6,656 matches
-
o bibliografie personală amplă, dar care ratează șansa de a deveni o operă. Menționabile, în afara conformismului politic, sunt scenariile filmelor Valurile Dunării (în colaborare cu Titus Popovici), Pistruiatul, Roșcovanul, Hoțul. A colaborat la „Contemporanul”, „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a Mult comentat în epoca proletcultismului, întrucât aborda teme „centrale”, „de cea mai acută actualitate”, înfățișând mediul industrial, satul în curs de transformare socialistă, conturând chipuri de muncitori și țărani, procese de restructurare morală în climatul noii
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
până la pensionare, în 1945. Încă de pe băncile școlii frecventează cercul lui Al. Macedonski, care îi publică în 1902 primele versuri, apoi și proză, în „Forța morală”. Ulterior, deși scrie puțin, numele îi apare într-o mulțime de periodice, printre care „Tribuna literară”, „Cronica”, „Secolul”, „Observatorul”, „Analele literare și științifice”, „Toamna”, „Românul literar”, „Românul din Ardeal”, „Revista literară”, „Revista celorlalți”, „Convorbiri critice”. În 1904 tânărul scoate revista „Pleiada”, dispărută după al doilea număr. Editorial, debutează cu placheta Aripi negre (1909), sumarul, organizat
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
publicistică socială la „Adevărul” (1920), scoate la Cluj revistele „Gazeta satului” (1939) și „Manifest țărănesc” (1939), iar la București - săptămânalul „Lectura copiilor și a tineretului” (1941-1946). Colaborează la „Clopotul”, „Opinia publică”, „Aurora”, „Steaua”. La „Țara nouă” (Cluj, 1939-1940) și la „Tribuna” este și redactor. A semnat cu pseudonimul Horia Guguianu cărțile scrise pentru copii între 1941 și 1944, între care și prelucrări după Frații Grimm, Contesa de Ségur, Oscar Wilde. Mai utilizează iscăliturile Maria Decusară, Iona Mușat, Ioana Mușat. Romanul Răscoala
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
vicisitudinile schimbării de regim - închisoare, „munca de jos”, iar mai târziu, reprimirea doar ca pedagog la același liceu. Debutează cu versuri la ziarul „Unirea” din Blaj în 1909. Colaborează susținut cu poezii, proză și articole la periodicele ardelene „Răvașul”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Cosinzeana”, „Revista politică și literară”, „Românul”, „Transilvania”, „Țara noastră”, „Societatea de mâine”, „Gazeta de la Turda”, „Înfrățirea” și, sporadic, la altele. A fost redactor responsabil la ziarul „Turda” (din 1919), director la „Arieșul” (din 1926) și redactor la revistele „Abecedar” (1933-1934
MURASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
În articolul-program Rostul nostru, A. C. Cusin afirmă adeziunea la doctrina naționalistă, avându-i ca „părinți sufletești” pe N. Iorga și pe A. C. Cuza. Adept al unui autohtonism creator și activ, el își exprimă dorința ca publicația să devină „o nouă tribună de presă, unde atâtea din problemele zilei pe care ziarele le dezbat fugitiv să poată fi în acest loc tratate în mod doctrinar și științific”. Cei ce scriu aici „nu sunt adepți ai democrației”, ci ai „selecției valorilor”. Periodicul are
NAŢIUNEA POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288362_a_289691]
-
preponderent epocii vechi și premoderne, în spiritul unei elaborări caracterizate prin rigoarea investigației și elevația scriiturii. Colaborează cu versuri, articole, eseuri și studii la ,,Cronica”, ,,Iașul literar”, ,,Convorbiri literare”, ,,Symposion”, ,,Anuar de lingvistică și istorie literară”, ,,Arlechin”, ,,România literară”, „Dialog”, ,,Tribuna”, ,,Ateneu”, ,,Literatură și artă” (Chișinău), ,,Neeuropa” (Luxemburg) ș.a. Versuri i-au apărut în antologii publicate în Bulgaria, SUA, Polonia, Coreea de Sud etc. Deține Premiul pentru critică al revistei ,,Convorbiri literare” (1981) și Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1982). Intrarea în poezie
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
și civilizație română la Universitatea din Saint-Etienne, Franța. Decan al Facultății de Litere (1992-1996), devine prorector (1996-2002) și rector interimar (1999) al Universității din Cluj-Napoca. Din 1987 este membru în Association Internationale des Études Sud-Est Européennes. Debutează în 1967 la „Tribuna”, iar editorial, în 1972, cu volumul Orientări critice. Alte cărți dezbat și adâncesc preocupări de istorie literară și mai ales de comparatism, cu atenție pentru spațiul balcanic și zona sud-estică a Europei. Versurile din Esențe (1994), Făt-Frumos și „vremea uitată
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
cu Maria Muthu) și eseul Dinspre Sud-Est (1999) completează armonios o arie largă de interese culturale și literare. A colaborat la „Études balkaniques”, „Synthesis”, „Revue des études sud-est européennes”, „South-Est Monitor”, „Byzantinoslavica” ș.a. și a ținut rubrici permanente la „Echinox”, „Tribuna”, „Jurnalul literar”. Orientări critice, deși este o carte eterogenă - articole de metodologie, profiluri teoretice și „schițe de sinteză” de tipul unor rezumate academice -, anunță totuși liniile de forță ale preocupărilor lui M.: conceptul de balcanism, literatura balcanică, problema structurii și
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
îl întreacă. Înclinația spre poezie, dragostea pentru frumosul clasic și voința de a-și însuși o cultură temeinică se manifestă lămurit către sfârșitul cursului secundar, urmat la Liceul Național din orașul natal. Tânărul semnează în 1903 traduceri în ziarul ieșean „Tribuna conservatoare”, apoi, adăugându-le și versuri originale, în „Foaia familiei”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Literatură și artă română”, „Sămănătorul”, „Făt-Frumos”, „Epoca”. Transpunerile în românește sunt strânse repede în placheta Traduceri (1904). Serios este N. și în studiile sale. După ce în 1906
NAUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288376_a_289705]
-
II, Iași, 1925-1937; ed. îngr. Rodica Pandele, pref. Ruxandra Demetrescu, București, 2000. Traduceri: [Victor Hugo, André Chénier, Alfred de Vigny, Leconte de Lisle, J.-M. de Heredia, Teocrit], în Traduceri, Iași, 1904. Repere bibliografice: Gr. V. Prut [Gh. Vasiliu], Recensiune, „Tribuna conservatoare”, 1904, 37; Ion Nistor, „Poezii”, „Ritmuri și rime”, AAR, partea administrativă, 1915-1916, 324-326; N. Iorga, Poesiile d-lui Al. Naum, „Drum drept”, 1916, 5; Predescu, Encicl., 586; Mănucă, Scriit. jun., 93-116; Scrisoare de la Direcția Județeană Iași a Arhivelor Naționale
NAUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288376_a_289705]
-
Până în 1968 lucrează ca grafician. Debutează cu poezie și teatru scurt la „Luceafărul” în 1959 și editorial cu volumul de versuri Teama de păsări (1968), după care se va dedica în exclusivitate literaturii dramatice. Colaborează la „Gazeta literară”, „România literară”, „Tribuna”, „Teatrul”, „Contemporanul” ș.a. I se reprezentaseră deja două piese - Celuloid și Absența - pe scena unor teatre bucureștene când volumul Autostop (1969) îl impune drept un dramaturg redutabil. Unul dintre textele cuprinse în această culegere, piesa Întunericul (jucată la București sub
NAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288349_a_289678]
-
note și cu o suită de incisive „păreri ale unui provincial”. Va fi ulterior avocat în București, atașat de legație și consilier juridic în delegația ce negociază, după război, tratatele de pace. Intermitent dă la iveală în „Ilustrația”, „Parlamentul”, „Politica”, „Tribuna politică”, „Adevărul” ș.a. note și comentarii privitoare la politica internă și europeană, medalioane și însemnări de drum din epoca studenției, pe care le adună în volumul Cu aripile întinse. Amintiri din estompate vremuri (1932). După o încercare în dramaturgie - piesa
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
din Sibiu, al cărei președinte a fost Al. Dima, deținând funcția de secretar. În calitate de colaborator permanent, este prezent în paginile revistelor „Gând românesc”, „Pagini literare”, „Luceafărul”, iar temporar la „Acțiunea” (București), „Acțiunea” (Sibiu), „Dimineața”, „Viața” (sub direcția lui Liviu Rebreanu), „Tribuna”, „Familia”, „Viața literară”, „Gândirea” ș.a. A fost membru al Asociației Scriitorilor Români din Ardeal. Semnează uneori și cu pseudonimul Ion N. Alezan. Debutul lui N. se produce în 1928, cu romanul Farmecul gotic. În centrul acțiunii se află o eroină
NEAMTZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288389_a_289718]
-
a emisiunii săptămânale „Revista literară radio”. Din 1981 se transferă la departamentul similar al Televiziunii Române, devenind redactor-șef adjunct la Redacția emisiunilor culturale. Debutează cu versuri în „Contemporanul” (1966) și colaborează cu poeme și interviuri la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Cronica”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare” ș.a. Prima carte, Poeme, îi apare în 1973. Pentru N. poezia este un martor al existenței/ființei, partener ideal în dialogul eului cu sine, cu lumea, cu visul, iluzia, divinitatea: „Vrei să-mi fii martoră, /iar
NEGOIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288403_a_289732]
-
fost căsătorită cu pictorul Grigore Negoșanu, în preajma căruia și-a desăvârșit cultura artistică. În 1990 a intrat în Asociația Foștilor Deținuți Politici din România. Debutează în revista clujeană „Symposion” (1939) și colaborează cu schițe, eseuri și traduceri la „Viața”, „Vremea”, „Tribuna”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Dacia rediviva”, „Orizont”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „România literară”, „Ramuri”, „Familia”, „Tomis” ș.a. În 1943 publică un volum de nuvele, Am ucis albatrosul, urmat de monografia literară Destinul unui artist. Theodor Aman (1973). Este autoarea a
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
bogat, București, 1995; Charles Perrault, Frumoasa din pădurea adormită, București, 1995; John Knittel, El Hakim, București, f.a. Repere bibliografice: Mihail Chirnoagă, „Am ucis albatrosul”, VAA, 1943, 921; Ovidiu Drimba, „Am ucis albatrosul”, VAA, 1943, 948; Petre Pascu, „Am ucis albatrosul”, „Tribuna română”, 1943, 63; George Sbârcea, Anul literar 1943, „Almanahul ziarului «Curentul»”, 1944, 234; Iulian Vesper, „Am ucis albatrosul”, „Prietenie și luptă”, 1944, 1; Dicț. scriit. rom., III, 421-423. O.I.
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
În 1993 obține la București titlul de doctor în filologie, cu teza Presa literară românească arădeană (1869-1944), publicată în 1999 (Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Arad). Debutează în 1964 la ziarul „Flacăra roșie”, cu recenzii, iar ca poet, în 1975 la „Tribuna”, cu poezia Închipuiri. Prima carte, Păuliș ’944, îi apare în 1981. A colaborat, semnând și cu pseudonimul I. Cungreanu, în presa locală, dar și la „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, „Vatra”, „România literară”, „Steaua” ș.a., precum și la periodice ale românilor din Ungaria
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
la ziarul „Flacăra roșie”, cu recenzii, iar ca poet, în 1975 la „Tribuna”, cu poezia Închipuiri. Prima carte, Păuliș ’944, îi apare în 1981. A colaborat, semnând și cu pseudonimul I. Cungreanu, în presa locală, dar și la „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, „Vatra”, „România literară”, „Steaua” ș.a., precum și la periodice ale românilor din Ungaria și Serbia. Poezia lui N. e articulată de câteva teme recurente, între care locul privilegiat îl ocupă iubirea și decorul rustic, colorat nostalgic de revenirea frecventă la „însemnele
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
devoră singurătatea” (Eugen Simion). Activitatea istoricului literar N. s-a axat pe explorarea și valorizarea presei și a personalităților arădene sau, mai larg, ale Vestului, lucrările sale aducând necesare contribuții - completări documentare și interpretative la harta literară și culturală națională: „Tribuna”/ „Tribuna poporului” din Arad (1897- 1912) cu programul ei „activist” în politică și tradiționalist / antimodernist în literatură, reflexul Unirii de la 1 Decembrie 1918 în presa literară a Aradului, presa literară arădeană prezentată într-o suită de micromonografii etc. Și volumul
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
singurătatea” (Eugen Simion). Activitatea istoricului literar N. s-a axat pe explorarea și valorizarea presei și a personalităților arădene sau, mai larg, ale Vestului, lucrările sale aducând necesare contribuții - completări documentare și interpretative la harta literară și culturală națională: „Tribuna”/ „Tribuna poporului” din Arad (1897- 1912) cu programul ei „activist” în politică și tradiționalist / antimodernist în literatură, reflexul Unirii de la 1 Decembrie 1918 în presa literară a Aradului, presa literară arădeană prezentată într-o suită de micromonografii etc. Și volumul Însemnări
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
postbelică: domeniu care, atunci când nu a fost zona de exercițiu predilect a dirijismului politic, a beneficiat uneori de un tratament critic superficial, căzând îndeosebi sub incidența criticii de întâmpinare. El însuși cronicar al actualității imediate, deținător de rubrică la revista „Tribuna” în anii ’80, P. are o strategie particulară de lucru și aici. Criticii constatative, preocupată cel mult de generații și promoții, îi este preferată analiza pe nivele paralele: paradigmele de creație active și concurente la un moment dat, raporturile dintre
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
realizatoarea emisiunilor literare și de cultivare a limbii române. Debutează cu poezia Fără Gauguin în „Steaua” (1972) și va fi prezentă în volumul colectiv Alpha ‘84. Prima carte personală de versuri este Narațiuni întâmplătoare (1989). Publică versuri, proză, interviuri în „Tribuna”, „Steaua”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „România literară”, „Viața românească”, „Poesis”, „Familia”, „Vatra” ș.a. Colaborează la ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (Roma, 2000; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române). Poemele pe care le scrie P. - de regulă mici narațiuni fracturate
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
1986- 1994), asistent universitar (1990-1994), director de studii al Centrului de Studii Germane (1994-1996), membru în Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (din 2000), realizator TV (moderând din 2002 emisiunea „Idei în libertate”). Începe prin a publica versuri la „Tribuna”, în 1976. Debutul publicistic veritabil, asumat ca atare de autor, se produce însă cu proză, în 1992, la „Contrapunct”, în timp ce debutul editorial datează din 1995, când apare volumul de eseuri Cerul văzut prin lentilă (Premiul Uniunii Scriitorilor). Colaborează cu eseuri
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
Mihai Eminescu, Luțeafirlu și Numta-al Șumbă (Călin), București, 1940, Poezii - Puizii, ed. româno- aromână, îngr. Kira Iorgoveanu, București, 1981 (în colaborare). Repere bibliografice: N. Batzaria, Fiindcă am citit niște versuri, „Dimândarea”, 1938, 17-18; Marin Sârbulescu, „Luțeafirlu și Numta-al Șumbă. Călin”, „Tribuna tineretului”, 1941, 94; Gh. Rațiu, Un poet al Pindului, „Axa”, 1941, 59; George I. Perdichi, UVPA, 389-390; Cândroveanu, Aromânii, 83-85. Hr.C.
PERDICHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288756_a_290085]
-
LCF, 1968, 32; Mircea Iorgulescu, „Faruri de ceață”, RL, 1970, 48; Alex. Ștefănescu, „Moartea a doua”, LCF, 1971, 20; Popa, Dicț. lit. (1971), 452; Mircea Iorgulescu, Iosif Petran, CL, 1972, 22; Martha Cohen, Iosif Petran. Pasionanta viață a unui scriitor, „Tribuna magazin” (Tel Aviv), 1997, octombrie; Solo Har, Generația confruntărilor, București, 1997, 431-441; Elena-Esther Tacciu, „Insula infernală”, „Minimum” (Tel Aviv), 1998, 1; Aczél, Scriitori rom. Israel, 127-129; Manolescu, Enciclopedia, 564. E.-E.T.
PETRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288775_a_290104]