10,815 matches
-
ce să aducă, se adresă șefa de recepție. Nu avea curajul să vorbească cu directorul său cu domnule. Încă respecta rigorile regimului din care făceau parte cu toții, chiar dacă nu-i auzea nimeni folosind expresii „capitaliste”. Când a intrat să mai toarne în paharele șefilor săi, ospătarul a fost atenționat de Cristina și aceasta i-a șoptit ceva la ureche. Nu peste mult timp și-a făcut apariția cu niște cupe uriașe pline cu tot felul de sortimente de înghețată în toate
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XIII LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341933_a_343262]
-
cea care știe să-și etaleze toate calitățile de amazoană când preludiul este bine realizat. - ”Nu, nu trebuie să-mi scape fata. Doar și Gloria a recunoscut că-i atrasă de mine, în pofida anilor ce ne despart ca vârstă”. Își turnă în pahar un whisky cu gheață și se așeză în fotoliu, ascultând muzică la DVD. Nu mai dăduse drumul la TV. Nu mai avea chef de scandalurile politice ce ocupau toate posturile de televiziune și nu numai. Parcă înnebuniseră cu toții
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
și voluptoasă, Cum te chem de când te chem Ca-ntr-un lung preludiu-n noapte, Dezlegare de blestem Pentru șolduri mici, necoapte, Cum te vreau de când te vreau, Lup de sânge și de coarne, Căprioara mea, să-ți beau Opiumul turnat în carne, Cum te-ating de când te-ating Și doar noi știm câte taine În plăcere ni se sting Liberi de sfieli și haine, Cum te plâng de când te plâng Fără lacrimi pe sărutu-ți, Mă dizolv, mă fierb, mă frâng
CUM TE ŞTIU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342266_a_343595]
-
ști din lumi apuse Dincolo de-această lume A trădărilor nespuse, Și-a regretelor postume, Că-n al dramelor registru El, poetul, figurează Între maluri largi de Nistru Doar ca o plăpândă rază, De-ar ști Eminescu, domnul Ce-a turnat din slove arme Că se nasc monștri din somnul Națiunii care doarme, S-ar trezi din lunga-i moarte Cât o Dunăre și-o mare Și-ar uni din maluri sparte Sfânta Românie Mare. Referință Bibliografică: De-ar ști Eminescu
DE-AR ŞTI EMINESCU, DOMNUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342344_a_343673]
-
lăbuțe și începu să-l sugă. Babana își dădu seama că acesta nu știe încă să mănânce ca lumea. Luă o cârpă curată o înmuie în lapte și îi dădu motănelului să sugă un colț. Din când în când mai turna câte un pic de lapte pe cârpă până când micul animal se sătură, se făcu covrig și adormi. În somn, tremura parcă de frig și din când în când mieuna subțirel. Femeia îl înveli cu un pulovăr vechi și se culcă
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
Articolele Autorului POEM DE AL.FLORIN ȚENE Sub nucul cu umbră deasă Sub umbra nucului am scris prima poezie, Câtecul guguștucului încă nu era poluat, Dar am găsit în ea lumină multă Încât m-am pus și eu pe luminat! Turnam înțelepciune în cuvântul scris Cu fruntea asudată în spațiul ancestral, Și nu mă simțeam nicicum învins Chiar dacă lumea-mi dăruise un hârb de cal... Am cutreierat de-atunci deșerturi înșelătoare, Cu profeți de fiere, minciună și venin, M-am mai
SUB NUCUL CU UMBRĂ DEASĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342509_a_343838]
-
Ediția nr. 289 din 16 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ÎNTREBARE acrostih Limpezi ochi căprui, voi oare, Etern mă veți stăpâni că și atunci? Ori veți uită, căci simplu e-n uitare Nuanță cam neclară s-o arunci. Tu vei turnă în imprecise forme, Evazive poate, ca orice idee neclară Mândria ta de valente enorme, Insă înaltă, victorioasa, sprintară. Hotărăște-mi odată soarta stinghera, Aruncă lațul îndoielilor de gâtul meu Instabilă-mi inima, acum voiajeră, Las-o să hoinărească mereu. Valea
ÎNTREBARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342559_a_343888]
-
cu bucuria de pace și bine... Bucuria fericită de om a lui Dumnezeu este o stare de suflet: acea scânteie divină de mulțumire și bine, pusă în tine de Dumnezeu, care te-a creat unicat. Nu poate altcineva să-ți toarne bucuria în suflet, cum ai turna apă de izvor rece și bună, într-un pahar de cristal, și să dai cuiva din el să bea, când este de tot însetat. Sufletul tău poate fi închis ermetic, iar încuietoarea este pe
DOAMNE, CE MINUNE SA FII OM! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342500_a_343829]
-
Bucuria fericită de om a lui Dumnezeu este o stare de suflet: acea scânteie divină de mulțumire și bine, pusă în tine de Dumnezeu, care te-a creat unicat. Nu poate altcineva să-ți toarne bucuria în suflet, cum ai turna apă de izvor rece și bună, într-un pahar de cristal, și să dai cuiva din el să bea, când este de tot însetat. Sufletul tău poate fi închis ermetic, iar încuietoarea este pe dinăuntru; și doar tu poți descuia
DOAMNE, CE MINUNE SA FII OM! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342500_a_343829]
-
căutări spirituale, vizionarismul acut și accentul dramatic al idealității narative. Hyperionul poeziei române este creatorul unui limbaj poetic unitar, de armonie și figurație coerentă, bazat pe un fel de popularitate expresivă accesibil până la romanță și filosofic cu transparență. Cum a turnat Eminescu "limba veche și înțeleaptă"în adevărați "faguri de miere"ai poeziei sale se cunoaște. Față de eminescianismul stilistic, Macedonski manifestă, încă de timpuriu, o mare disponibilitate artistică, chiar dacă, sau tocmai de aceea, Macedonski reproșa lui Eminescu, formele populare și arhaice
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
o rețetă specială și într-o viziune nouă, pentru fiecare din noi ceva dulce, de pildă, o viață de...ciocolată, cu ingrediente proprii, plus farmecul personal care-i dă culoare și aromă: „amestec bucata / de vară / cu stropi de iarnă / torn o mână de flori / primăvăratice / peste melodia ritmată / a toamnei / tai inima aprinsă / cu rază ascuțită / din podul cu vechituri / fierb o porție de suflet / în suc de lumină / amestec totul și... / bonjour / viață de ciocolată! (Viață de ciocolată). Și
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
gânduri ... și mai venim și noi cu gândurile muzicale ale compozitorului născut în 1770 la Bonn, nu producem o opoziție cacofonica? În fizica doi poli de același fel se resping. -În situația aceasta, doamna Țină, poezia și muzica prelugesc sentimentele turnate în cuvinte, le adâncesc. Călinescu spunea că „Marea lirica nu trebuie să rămână la stomac, ci să meargă la creier”. -Pot să completez ... ? Eminescu visează, Beethoven gândește, Goethe lupta cu descătușarea lăuntrica, Bach rostește o ruga iar Mozart creează muzică
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A OPTA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342546_a_343875]
-
ai auzit, nu ai știut? - Ba de auzit am auzit, dar cum ai avut tu curaj să vorbești prostiile astea, mă Vasile, mă? - Am avut, că uite așa m‑a apucat, ce să mai fac... Nici acu nu știu cine m‑a turnat. I‑am promis ăstuia, lu’ Marin Viorel că‑i dau de băut toată viața dacă mă aranjează să fie bine și a făcut el ceva prin hârtiile alea pe care le‑au iscălit, că am scăpat... Hei, acu de ce plângi
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
În Orient femeia încă este considerată inferioară bărbatului. Domnul Isus spune Că este impeună moștenitoare a harului vieții cu bărbatul ei (1 Petru 3.7 ) - Ne amintim cum a acceptat slujirea femeilor, cum a laudat pe Maria care i-a turnat mir pe cap, apoi a indicat să se spună gestul ei în toată lumea unde se va predică Evanghelia. - A vorbit cu samariteanca la fântână și i s-a descoperit că Mesia lui Israel - I-a păsat de problemele lor: - I-
METAFORA ÎNCEPUTULUI SI A VIETII de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/342584_a_343913]
-
cu ape iată un obraz roșu cum e mărul copt în multe veri tu-i săruți iubirea adunată-n vieți și îl pui pe pieptu-ți răvășit de seri lingură sculptată scoasă din ceaun este plină Doamne cu al tău cuvânt toarnă-l în condeie pentru bieți tăcuți și-l ascute-n vocea plină de avânt lada mea de zestre n-are chei la gât este descuiată astăzi pentru toți vremea se răscoală bate pe la porți vine peste mine uită dacă poți
LADA DE ZESTRE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342668_a_343997]
-
este de proporții obligând la un studiu aprofundat; aceasta deoarece “kabiri” se numea și un grup de 4 divinități pelasge (“kabiri” semnificând “cei mari”), descoperitorii metalurgiei. Kabirii apar menționați și pe inscripția uneia dintre “Plăcuțele de la Sinaia”, plăcuța T 2 turnată pe la 540 î.e.n.: “Pământul care este pătruns de venerație pentru puterea sfintei cruci a dat pui (s-a înmulțit). Eu am mers plin de neliniște la neamul care trăiește într-o mare poiană din pădure să văd aievea minunile crucii
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
Este o intrare în legile firii. Însă aceasta nu este întotdeauna de ajuns. Poeta trebuie să ofere “dar de lacrimi”, jertfa ei de iubire și dor pentru a ajunge la perfecțiunea pe care Dumnezeu o cere de la oameni: “Cine-atunci îmi toarnă-n suflet / dar de lacrimi, dor nestins / ca și cum m-ai rupt din Tine / și-ncă focul nu s-a stins?...”(Ce iubire de demult?) O încercare temerară de definire și conștientizare a reprezentării lui Dumnezeu pentru om se află în
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
coptătura cu moșina. Din categoria coptăturilor domnești legate cu ață - odată devenite domnișoare trebuia să așteptăm udătorii, băieții care ne stropeau cu parfum, ca să nu ne veștejim - nu lipseau prăjitura-televizor, foile cu sale-cale (amoniac), foile frământate cu bulion și coptătura turnată cu cacao. Bineînțeles, participam cu toții la concursul: cine are parte de oul magic, care să poată sparge cât mai multe ouă răscoapte, tocmai bune pentru rânza hămnisiților. Vă urez Paște fericit, alături de cei dragi! Florica BUD Baia Mare Saptămâna Mare 2011
MIEL UMPLUT ŞI ALTE BUNĂTĂŢI DE PAŞTI de FLORICA BUD în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341654_a_342983]
-
din unghi mediatic. alungă-mă om aflat santinela pe metereze de spaimă din tristețe în râset descoperindu-i tăcerii rănite accente psihopatologic rezonabile firii. remodelează-mă om din zăpadă tristă că nu va mai fi nicicând... așa albă și pură turnând pe nerăsuflate plumb topit în formă mea de lut ispititor. ARGILE TENTATRICE dorlote-moi homme des débuts agaçant prodigue de verdicts tout juste véridiques sous l’aspect médiatique. chasse-moi homme sentinelle sur des remparts d’effroi de tristesse en rire découvrant
POEME FRANCO-ROMÂNE de FLORICA BUD în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341649_a_342978]
-
-mi fire ai împlinirii struguri mari se coc. Sub vraja lui prietenii se-adună în inimă-mi, făcând-o furnicar în care totul este înnoire. Și înțeleg târziu ce mult noroc mi-a dat destinu-n marea lui iubire când a turnat în al meu sânge foc. Anatol Covali Referință Bibliografică: M-aud cântând / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1806, Anul V, 11 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
M-AUD CÂNTÂND de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341678_a_343007]
-
dintr-o inteligență vie, căutătoare, aș spune chiar neliniștită, în sensul neliniștii cratoare, dau prozelor, sentimentul originalității constituite. Traian T. Coșovei afirmă despre volumul, Cui îi place școala: Un fir elegiac străbate multe din povestirile Floricăi Bud, înzdrăvenind vigoarea scriiturii, turnând în aliajul narativ metalul prețios al unei vocații remarcabile. Mircea Moisa remarcă în revista Ramuri nr. 5-6 din 2006: O scriere minuțios elaborată compozițional, precum Bărbatul care mi-a ucis sufletul într-o joi, nu dovedește a fi câmpul experimental
FLORICA BUD de FLORICA BUD în ediţia nr. 183 din 02 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341657_a_342986]
-
lucruri complet contradictorii de la o zi la alta, considerând dictatorial că e dreptul său să spună orice vrea și să-i admonesteze pe cei care refuză să-I creadă. Poate că el n-a semnat un angajament direct ca să-i toarne pe marinarii cu care lucra. Dar, de format în acest sens a fost atât de bine și temeinic, încât asta contează mai mult fiind pecetea pe care, orice educație în spirit totalitarist, o pune asupra unei psihologii mai largi decât
BATISTA PE ŢAMBAL de CORNELIU LEU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341710_a_343039]
-
and there And my children - conceived Hither and thither, from favours received. Across seas I have flown, Countries not of my own, Oft returning at dawn, Some girls hâd me quartered and drawn, Each new day's just a yesterday, torn... While tomorrow knows not of today; Please throw me that bread-crust, to eat if I may. ĂSTA-S EU ! Văleleu Cine-s eu, pui de leu paraleu... sau zălud teleleu. M-am născut undeva O jartea - jagardea tinichea, giulumea Iar
POEME BILINGVE (4) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340539_a_341868]
-
o baghetă mișcându-și buzele mărunt. Din fântâna lângă care o salcie gârbovită își purta în tihnă bătrânețile, Albert aducea îndată apa. Cana de tabla era umplută numai pe jumătate cu apă sălcie, urmând ca în ea, Mama Leana să toarne amestecul de cositor topit și cenușă. Sfârâitul și aburul ce se ridica din cană părea să impresioneze întodeauna pe cei prezenți. Copilul, căruia i se descânta, era în cele din urmă convins să soarbă trei înghițituri din cană. Albert gândea
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
certitudine, umbrită de regretul neîmplinirilor prezentului). Pentru Georgeta Resteman, funcțiile poeziei sunt prin excelență curative, tămăduitoare, filantropice. Ea iubește și atât, fără a avea, în schimb, ca unică certitudine, decât dăruirea de sine. O dăruire care poate fi balsam miraculos, turnat peste răni vechi și profunde: „Le mângâi tandru, tâmpla, de dragoste flămândă,/ Dorința de-a învinge mă strădui să le-o dărui/ Și țes din fire pânza speranței de izbândă/ Rămân cu ei alături, ca tot ce-i rău să
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]