3,608 matches
-
-mi mai torni și mie puțin vin?" zise cu alt glas, în felul ei exterior, ca și când ne-am fi aflat la noi la Oraca în timpul orelor mele contabile și mi-ar fi vorbit cu extrema ei politețe puțin precipitată și umilă. Mă ridicai și îi întinsei paharul gol și apoi îi turnai. Îl bău fără întrerupere cu o lăcomie crescândă, apoi mi-l înapoie exclamînd: "Ah ce bun e, mi-a fost sete, nu știam de ce mi s-a uscat gura
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Și avea aerul că o să se clatine. Da, vedeam... Vedeam pentru întîia oară un astfel de spectacol divin și nicicând nu mi-ași fi închipuit că într-o femeie puteau să stea ascunse astfel de comori, de o atât de umilă și în același timp de suverană tandrețe... Îi trăsei un scaun și ea se așeză, șoptind pentru sine, că așa!, adică se bucură că am văzut și am amețit și am ghicit chiar că se va clătina și a fost
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pașii ei șovăielnici, care ai fi zis că mergeau înapoi (demult nu-i mai avusese: racule! gândii, zodie bizară, chiar o să pleci?). Așteptai să pună mâna pe clanță și să se întoarcă spre mine... Așa și făcu: "La revedere", spuse umilă ca la început când intrase după concediu, în biroul meu și ieșise cu mapa sub braț, în care ai fi zis că nu ducea hârtii contabile, ci stranii documente în care erau înscrise cu semne cabalistice rele prevestiri care îi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se întîmplase nimic ieri și în general chiar nu-mi făcuse niciodată nici un rău?... Surâse, ghicindu-mi aceste întrebări și acest surâs șterse ca un suflu de generozitate năvalnica hotărâre de a mă despărți de ființa aceasta care îmi aștepta, umilă, învăluindu-mă cu privirea, răspunsul de care era sigură. Mă ridicai de la birou și mă apropiai de ea. "Te iubesc!" îi șoptii. "Da?! îmi șopti la rândul ei. Atunci cere-ți iertare pentru purtarea ta de ieri!" Ei, aia e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ciudată! Medicul (extrem de grăbit): lasă considerațiile, spune! Pacientul: domnule doctor, eu ce mănânc aia fac... Medicul: adică, vorbește clar... Pacientul: dacă mănânc fasole, fasole fac, dacă mănânc varză, tot varză fac... Medicul (dumirit): aha! și ce-ai vrea dumneata? Pacientul (umil): să fac și eu normal. Medicul (expeditiv): mănâncă căcat! Altul la rând... Șeful grupului nostru de schiori, vestitul diagnostician, pretindea că n-a auzit până acum această anecdotă, probabil, zise el, că s-a născut la București, dar până a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
un hoț, fără să-l judec, voi fi destituit imediat dacă nu reiau procesul. Nu vroiam să fiu destituit, vroiam să plec eu, și nu pentru atâta lucru. L-am rechemat pe învinuit și l-am condamnat. Băiatul însă, așa umil cum arăta avea pe la București nu știu ce fel de rude sau prieteni, destul că un zbârnâit violent pe interurban mă invita a treia zi să mă prezint imediat la Ministerul Justiției, chiar la cabinetul titularului. Strigăte: "Cum ai putut să condamni
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
asta avu asupra lui Petrini același efect de șoc ca înainte: sentimentul realității simple reveni în el atât de concret, încît îl văzui cum surâde, un surâs eliberator!) "Eram atât de fericit, murmură el, atât de tare fericit, încît devenisem umil, să nu sfidez cine știe ce zeu sau zeiță geloasă. Și sânt și acum, dar cu această coloratură tragică, am omorât un om și voi fi închis iar, deși am fost în legitimă apărare. Și iubita mea mă va părăsi.'' "Convingerea asta
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care nu se mai putea desprinde de a lui, fascinantă și fascinată, cerând protecție și în același timp dominând... Iar Petrini, în fața ei, posomorât dar parcă renăscând, oferindu-i fără șovăială acea protecție și în același timp plecîndu-se în fața ei umil, nu umilit de ea, ci parcă de conștiința că, așa cum îmi spusese mie mai înainte, puterile acestei lumi îl pot pedepsi dacă, asemeni îndepărtatei Niobea, regina Frigiei, ar jubila că nimeni printre pământeni n-a mai fost atât de iubit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ar fi sugrumat..." Chipul i se decoloră. Începu să se uite într-o parte fără să-și dea seama că așteptam un răspuns. "Treziți-vă, doamnă, îi strigai. Să vă mai aduc o cafea?" " Da, vă rog frumos", spuse ea umilă și asta mă impresionă, simții în clipa aceea că va trebui să recurg la orice mijloace, chiar repudiabile, numai să salvez acest cuplu. N-avea martori că fostul ei soț a vrut s-o strângă de gât sau să-i
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mai venit? exprimai rânjind această gândire anterioară. Omul e o speranță care nu se poate împlini! așa gândești. Crezi că te pot urma în această gândire de care nici măcar nu ești conștientă, dar te călăuzește?" " Faci ce vrei, zise foarte umilă, nu te înțeleg și cred că n-ai dreptate în nimic din ceea ce îmi spui. Ești surescitat și înțeleg că îmi porți pică de ceva (nu ,gândii, simți, că te-am judecat în lipsă și te retragi fără curiozitate și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mod corespunzător și în cazul serviciilor media audiovizuale la cerere, furnizate prin orice mijloc. Articolul 35 (1) Niciun drept conferit prin lege nu poate fi exercitat într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe, în scopul de a vătăma, intimida, umili și/sau induce o stare de teamă generală ori localizată la nivelul unor grupuri socioprofesionale sau persoane, nici de a se răzbuna sau de a păgubi pe altul ori profitând de ignoranța sau de buna-credință a persoanelor. (2) Nu orice interes
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
căciulițe; parcă ieșise de la coafor. Cuiva îi plăcuse așa, suflase din narghilea sau mișcase degetul cu inele prin aer, indicând curbele și rotocoalele dorite; sau poate autorul făcuse singur un mic exces de zel, o înfrumusețare finală, ca o plecăciune umilă și smerită. Efortul trebuia să fie discret, dar vizibil; răsplata, subînțeleasă. Atunci, se tăia capul și pentru mai puțin de-atât. „Ți-au dat ție frații «Brothers» asta?!“, s-a mirat Maria. Am susținut-o din priviri. „Nu, nu. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și nerușinare. Mai întâlnisem și eu studenți care năvăleau în bibliotecă și plecau cu hălci întregi din doctoratul meu, din care încropeau lucrări de semestru sau teze de licență, după putere și inventivitate. Crescusem și mușterii care azi te întrebau umil de-o noțiune și, după ce le dădeai interpretarea, trânteau a doua zi un articol în presă, cu semnătura lor sub ideile tale. Procedeul avea loc de când lumea, numai profesorii de modă veche se mai enervau. Dar să furi cu nesimțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pp. 161-162). Astfel de mesaje erau diseminate prin școlile elementare de către dascălii națiunii și apostolii românismului (Ion Creangă, unul dintre autorii Învățătorului copiilor din care este extras citatul, făcea parte din această categorie). Patima xenofobică nu se manifestă doar la umili învățători rurali, ci cuprinde și intelectuali rasați de clasa lui A.D. Xenopol. În manualul său de Istoria Românilor pentru clasele primare (1890), eruditul istoric și subtilul filosof al istoriei lansează un mesaj cu o puternică încărcătură xenofobică: "In Romănia locuesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nerăbdător. — Lukian Timofeevici, într-adevăr, încuviință Lebedev și se fâstâci, plecându-și supus capul și ducându-și iar mâna la inimă. — Dar de ce ai făcut-o? Ah, Dumnezeule! — Din autodesconsiderație, șopti Lebedev, aplecându-și capul tot mai jos și mai umil. — Eh, care autodesconsiderație! Măcar dacă aș ști cum să dau de Kolea! spuse prințul și se ridică să plece. — Vă spun eu unde-i Kolea, se oferi iarăși tânărul. — Pst-pst! făcu Lebedev, care se ridică și el și începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și până-n noapte, făcând comisioane pentru mai știu eu cine; îi demonstram permanent că numai el e vinovat de sărăcia lui, așa că în cele din urmă s-a speriat și a încetat să mă mai viziteze. A fost un om umil, ființa cea mai umilă din lume (N.B. Se zice că umilința e forța cea mai teribilă; trebuie să-l întreb pe prinț, e propria lui expresie); însă atunci când eu, în luna martie, am urcat la el ca să văd cum i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
comisioane pentru mai știu eu cine; îi demonstram permanent că numai el e vinovat de sărăcia lui, așa că în cele din urmă s-a speriat și a încetat să mă mai viziteze. A fost un om umil, ființa cea mai umilă din lume (N.B. Se zice că umilința e forța cea mai teribilă; trebuie să-l întreb pe prinț, e propria lui expresie); însă atunci când eu, în luna martie, am urcat la el ca să văd cum i «s-a congelat» copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ruse; dar nu țin în mod deosebit la el. — Nu știu ce-i azi cu dumneata, Lebedev, îți dai importanță și o faci pe ceremoniosul, vorbești parcă silabisind, râse prințul. — Nikolai Ardalionovici! i se adresă Lebedev lui Kolea cu un ton aproape umil. Având să-i comunic prințului o problemă, care privește numai... — Firește, se înțelege, se înțelege, nu-i treaba mea! La revedere, prințe! spuse Kolea și se retrase imediat. Îmi place copilul ăsta pentru că înțelege repede, spuse Lebedev, uitându-se în urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
care v-ați născut și n-aveți nevoie să-l Învățați, ci numai să-l disciplinați” spunea Paulescu discipolilor săi. Am adăuga aici și patetica chemare adresată juraților În procesul Văcăreștenilor, care subscrie cu asupra de măsură acestui sentiment Înălțător „Umila mea rugăminte și marea rugăminte a istoriei sunt ca la criteriul legii, la criteriul conștiinței să adăugați criteriul Națiunii care nu vrea să moară și nu trebuie să moară”. Din acest naționalism curat avea să răzbată anumite atitudini intransigente legate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Gore, George W. Bush a insistat pe ceea ce Joseph Nye numește soft power (vezi SOFT POWER) și pe reticență atunci când este vorba de intervenții militare externe: Dacă suntem o națiune arogantă, ne vor purta pică; dacă suntem o națiune modestă, umilă (humble), dar puternică, ne vor primi cu prietenie" (Lehrer, vezi bibliografia). În campania sa prezidențială din 2000, candidatul republican a arborat un program pe care l-a numit "compassionate conservatism", ce ar implica faptul că, fără adjectivul respectiv, conservatorismul ar
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
face. Orice boală ajută mult În Înaintarea duhovnicească”230. A deveni un adevărat creștin implică, printre altele, și răbdarea suferinței. Răbdarea „este firea lui Dumnezeu, urmarea și superioritatea calităților sale Înnăscute”231. Întruparea Fiului lui Dumnezeu În condițiile cele mai umile și smerite, viața Sa pământească Însoțită la tot pasul de lipsuri și suferințe, pătimirile, jertfa și moartea Sa, consti‑ tuie modelul sublim al răbdării neasemănate pe pământ. 192 Suferința și creșterea spirituală Astfel, În literatura patristică ni se lansează deseori
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nu vorbește niciodată despre asta, percepe totul ca pe o competiție; în micul univers creat de el, va fi mereu învingător. Singura modalitate de contracarare a un șef dificil Disprețuitor pe care o cunosc o reprezintă micile remarci sarcastice, aparent umile și bine plasate. De exemplu, dacă șeful spune: „Bravo!”, folosind tonul acela special, uită-te în ochii lui, zîmbește larg și răspunde: „Da, chiar și noi ăștia mai bătuți în cap putem face cîte ceva din cînd în cînd!”. Această
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
aibă un mesaj, o „misiune proorocitoare”, ele constau desigur în această tehnică a neliniștirii, implicând solidaritatea cu o umanitate ea însăși angoasată, aflată - cum zice poetul, afirmându-și larga comprehensiune umanitaristă - “în suferință”. De aici și patosul adeziunii față de cei umili, respinși, marginalizați. Acest mesaj se va auzi tot mai limpede în scrisul teoreticianului Voronca, paralel cu o redimensionare a „gramaticii” poeziei. Dacă în ultimele sale articole publicate în românește (în Adevărul din 1935) el nu încetează să creadă în posibilitățile
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă mălai vrăbiilor e o bucurie în argint a vocilor Trimiterea la Francis Jammes s-a putut face fără dificultate, căci și versurile lui Voronca transmit o similară emoție a întâmpinării făpturilor umile, o senzație de puritate și frăgezime, transcrisă, bunăoară, în desenul grațios al mult citatului poem Privește: Ce mlădios e piciorul asinului ca un deget copita mică atinge pleoapa potecilor coapsele au o legănare în mers ca apele asinul cunoaște pleoapa
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
facă auzit, „din împletirea de rotițe tictacul revelator”. E vorba mai degrabă aici de o remodelare a realului prin imaginar, încât „călătoria”, „plecările”, evaziunea în genere înseamnă de fapt abandonarea perspectivei consacrate, convenționalizate asupra lucrurilor, fie și a celor mai umile: o exhatologie feerică, o necesară re-haotizare a lumii, pentru a face posibilă o nouă geneză, întemeiată pe puterea magică, recuperată a Cuvântului: „Orice vorbă atunci: focul de artificiu care a izbucnit. Când vom uita cuvintele, va trebui o baghetă care
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]