2,841 matches
-
legat la capul de cruce al mecanismului bielă-manivelă al mașinii termice. Aceste aparate permiteau ridicarea diagramelor doar la turații mici, până la 200 rot/min, adecvate pentru mașinile cu abur. În secolul al XX-lea, s-au realizat indicatoare mecanice pentru turații mai mari, la care lucrează compresoarele și motoarele cu ardere internă. Indicatoarele cu înălțimea diagramei de 50 mm puteau fi folosite până la turații de 500 rot/min, iar cele miniaturizate, cu înălțimea diagramei de numai 30 mm până la 800 rot
Diagramă indicată () [Corola-website/Science/321977_a_323306]
-
min, adecvate pentru mașinile cu abur. În secolul al XX-lea, s-au realizat indicatoare mecanice pentru turații mai mari, la care lucrează compresoarele și motoarele cu ardere internă. Indicatoarele cu înălțimea diagramei de 50 mm puteau fi folosite până la turații de 500 rot/min, iar cele miniaturizate, cu înălțimea diagramei de numai 30 mm până la 800 rot/min. Acestea din urmă aveau inerția echipamentului mobil cât mai mică, înregistrarea făcându-se cu un vârf ascuțit pe hârtie specială. Suprafața redusă
Diagramă indicată () [Corola-website/Science/321977_a_323306]
-
Sunt formate de o mică oglindă fixată pe o membrană care se deformează sub influența presiunii măsurate. Oglinda reflectă un spot luminos care generează diagrama pe o sticlă mată sau pe o placă fotografică. Aceste indicatoare se pot folosi până la turații de 4000 rot/min, însă membrana, respectiv oglinda, sunt foarte sensibile la vibrații. Odată cu apariția osciloscoapelor, s-a putut afișa diagrama indicată pentru turații mari, semnalul de presiune provenind de la un traductor piezoelectric, iar cel de volum de la un simulator
Diagramă indicată () [Corola-website/Science/321977_a_323306]
-
diagrama pe o sticlă mată sau pe o placă fotografică. Aceste indicatoare se pot folosi până la turații de 4000 rot/min, însă membrana, respectiv oglinda, sunt foarte sensibile la vibrații. Odată cu apariția osciloscoapelor, s-a putut afișa diagrama indicată pentru turații mari, semnalul de presiune provenind de la un traductor piezoelectric, iar cel de volum de la un simulator de cursă legat la arborele cotit. Înregistrarea era fotografică. Actual, măsurătorile se fac pe standuri echipate cu computere, echipamentele de achiziție date înregistrând presiunea
Diagramă indicată () [Corola-website/Science/321977_a_323306]
-
demonstrarea zborului. În prima etapă arbitrii apreciază calitatea modelului confecționat și în ce măsură el corespunde prototipului de avion sau planor. În cea de a doua etapă sportivul demonstrează anumite calități ale avionului-prototip, de exemplu, excamotarea și scoaterea trenului de aterizare, dirijarea turației motorului, funcționarea flajurilor ș.a. Construcția aeromodelelor se face din lemn de balsa sau din diverse tipuri de polistiren. Majoritatea aeromodelelor electrice sunt construite din polistiren datorită rezistenței acestuia la loviturile cu solul. La fel ca și avioanele reale, aeromodelele au
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
Ψ" = "S" / "D" = "Ψ"), ca și raportul dintre raza manivelei și lungimea bielei ("λ" = "r" / "l" = "λ") Pentru a se respecta și similitudinea mecanică, organele omoloage ale celor două motoare trebuie să fie construite din aceleași materiale și solicitate identic. Turațiile motoarelor similare geometric și mecanic se află în raport invers raportului dintre dimensiunile lor.
Proiectarea motoarelor prin similitudine () [Corola-website/Science/323107_a_324436]
-
diferite capacități, de la 10 până la 50 l, în funcție de șarja de fabricație a aluatului, echipamente tehnologice cu funcționare semiautomată sau automată. Malaxoarele sau frământătoarele cu funcționare semiautomată permit malaxarea aluatului în doi timp. Primul tip permite amestecarea componetelor din rețetă la turație mică și se termină la observația operatorului, care desevește utilajul, în al doilea timp are loc frământarea propriu-zisă pentru obținerea unui aluat consistent și omogen. Frământătoarelor automate sunt echipate cu sisteme automate de modificare a vitezei de frământare, turația brațului
Foitaj () [Corola-website/Science/324118_a_325447]
-
la turație mică și se termină la observația operatorului, care desevește utilajul, în al doilea timp are loc frământarea propriu-zisă pentru obținerea unui aluat consistent și omogen. Frământătoarelor automate sunt echipate cu sisteme automate de modificare a vitezei de frământare, turația brațului de malaxare la schimbarea consistenței sau vâscozității aluatului. După prepararea aluatului are loc divizarea acestuia în bucăți de maximum 1 kg, pentru a ușura procesul de laminare, ulterior. Aluatul divizat se modelează în forme rotunde, prin modelarea manuală. Modelarea
Foitaj () [Corola-website/Science/324118_a_325447]
-
prefecturile Kagoshima și Miyazaki. Nefiind împiedicată de restricțiile impuse de Tratatele de la Washington și de la Londra, Marina Imperială Japoneză a reconstruit nava "Hiei" pentru a fi ca surorile ei. "Hiei" a primit opt cazane Kampon și turbine cu reductor de turație, iar etrava a fost lungită cu 7,9 m pentru a mări viteza. Turelele de 14 inch de la pupa au fost repuse în funcțiune și au fost instalate sisteme de control al tragerilor la toate turelele principale. A fost mărită
Cuirasatul japonez Hiei () [Corola-website/Science/324360_a_325689]
-
când submarinul "Cavalla" a lovit portavionul cu o torpilă și l-a scufundat. "Shōkaku" avea în mod normal o cantitate de 150.000 de galoane (aproximativ 550.000 de litri) de kerosen pentru operațiunile cu avioane. Turbinele cu reductor de turație instalate pe "Shōkaku" erau la fel cu cele de pe "Sōryū", puterea crescând cu ajutorul lor de la 8.000 CP (6.000 kW) la 160.000 CP (120.000 kW). În ciuda blindajui în plus, a deplasamentului mai mare și a pescajului cu
Portavionul japonez Shōkaku () [Corola-website/Science/324361_a_325690]
-
oscilațiile pot fi atât de intense, încât la ieșire se obține un semnal foarte distorsionat, sau inutilizabil, sau se poate produce chiar distrugerea amplificatorului. Oscilațiile parazite de frecvență joasă au fost numite "motorboating", ca urmare a similitudinii cu sunetul unei turații joase. Circuitele electronice digitale sunt uneori proiectate pentru a beneficia de reacția pozitivă. Porțile logice obișnuite se bazează de obicei doar pe amplificare pentru a forța tensiunile digitale de valori intermediare să treacă la valorile care reprezintă '0 'sau '1
Feedback pozitiv () [Corola-website/Science/326598_a_327927]
-
roți. Sistemul de control al tracțiunii permite pornirea și accelerarea armonioasă fără răsucirea în gol a roților sau apariția unui decalajul lateral, indiferent de viteză. Sistemul de control al tracțiunii funcționează numai împreună cu accelerația controlată electronic și valorifica senzorii de turație a roților corespunzători sistemelor anti-blocare (ABS). În cazul în care se constată o creștere bruscă a turației la nivelul unei roți motoare (alunecare), sistemul acționează asupra motorului, reduce puterea propulsorului și evită apariția acestui efect. Sistemul de control al tracțiunii
Anti Slip Regulator () [Corola-website/Science/322565_a_323894]
-
sau apariția unui decalajul lateral, indiferent de viteză. Sistemul de control al tracțiunii funcționează numai împreună cu accelerația controlată electronic și valorifica senzorii de turație a roților corespunzători sistemelor anti-blocare (ABS). În cazul în care se constată o creștere bruscă a turației la nivelul unei roți motoare (alunecare), sistemul acționează asupra motorului, reduce puterea propulsorului și evită apariția acestui efect. Sistemul de control al tracțiunii asigura tracțiunea și stabilitatea de rulare pe parcursul etapei de accelerare la orice viteza și susține în acest
Anti Slip Regulator () [Corola-website/Science/322565_a_323894]
-
produs între 2002 și 2008. Modelul SL 55 AMG dispunea de un motor 5.5 litri V8 supraalimentat care dezvoltata o putere de 355 kW și un cuplu maxim de 700 Nm care putea fi atins între 2650 și 4500 turații pe minut. Articolul principal: Mercedes-Benz R230 Modelul SL facelift a fost dezvăluit la Salonul Auto din Geneva în martie 2008. Ca dotare standard pe modelul SL 350 are anvelopele de dimensiunea 255/45 R 17 și jante de 17 țoli
Mercedes-Benz SL-Class () [Corola-website/Science/330208_a_331537]
-
aliaje ușoare, iar cel posterior era împânzit. Aripile erau și ele împânzite. Avionul era propulsat de motorul în „V” răcit cu aer Hispano-Suiza 12Mc seria 647, de 500 CP (373 kW) care acționa o elice metalică Ratier No. 5s809 la turația de 2200 rpm. A zburat prima dată în 1932. Din el a derivat avionul IAR-14. Deși performanțele erau superioare variantelor anterioare, demonstrația din 1933 susținută de lt. av. Eugen „Puiu” Pârvulescu nu a convins șefii ARR, care aveau rețineri față de
IAR-13 () [Corola-website/Science/330973_a_332302]
-
sunt identice pentru cele două centrale românești (centrala de bază și centrala suplimentară Gogoșu): zece hidroagregate, fiecare cu câte o putere de 27 MW; căderea netă de calcul este de 7,45 m; debitul de calcul este 425 m/s; turația nominală este 62,5 rot/min, iar diametrul rotorului este de 7,50 m. Cele opt hidroagregate de la SHEN Porțile de Fier II sunt orizontale, capsulate cu turbine Kaplan, cu ax orizontal în traseu tubular, având diametrul rotorului turbinei de
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
până în 1974 ocupă postul de cercetător științific principal grad III la Institutul de Proiectări și Cercetări de Utilaj Petrolifer (IPCUP) - București. În 1973, printre alte articole de specialitate publicate în decursul anilor, îi apare cartea "Motoare hidraulice de foraj cu turație lentă", considerată de referință în domeniu. În cursul activității desfășurate la IPCUP, a participat la realizarea unor calcule de rezistență, transpuse în programe rulate pe calculatorul IBM 360, pentru prima platformă de foraj marin românească. Tot în această perioadă a
Gorun Manolescu () [Corola-website/Science/337424_a_338753]
-
fost concepute momentan nu este cerută, dar oprirea completă nu este convenabilă. Dacă este posibil, mersul în gol trebuie evitat deoarece consumă energie și produce noxe (ex. zgomot). Când nu sunt în sarcină, motoarele cu ardere internă funcționează la o turație scăzută (ralanti), care la automobile este de 700-900 rpm. Această turație este puțin mai mare decât cea minimă necesară funcționării, pentru a asigura un mers liniștit și a evita oprirea nedorită. Dacă motorul antrenează diverse accesorii, cum ar fi compresorul
Mers în gol () [Corola-website/Science/335080_a_336409]
-
convenabilă. Dacă este posibil, mersul în gol trebuie evitat deoarece consumă energie și produce noxe (ex. zgomot). Când nu sunt în sarcină, motoarele cu ardere internă funcționează la o turație scăzută (ralanti), care la automobile este de 700-900 rpm. Această turație este puțin mai mare decât cea minimă necesară funcționării, pentru a asigura un mers liniștit și a evita oprirea nedorită. Dacă motorul antrenează diverse accesorii, cum ar fi compresorul instalației de climatizare, turația lui trebuie să fie puțin mai mare
Mers în gol () [Corola-website/Science/335080_a_336409]
-
la automobile este de 700-900 rpm. Această turație este puțin mai mare decât cea minimă necesară funcționării, pentru a asigura un mers liniștit și a evita oprirea nedorită. Dacă motorul antrenează diverse accesorii, cum ar fi compresorul instalației de climatizare, turația lui trebuie să fie puțin mai mare, pentru a genera puterea necesară antrenării acestor accesorii. La motoarele cu aprindere prin scânteie (pe benzină, ciclul Otto) cu carburator, carburatorul are un jiclor separat (jiclorul de mers în gol) care asigură funcționarea
Mers în gol () [Corola-website/Science/335080_a_336409]
-
trebuie să fie puțin mai mare, pentru a genera puterea necesară antrenării acestor accesorii. La motoarele cu aprindere prin scânteie (pe benzină, ciclul Otto) cu carburator, carburatorul are un jiclor separat (jiclorul de mers în gol) care asigură funcționarea la turația de ralanti. La motoarele cu alimentare prin injecție (pe benzină, sau pe motorină, ciclul Diesel), turația de ralanti este realizată de regulatorul sistemului de injecție. Consumul de combustibil la mersul în gol (circa 10 % din consumul în regim nominal) este
Mers în gol () [Corola-website/Science/335080_a_336409]
-
cu aprindere prin scânteie (pe benzină, ciclul Otto) cu carburator, carburatorul are un jiclor separat (jiclorul de mers în gol) care asigură funcționarea la turația de ralanti. La motoarele cu alimentare prin injecție (pe benzină, sau pe motorină, ciclul Diesel), turația de ralanti este realizată de regulatorul sistemului de injecție. Consumul de combustibil la mersul în gol (circa 10 % din consumul în regim nominal) este o caracteristică a motorului. La automobilele moderne funcționarea motorului la ralanti este evitată prin folosirea sistemului
Mers în gol () [Corola-website/Science/335080_a_336409]
-
de destindere, însă aceasta este precedată de cursele de admisiune și comprimare, consumatoare de lucru mecanic, care trebuie furnizat la început din exterior. Turbinele cu gaze nu pot realiza comprimarea aerului, esențială pentru ciclul lor termodinamic decât la o anumită turație, la care trebuie aduse cu demarorul. Motoarele electrice sincrone, pentru a funcționa este nevoie să fie aduse la turația de sincronism cu ajutorul unor dispozitive considerate tot demaroare. Însă sensul principal al termenului „demaror” se referă la demarorul motoarelor cu ardere
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
la început din exterior. Turbinele cu gaze nu pot realiza comprimarea aerului, esențială pentru ciclul lor termodinamic decât la o anumită turație, la care trebuie aduse cu demarorul. Motoarele electrice sincrone, pentru a funcționa este nevoie să fie aduse la turația de sincronism cu ajutorul unor dispozitive considerate tot demaroare. Însă sensul principal al termenului „demaror” se referă la demarorul motoarelor cu ardere internă. Înaintea apariției demarorului electric motoarele erau pornite prin diverse metode, cum ar fi arcuri, sau manual, cu manivele
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
ca după pornire declanșarea să fie automată. Manivela se acționa prin tragere, nu prin împingere, pentru a se evita accidentele în caz de rateu. O variantă a manivelei de pornire este pedala de pornire la motociclete. Motoarele mici, dar de turație înaltă, cum ar fi cele de , ferăstraie cu lanț (drujbe), bărci, se pornesc prin tragerea unei corzi (sfori) înfășurate pe o fulie. Uneori fulia este dotată cu un arc ca cel de la ceasuri, fiind o variantă a demaroarelor cu arc
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]