3,016 matches
-
pește, cu boi cu tot, a voastre. Și viniți după mine, să vă fac cărți de scuteală, să nu dați nemică în dzilele mele“."" Preluând această legendă, Mihail Kogălniceanu (1817-1891) precizează în ""Un vis al lui Petru Rareș"" că în vadul Docolinei nu era niciun pod pe atunci, semn că actualul pod s-a construit în apropierea locului unde a fost întâmpinat Petru Rareș (""Când, după ce se înjugară boii, Petru Rareș, înaintea carelor, se cobora în vadul Docolinei, unde atunce nu
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
Petru Rareș"" că în vadul Docolinei nu era niciun pod pe atunci, semn că actualul pod s-a construit în apropierea locului unde a fost întâmpinat Petru Rareș (""Când, după ce se înjugară boii, Petru Rareș, înaintea carelor, se cobora în vadul Docolinei, unde atunce nu era pod, iată l-au întâmpinat și slujitorii trimiși de la Suceava; și, începând a i se închina și a-l ura de domn Moldaviei, l-au îmbrăcat cu scumpele haine ce aduseseră cu dânșii.""). Podul care
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
este un post de radio religios destinat creștinilor ortodocși. A luat ființă la inițiativa Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Bartolomeu Anania, aflându-se sub patronajul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului. Acesta poate fi ascultat pe frecvența 91 MHz/FM stereo în Cluj-Napoca și în Bistrița pe 102 91 MHz/FM transmisia făcându-se 24 de ore din 24, iar din 1 mai 2004 și pe internet la adresa
Radio Renașterea () [Corola-website/Science/318951_a_320280]
-
au declarat într-un comunicat de presă reprezentanți ai Arhiepiscopiei, cu ocazia lansării postului de radio și în Bistrița. Redacția postului de radio se află în Cluj-Napoca, la adresa P-ța. Avram Iancu, nr. 18, în clădirea Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului. Radio Renașterea se află în strânsă legătură cu revista Renașterea, care apare lunar la Cluj și se află de asemenea sub patronajul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului. Revista a apărut pentru prima dată în
Radio Renașterea () [Corola-website/Science/318951_a_320280]
-
Avram Iancu, nr. 18, în clădirea Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului. Radio Renașterea se află în strânsă legătură cu revista Renașterea, care apare lunar la Cluj și se află de asemenea sub patronajul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului. Revista a apărut pentru prima dată în 1919 sub numele ,Foaia bisericească”, ajungând în prezent să-i aibă ca redactori pe Pr. Ioan Pintea, Miron Scorobete, Radu Preda, Pr. Ștefan Iloaie, Maria-Elena Ganciu, Nicoleta Palimaru, Pr. Cătălin
Radio Renașterea () [Corola-website/Science/318951_a_320280]
-
litera B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 150 din 23 februarie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 150 din 1 martie 2011. 43. La stabilirea coeficienților de corecție a normelor de venit se vor avea în vedere următoarele criterii: - vadul comercial și clientela; - vârsta contribuabililor; - timpul afectat desfășurării activității, cu excepția cazurilor prevăzute la pct. 44 și 45; - starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului; - activitatea se desfășoară într-un spațiu proprietate a contribuabilului sau închiriat; - realizarea de lucrări, prestarea
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
înmulțit cu 12. Pentru determinarea venitului net anual al fiecărui membru asociat se aplică criteriile specifice de corecție asupra normei de venit. ... (6) La stabilirea coeficienților de corecție a normelor de venit se vor avea în vedere următoarele criterii: ... a) vadul comercial și clientela; ... b) vârsta contribuabililor; ... c) timpul afectat desfășurării activității, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (7) și (8) al prezentei secțiuni; ... d) gradul de handicap sau de invaliditate a contribuabilului; ... e) activitatea se desfășoară într-un spațiu proprietate a
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268965_a_270294]
-
înmulțit cu 12. Pentru determinarea venitului net anual al fiecărui membru asociat se aplică criteriile specifice de corecție asupra normei de venit. ... (6) La stabilirea coeficienților de corecție a normelor de venit se vor avea în vedere următoarele criterii: ... a) vadul comercial și clientela; ... b) vârsta contribuabililor; ... c) timpul afectat desfășurării activității, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (7) și (8) al prezentei secțiuni; ... d) gradul de handicap sau de invaliditate a contribuabilului; ... e) activitatea se desfășoară într-un spațiu proprietate a
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269105_a_270434]
-
Ioan bovine Str. Crângului nr. 20, bl. 23, sc.B, et.4, ap. 18, 1521001142060 municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 261. Pruna Corvin bovine Str. Vasile Alecsandri nr. 17, muncipiul Făgăraș, 1530404082436 județul Brașov Danilevici Carmen bovine Gură Humorului, Str. Vadului nr. 16, județul Suceava 2781202332146 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 293. Ghidersa Neculai bovine Satul Nicolae Bălcescu (Orașul Flămânzi), 1730117077302 județul Botoșani ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 294. Muraru Cristinel bovine Botoșani, str. Tudor Vladimirescu nr. 20, 1751021070054 județul Botoșani ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 295. Plesca Mariana- bovine Pașcani, Str. Cosminului Camelia nr. 19
ORDIN nr. 848 din 17 noiembrie 2004(*actualizat*) pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271520_a_272849]
-
de sulinare și heleștee etc.). În schimb Țara Românească exporta mai mult produse agricole. Vămile erau plătite de către negustori numai în cazul mărfurilor exportate (adică cele cu care plecau în Ardeal). Acestea erau la Bran în cazul Brașovului și la vadul Oltului pentru Sibiu, ultima dăruită mănăstirii Cozia. În timp ce brașovenii aveau voie să-și desfacă produsele în partea răsăriteană a țării, sibienilor le revenea apusul. În contextul acestor schimburi se remarcă existența privilegiilor comerciale amănunțite. Acestea stabileau vămile și cuantumul lor
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
de peste Dunăre, precum și cu statele italiene (mai ales Genova și Veneția), ale căror negustori își ancorau vasele în portul Licostomo. De la aceștia din urmă Țara Românească importa mărfurile orientale (stofe scumpe, mirodenii, parfumuri etc.) și exporta ceară, miere, blănuri, etc. Vadurile de peste Dunăre erau la ostrovul Lopatna (lângă Brăila), Orașul de Floci, Dârstor, Giurgiu, Șiștova, Nicopole, Țimbru și Calafat-Vidin (punct esențial în comerțul cu Raguza). În toate aceste puncte se aflau schele pe ambele maluri ale fluviului. Comerțul sud-dunărean s-a
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
se va schimba peste veacuri, când la cârma țării vor ajunge și boieri ori vlăstare înstărite. Astfel, pentru a împroprietări mănăstiri, Mircea e nevoit să cumpere terenuri de la boieri. "Vămile" erau percepute în târguri ("de târg" sau "de trecere"), la vadurile Dunării, la munte (numite și "de plai"), și la graniță. Domnul avea dreptul să acorde scutiri sau să le concesioneze. Vama era plătită în bani sau în natură, iar boierii garantau cu averea lor că acest lucru se întâmpla cu
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
de scurgere. În râul Prut au fost identificate 44 de specii de pești: În romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu, grupul lui Nicoară Potcoavă trece apa Prutului în vara anului 1576 pe un pod din dubasuri la un vad din amonte de Ștefănești, înspre prutețul lui Axinte. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Apa acelui râu mare și larg se umflase de ploile din sus și măturase ca pe nimic podul umblător. Podarii fugeau cu căruțele la vale, în lungul
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
se căscau vârtejurile adânci. (...) Nistrul vâjâia în albia-i neguroasă; pâclele se risipeau, răsăritul se înflăcăra.”" În romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu, grupul lui Nicoară Potcoavă traversează Nistrul în vara anului 1576 pe un pod umblător pe la vadul Lipșei, trecînd înspre Movilău. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Au coborât în valea Nistrului la colibele de nuiele și lut, acoperite cu șovar, ale pescarilor. Năvoadele și oriile erau întinse în vânt, de pari strâmbi de salcie, ca să se usuce
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
populație de obîrșie parțial slavă (Tiverții) și parțial romanică (Bолохи), aliată a cnezatului Galiției-Volîniei. După întemeierea Țării Moldovei, pe locul cetății a existat, în vecinătatea așezării civile, o fortificație inițial din lemn, atestată în sec. XV și menită să apere vadul Nistrului de năvălirile tătarilor. În cursul de mijloc al Nistrului este situat unul dintre cele mai pitorești orașe ale Moldovei - Soroca, atestat documentar la 12 iulie 1499 prin Costea, pârcălab de Soroca. Fiind situat la un vad al Nistrului, orașul
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
menită să apere vadul Nistrului de năvălirile tătarilor. În cursul de mijloc al Nistrului este situat unul dintre cele mai pitorești orașe ale Moldovei - Soroca, atestat documentar la 12 iulie 1499 prin Costea, pârcălab de Soroca. Fiind situat la un vad al Nistrului, orașul a jucat un rol important pentru principatul Moldovei în Evul Mediu. Bizantinii îl numeau "Alciona" sau "Polihromia" (uneori greșit transcris "Olihonia"), comercianții din Genova având aici o escală, iar în documente din anul 1499 orașul apare sub
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
Unii cercetători presupun că istoria Tighinei începe încă din timpurile străvechi și că prin secolul al XII-lea negustori genovezi ar fi întemeiat aici o factorie, un punct comercial de schimb cu țările străin. Conform istoricului Vasile Spinei din Iași, vadul de la Tighina era protejat de o fortăreață autohtonă românească încă din secolele IX-XI. Împăratul bizantin Constantin Porfirogenetul menționează, în secolul X, un oraș pe locul actualei urbe. Conform istoricului Ion Chirtoagă, în timpul dominației cumane, secolele XI-XIII, orașul se numea deja
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
a promis că va vorbi el cu ea. Și am plecat a doua zi dis de dimineață eu și Mișca acolo unde ne spusese Bunicul. Mergea greoi în urma mea călcând apăsat și ferm ca omul gospodar de la munte. Am trecut vadul prin apa rece de munte și am ajuns în locul spus de Bunicul. Am legat-o cu un ciot de lemn de lanțul lung în așa fel încât să nu se îndepărteze foarte mult de mine și să poată paște în
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
pe cer. Nu cunoșteam furtunile de la munte și nici violența lor. Mișca a devenit neliniștită, încerca să-mi spună ceva. Nu i-am dat atenție. Mai doream să mai stau puțin. Și-a înclinat capul împingându-mă cu coarnele spre vadul care-l trecusem dimineața. Apa crescuse și curentul era mult mai puternic. M-a protejat cu corpul ei masiv punându-se între mine și curentul apei. Ploaia ne prinse pe drum spre casă. Când am zărit printer negură casa noastră
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
sa". Așezarea romană Nida (pe teritoriul cartierului actual "Heddernheim") era capitala unei civitas romane, situate pe râulețul "Nidda". Numele Frankfurt pe Main derivă de la "Franconofurt", denumire compusă din numele vechiului trib germanic al francilor și substantivul comun "furt", în trad. "vad", adică o porțiune cu ape puțin adânci în cursul unui râu (atestat în numeroase alte denumiri din spațiul de limbă germană: Erfurt, Klagenfurt, Ochsenfurt, Schweinfurt etc.). "Franconofurd" (și -furt, -vurd) este menționat pentru prima dată în 794, la un ansamblu
Frankfurt pe Main () [Corola-website/Science/297645_a_298974]
-
Schweinfurt etc.). "Franconofurd" (și -furt, -vurd) este menționat pentru prima dată în 794, la un ansamblu imperial și sinod ecumenic condus de Carol cel Mare. "Frank" înseamnă în germana veche și „liber”, motiv pentru care Frankfurt poate însemna nu numai "vadul francilor", ci și "vadul liber", o oportunitate de a traversa râul Main, fără să se fi construit vreun pod. În Sfântul Imperiu Roman, Frankfurt a fost unul dintre cele mai importante orașe. Din 855 regii și împărații romano-germani sunt aleși
Frankfurt pe Main () [Corola-website/Science/297645_a_298974]
-
-furt, -vurd) este menționat pentru prima dată în 794, la un ansamblu imperial și sinod ecumenic condus de Carol cel Mare. "Frank" înseamnă în germana veche și „liber”, motiv pentru care Frankfurt poate însemna nu numai "vadul francilor", ci și "vadul liber", o oportunitate de a traversa râul Main, fără să se fi construit vreun pod. În Sfântul Imperiu Roman, Frankfurt a fost unul dintre cele mai importante orașe. Din 855 regii și împărații romano-germani sunt aleși în Frankfurt (Lothar al
Frankfurt pe Main () [Corola-website/Science/297645_a_298974]
-
sa". Așezarea romană Nida (pe teritoriul cartierului actual "Heddernheim") era capitala unei civitas romane, situate pe râulețul "Nidda". Numele Frankfurt pe Main derivă de la "Franconofurt", denumire compusă din numele vechiului trib germanic al francilor și substantivul comun "furt", în trad. "vad", adică o porțiune cu ape puțin adânci în cursul unui râu (atestat în numeroase alte denumiri din spațiul de limbă germană: Erfurt, Klagenfurt, Ochsenfurt, Schweinfurt etc.). "Franconofurd" (și -furt, -vurd) este menționat pentru prima dată în 794, la un ansamblu
Frankfurt pe Main () [Corola-website/Science/297645_a_298974]
-
Schweinfurt etc.). "Franconofurd" (și -furt, -vurd) este menționat pentru prima dată în 794, la un ansamblu imperial și sinod ecumenic condus de Carol cel Mare. "Frank" înseamnă în germana veche și „liber”, motiv pentru care Frankfurt poate însemna nu numai "vadul francilor", ci și "vadul liber", o oportunitate de a traversa râul Main, fără să se fi construit vreun pod. În Sfântul Imperiu Roman, Frankfurt a fost unul dintre cele mai importante orașe. Din 855 regii și împărații romano-germani sunt aleși
Frankfurt pe Main () [Corola-website/Science/297645_a_298974]
-
-furt, -vurd) este menționat pentru prima dată în 794, la un ansamblu imperial și sinod ecumenic condus de Carol cel Mare. "Frank" înseamnă în germana veche și „liber”, motiv pentru care Frankfurt poate însemna nu numai "vadul francilor", ci și "vadul liber", o oportunitate de a traversa râul Main, fără să se fi construit vreun pod. În Sfântul Imperiu Roman, Frankfurt a fost unul dintre cele mai importante orașe. Din 855 regii și împărații romano-germani sunt aleși în Frankfurt (Lothar al
Frankfurt pe Main () [Corola-website/Science/297645_a_298974]