4,632 matches
-
șalupă și-i spuse: Dă-i pe oamenii ăștia mai În spate, apoi ia-le numele și adresele, toate. Întreabă-i când au venit aici, dacă au auzit sau au văzut ceva ciudat În dimineața asta. Apoi trimite-i acasă. Ura strigoii care se strângeau Întotdeauna la locul accidentelor și nu putea niciodată Înțelege fascinația pe care-o simțeau atât de mulți dintre ei, mai cu seamă față de multele manifestări violente ale morții. Se uită din nou la chipul tânărului de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
loc de Îndoială, Guido. Doctorul pregetă, displăcându-i faptul că trebuia să-i spună lui Brunetti cum să-și facă meseria. — N-ai de gând să-l cauți prin buzunare? Chiar dacă o făcuse de multe ori În cariera sa, Brunetti ura această primă intruziune În intimitatea mortului, această primă și Îngrozitoare impunere a puterii Statului asupra liniștii celui dus. Îi displăcea că trebuia să le scotocească jurnalele și sertarele, să le frunzărească scrisorile, să le pipăie hainele. Dar, fiindcă trupul fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
de noroc sau, mai rău, de privit alți oameni cum joacă jocuri de noroc. După ce fusese ofițerul de investigație ambele dăți când personalul cazinoului fusese descoperit cu diverse tipuri de delapidări și după ce fusese, În ambele cazuri, ofițerul executor, Brunetti ura politețea onctuoasă cu care era tratat de director și de personal. Dacă juca și câștiga, se Întreba dacă jocul nu fusese măsluit În favoarea sa; dacă pierdea, trebuia să ia În considerare posibilitatea să fi fost ținta unei răzbunări. În nici una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
o prezență posacă de la care se aștepta la mormăieli și priviri sumbre. Nu era cel mai strălucitor partener de pat, poate, dar cel puțin o lăsa În pace să doarmă. Duminica Însă, locul lui era luat de cineva care, Paola ura până și cuvântul, exulta. Eliberat de muncă și responsabilitate, ieșea la iveală un alt om: prietenos, jucăuș, deseori drăgăstos. Îl disprețuia. În duminica aceasta, Brunetti se trezi la șapte, gândindu-se la ce ar putea face cu banii pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
fim de ajutor Americii, mai ales agențiilor guvernamentale, este făcut cu dragă inimă. — Cât de frumos spus, signor Brunetti. Voi avea grijă să le transmit exact cuvintele dumneavoastră. — Da, vă rog, maggiore. Vă mai pot ajuta cu ceva? — Să-mi urați noroc, presupun, zise Ambrogiani cu un râset artificial. — Cu dragă inimă, maggiore, dar de ce? — Mi s-a dat o nouă sarcină. — Unde? — În Sicilia. Vocea lui Ambrogiani fu absolut egală și lipsită de emoție când pronunță numele. — A, foarte frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
cerul său din dintâi, Trecutul țării vină să rămână, Cu Eminescu dorm sub căpătâi Și casele și apa din fântână. La Dor Mărunt, când pruncul se botează, Când Duhul, Tatăl, Fiul vin și-i pun Iubirea lor pe creștet îi urează Să fii ca Eminescu de român. La Dor Marunt a scris mai ieri o carte Biserica, în grai medieval, Și l-au rugat de-acolo, de departe, Să ni-l trimită-acas pe mareșal. Pe Țepeș,pe Mihai Întregitorul, Pe Decebal
La Dor mărunt. In: Dor de Ipotești by Marin Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/269_a_514]
-
cât ai zice: „ciocolată”. Este o idee bună! Mulțumesc! Sonia se urcă pe spatele păsării, aceasta se înălță încet. De sus se putea vedea toată pădurea. Priveliștea era minunată. Pe celălalt mal, pasărea o lăsa pe Sonia să coboare, îi ură drum bun în continuare și se făcu nevăzută. Sonia se apropie de dealul pe care-l avea de urcat, dar, din nou, cărarea se bifurca. De data aceasta, fetița o alese pe cea de bomboane. Adevărul este că a ajuns
Călătorie în pădurea fermecată. In: ANTOLOGIE:poezie by Oana-Maria Nuţu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_684]
-
strălucea de-ți lua ochii. — Nu așteptăm nimic altceva cu mai mare nerăbdare decât să devenim părinți. Nu-i așa, draga mea? A strâns mâna subțire a lui Alice, care se odihnea deja în palma lui. — Abia așteptăm să-i urăm bine ai venit pe planetă micuțului nostru. Oricât de îngrozitor de exploatată și de abuzată este planeta în acest moment. —Mulțumesc foarte mult, a mârâit Amanda către Hugo în secunda în care au ieșit afară. M-ai făcut de râs în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
timpul pe umăr. Alternativa- o garderobă în toate nuanțele laptelui praf pentru copii - nu-i surâdea deloc. La alăptat renunțase de foarte multă vreme. Se pricepuse la chestia asta și i se păruse a fi o treabă relativ simplă, dar ura să se simtă ca o vacă de lapte. Se părea că a avea lapte din belșug era o chestie absolut comună și că era mult mai șic să te zbați fiindcă nu ai destul. Asistenta Harris nu era de acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
în van, să priceapă care era mecanismul. Singurul lucru pe care-l știa cu siguranță despre scutece era că, imediat ce reușea să-l introducă pe Theo într-unul, copilul îl uda instantaneu. Și asta de fiecare dată. Urma îmbrăcatul. Hugo ura etapa asta cel mai tare. Era limpede că băiețelul considera aceste manevre ca pe o tentativă de omor, așa că pe tot parcursul ei urla cât îl țineau plămânii. Lui Hugo i se părea ironic faptul că Theo, care era dispus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Contrar așteptărilor, nu existau nici un fel de instrucțiuni care să-l lămurească unde venea fiecare bucată de plastic, arici sau capsă. Nu era pentru prima dată când Hugo bănuia că în producția materialelor pentru copii era implicat un sadic care ura bebelușii. Cu cât ploua mai tare, cu atât creșteau în intensitate și urletele lui Theo. Îngenuncheat pe pavaj, cu apa inundându-i pantalonii, Hugo simțea că-i vine și lui să urle în timp ce se chinuia disperat cu aricii recalcitranți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Înnebunitor era faptul că întreaga situație corespundea perfect previziunilor maică-sii. Dar nu era nici pe departe la fel de dificil ca încercarea de a pregăti respectiva mâncare. Alice, care nu avusese în viața ei nici cea mai mică înclinație pentru gătit, ura fiecare minut pe care-l petrecea făcând mâncare. Și, în special, detesta felul în care arăta bucătăria în urma eforturilor ei: ca o explozie într-o fabrică de supă. În chiuvetă se adunau mormane întărite de mâncare, iar pe podea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
văzuse clădirea creșei. — Teama de separare, a spus scurt una din angajatele creșei. O să-i treacă. Hugo își dorea să poată crede lucrul ăsta. Dacă Theo voia, la modul serios, să stea cu taică-său, asta însemna că într-adevăr ura creșa. Nu se putea spune că împreună cu Hugo se distra prea tare. Theo părea să-și petreacă majoritatea timpului plângând, în timp ce Hugo se chinuia să înțeleagă de ce fiul lui plângea. Hai, dragul meu, i-a murmurat el băiatului care urla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
drept că și evenimentele oferă presei o pâine pufoasă, dacă mă pot exprima plastic... Lăsă privirea să-i alunece de-a lungul și de-a latul străzii, în vreme ce picături mari de ploaie i se scurgeau pe frunte și pe tâmple. Ura umbrelele încă din copilărie și prefera să ajungă ud undeva în loc să se adăpostească sub un astfel de accesoriu. Bănuia că era vorba despre o glumă a unei televiziuni comerciale în căutare de rating pe spinarea cetățenilor onorabili aduși în ipostaze
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
de la marginea orașului, făceau a ninsoare. La ușa lui Iorgu, doi copii mărunței urau cu clopoțelul... ” Aho, aho, copii și frați... Stați puțin și nu mânați Lângă boi v-alăturați... Mâine Anul se’noiește Plugușorul se pornește Și începe a ura... Pe la case-a colinda... ” Afară tot cartierul fierbea de bucuria si voioșia urătorilor. Nu era casă fără urători... Asa-i datina din străbuni. Ei vesteau sosirea noului An. Noul an, 2012... stătea gata să intre pe ușă, în casă... La
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de bucuria si voioșia urătorilor. Nu era casă fără urători... Asa-i datina din străbuni. Ei vesteau sosirea noului An. Noul an, 2012... stătea gata să intre pe ușă, în casă... La ușa lui Iorgu, copii urau cu clopoțelul. De urat am mai ura Dar, ni-i c-om însăra Și suntem cam mititei... Ne mănâncă câinii răi... ” - Urați, măi copii... urați, mai tare, măi, să v-audă și Fata din Cer!... Le strigă Iorgu din casă, cu ochii scăldați în
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
voioșia urătorilor. Nu era casă fără urători... Asa-i datina din străbuni. Ei vesteau sosirea noului An. Noul an, 2012... stătea gata să intre pe ușă, în casă... La ușa lui Iorgu, copii urau cu clopoțelul. De urat am mai ura Dar, ni-i c-om însăra Și suntem cam mititei... Ne mănâncă câinii răi... ” - Urați, măi copii... urați, mai tare, măi, să v-audă și Fata din Cer!... Le strigă Iorgu din casă, cu ochii scăldați în lacrimi. Era al
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
și să petreacă revelionul acolo. S-au simțit foarte bine. La întoarcere, pe aleea care ducea spre gară, Frusina alunecă și în cădere îl trase și pe George așa încât și el căzu lângă ea. Ceilalți au râs și le-au urat să fie într-un ceas bun, sigur este anul când se vor căsători.Mama lui George, fără să știe soțul său mergea de la un timp pe la ghicitori, să-i dea în cărți, pe la fel de fel de vrăjitoare, să afle
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
mă gândesc bine și o să-ți dau răspunsul după concurs. Petre se comportă de data aceasta ireproșabil cu ea, nu a mai fost îndrăzneț. Îi luă mâna și i-o sărută în momentul când s-au despărțit, în poartă. Îi ură somn ușor și vise plăcute și plecă mulțumit spre casă. Când ajunse în cameră, Frusina se gândi la gestul frumos pe care îl făcu Petre, de a-i săruta mâna, ceea ce o impresionă. „În fond, dacă îi plac așa de
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
la petrecere. Începuse să se schimbe încet, încet, de dragul ei pentru că o iubea. O plăcea de la preselecția de când a fost aleasă să danseze cu el dar nu putu să se apropie de ea pentru că îi spusese că are prieten. Îl ura de moarte pe George, atunci. Acum nu mai fuma de dragul ei; se hotărâse brusc și când își punea ceva în minte, înfăptuia; avea o ambiție de fier, atât în a face lucruri bune cât și rele. Era un tip
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
pătimit și S-a jertfit pe Cruce. De câte ori o vedeam pe Diana Îmi părea că o văd aievea pe nepoata mea Iulia, care-i cu doar un an mai mică și arată tot ca o studentă. Cel puțin o dată Îi urasem Dianei să fie bucurie pentru oricine o vede și o admiră, așa cum este pentru mine de fiecare dată, când am norocul să o văd. Iar, după ce Începu tratarea bolii sale necruțătoare, văzând-o din ce În ce mai rar, Îi spuneam, tot de fiecare
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
bucur că pot, slavă Domnului, să te felicit și cu prilejul praznicelor Împărătești din această iarnă (Nașterea Domnului și Botezul Domnului), al Începutului de an 2008 și al zilei tale aniversare (10 ianuarie), când vei Împlini 77 de ani. Îți urez sporuri neîncetate În credință, În sănătate și În puterea de muncă, satisfacții cât mai multe În cariera universitară și cât mai numeroase vorbe frumoase, de duh, să rostească gura ta de aur, atât În 2008, cât și În toți anii
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
rostească gura ta de aur, atât În 2008, cât și În toți anii pe care vreau să ți-i adauge Dumnezeu până ce Îl vei depăși pe cel mai longeviv muritor, care a fost Matusalem! Iar României și Mișcării Legionare le urez să trăiască mii și mii de ani, În vecii vecilor! Cu dragoste În Hristos și În Căpitan te Îmbrățișează prietenul tău devotat Mihu.” Trebuie să declar și că nu pot disimula tristețea că la parastasul de un an, oficiat În
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cămașă albă, o umezesc ușor și cu o mină de creion chimic, ce-o purtam la mine totdeauna, scriu un petec părinților. „Sunt sănătos, de la mine nu a ieșit nimic În legătură cu procesul. Nicu și Horia sunt În viață și vă urez tot binele.” Cos petecul În vatelina din umărul stâng, după ce o desfăcusem În straturi Între care așez pânza mea, o fixez cu ață, recos la loc haina. Nu se simțea și nu se vedea nimic suspect. Paule, aci ai scrisoarea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
-ne În pace. Nu vrem pe pământul nostru scump armatele voastre hrăpărețe și asupritoare, politrucii voștri sălbatici și hoții voștri, care nu ne-au adus decât violență, foamete și suferință. Atâta vreme cât veți rămâne În mijlocul nostru, va fi război, nu pace; ură, nu prietenie. Plecați! Ieșiți din țara noastră! Duceți-vă acasă! Biata noastră țară asuprită ne cere ca noi să ținem aprinsă flacăra adevăratei libertăți și să apărăm patrimoniul nostru național. Alăturați-vă și pregătiți-vă pentru marea zi, când vom
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]