7,566 matches
-
o astfel de poziție. * Verificați-vă propriile atitudini legate de diferențele de gen în leadership și găsiți modalități alternative de a gândi. * Identificați propriile așteptări distorsionate și găsiți cât mai multe informații care confirmă/infirmă aceste așteptări pentru a testa validitatea lor. * Oferiți cât mai des managementului informații concrete privind performanța proprie. * Deciziile luate de acesta vor fi mai degrabă bazate pe date obiective nu pe judecăți nelegate de performanță. Solicitați feedback permanent din partea managerului. * Solicitați asigurarea condițiilor necesare îndeplinirii unui
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
știți? Că repede ați mai tras concluzia asta 147. În cele două enunțuri pe care le-am subliniat, Silvia reia la persoana întâi singular replicile lui Dorante, însă fără să-și atribuie responsabilitatea pentru ele, fără a le afirma sunt validitatea: ea este, într-adevăr, "subiectul vorbitor", coincide și cu enunțătorul, însă fără a fi locutorul. Teoreticienii literaturii recurg și ei, de multă vreme, la distincții de acest gen, însă la un nivel diferit: Balzac sau Victor Hugo sunt "subiecții vorbitori
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sunt impure, ostilitatea lor față de regim se justifică în ochii cititorului prin dorința de a-și conserva privilegiile, de a păstra status quo-ul. În ceea ce-i privește pe falșii profeți, aceștia atacă tezele revoluționare, le pun la îndoială legitimitatea și validitatea morală și politică. Cu o josnicie greu de egalat, Eugen Barbu indică acest fals profet în persoana Monseniorului Ghica. Însă macularea nu are loc direct, ci printr-un personaj raissoneur, secretarul acestuia, un tânăr de 29 de ani cu nume
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
1. Faptul juridic / 91 III.1.1. Noțiune / 91 III.1.2. Clasificare faptelor juridice / 92 III.2. Actul juridic civil / 94 III.2.1. Noțiune / 94 III.2.2. Clasificarea actelor juridice civile / 96 III.2.3. Condiții de validitate a actului juridic civil / 100 III.2.3.1. Noțiune și clasificare / 100 III.2.3.2. Condiții de fond / 102 III.2.3.2.1.Capacitatea / 102 III.2.3.2.2. Consimțământul și voința juridică / 104 III.2
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
al părților)192. Fără a arăta criteriul în funcție de care se conturează cele trei categorii de acte juridice, noul Cod civil reglementează în art. 1174 contractele consensuale, solemne și reale. Este o clasificare extrem de importantă întrucât în funcție de aceasta poate fi analizată validitatea actului juridic respectiv. În lumina acestui articol, contractele consensuale se formează prin simplul acord de voințe al părților, cele solemne se formează numai prin îndeplinirea unor formalități, iar pentru formarea contractelor reale este necesară remiterea bunului ce reprezintă suportul material
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
drepturi și obligații specifice). În sfârșit, în literatura străină actele juridice sunt grupate și după alte criterii: Leon Duguit, de exemplu, împarte actele juridice în trei categorii: acte obiective, acte condiții și acte subiective 198. III.2.3. Condiții de validitate a actului juridic civil III.2.3.1. Noțiune și clasificare Literatura de specialitate folosește, cu privire la condițiile menționate, expresiile: "elementele actului juridic civil"199, "condițiile de validare a actului juridic civil"200, "condiții de eficacitate", "condiții de formă și de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
a căror îndeplinire este obligatorie (cum sunt condițiile de fond sau de formă cerute ca o condiție ad validitatem); * condiții neesențiale 202 numite și condiții întâmplătoare, sunt cele care pot fi prezente sau pot lipsi din actul juridic civil fără ca validitatea acestuia să fie afectată. c. După sancționarea nerespectării lor pot fi:condiții de validitate și condiții de eficacitate. * condițiile de validitate sunt cele a căror nerespectare se sancționează cu nulitatea actului juridic civil (de exemplu, condițiile esențiale); * condițiile de eficacitate
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
ca o condiție ad validitatem); * condiții neesențiale 202 numite și condiții întâmplătoare, sunt cele care pot fi prezente sau pot lipsi din actul juridic civil fără ca validitatea acestuia să fie afectată. c. După sancționarea nerespectării lor pot fi:condiții de validitate și condiții de eficacitate. * condițiile de validitate sunt cele a căror nerespectare se sancționează cu nulitatea actului juridic civil (de exemplu, condițiile esențiale); * condițiile de eficacitate sunt cele a căror nerespectare atrage inopozabilitatea actului juridic civil. Deci,nerespectarea condițiilor de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
202 numite și condiții întâmplătoare, sunt cele care pot fi prezente sau pot lipsi din actul juridic civil fără ca validitatea acestuia să fie afectată. c. După sancționarea nerespectării lor pot fi:condiții de validitate și condiții de eficacitate. * condițiile de validitate sunt cele a căror nerespectare se sancționează cu nulitatea actului juridic civil (de exemplu, condițiile esențiale); * condițiile de eficacitate sunt cele a căror nerespectare atrage inopozabilitatea actului juridic civil. Deci,nerespectarea condițiilor de validitate atrage ca sancțiune nulitatea actului juridic
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
și condiții de eficacitate. * condițiile de validitate sunt cele a căror nerespectare se sancționează cu nulitatea actului juridic civil (de exemplu, condițiile esențiale); * condițiile de eficacitate sunt cele a căror nerespectare atrage inopozabilitatea actului juridic civil. Deci,nerespectarea condițiilor de validitate atrage ca sancțiune nulitatea actului juridic civil, pe când nerespectarea condițiilor de eficacitate atrage alte sancțiuni decât nulitatea (cum ar fi inopozabilitatea față de terți a actului juridic civil, în cazul simulației). d. După întinderea (vocația) lor, condițiile de validitate pot fi
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
condițiilor de validitate atrage ca sancțiune nulitatea actului juridic civil, pe când nerespectarea condițiilor de eficacitate atrage alte sancțiuni decât nulitatea (cum ar fi inopozabilitatea față de terți a actului juridic civil, în cazul simulației). d. După întinderea (vocația) lor, condițiile de validitate pot fi grupate în: condiții generale și condiții speciale. * condițiile generale sunt cele care privesc toate actele juridice civile, cum sunt condițiile de fond menționate de art. 948 din Codul civil de la 1864 sau de art. 1179 din noul Cod
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de art. 948 din Codul civil de la 1864 sau de art. 1179 din noul Cod civil; * condițiile speciale sunt cele care privesc numai anumite acte juridice civile, cum ar fi forma solemnă cerută pentru actele solemne (formale). Gruparea condițiilor de validitate după criteriile menționate mai sus prezintă interes teoretic, dar mai ales practic sub mai multe aspecte: efectele condițiilor sunt diferite după cum acestea sunt încadrate într-o categorie sau alta; condițiile de validitate speciale care constituie o excepție, nu pot fi
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
cerută pentru actele solemne (formale). Gruparea condițiilor de validitate după criteriile menționate mai sus prezintă interes teoretic, dar mai ales practic sub mai multe aspecte: efectele condițiilor sunt diferite după cum acestea sunt încadrate într-o categorie sau alta; condițiile de validitate speciale care constituie o excepție, nu pot fi extinse prin interpretare la alte categorii de acte juridice civile, ele fiind aplicabile numai în măsura în care sunt expres prevăzute de lege; consecințele diferite la care ne-am referit mai sus se pot materializa
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
condiții (de probă, de eficacitate, de opozabilitate) nu are drept consecință anularea actului juridic civil, ci doar imposibilitatea dovedirii actului sau inopozabilitatea față de terți, ori lipsirea de efecte a actului juridic civil. III.2.3.2. Condiții de fond Pentru validitatea unui act juridic civil, legiuitorul a impus îndeplinirea cumulativă a unor condiții de fond. Nu există o consacrare generală a acestora într-un anumit articol de lege. Ele sunt prevăzute expres numai pentru materia convențiilor (dar noțiunea de act juridic
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
a acestora într-un anumit articol de lege. Ele sunt prevăzute expres numai pentru materia convențiilor (dar noțiunea de act juridic depășește sfera noțiunii de convenție 203). Articolul 948 din Codul civil de la 1864 preciza că sunt condiții esențiale pentru validitatea unei convenții (contract): 1) capacitatea de a încheia contractul; 2) consimțământul valabil al părților care se obligă; 3) obiectul (care trebuie să fie determinat sau determinabil); 4) cauza (licită și morală). Aceleași condiții reapar în art. 1179 din noul Cod
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
și atunci când amenințarea cu un rău provine dintr-o împrejurare exterioară omului și conduitei acestuia și care constituie o stare de necesitate"239. S-a argumentat că "ar fi nu numai inechitabil dar și imoral și ilegal să se recunoască validitatea unui act juridic la care una din părți a consimțit numai constrânsă de un eveniment exterior care nu-i imputabil"240. În situația arătată, voința nu este liberă ci constrânsă. Ca și în cazul violenței exercitată de o persoană și
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
referitoare la acțiunea în anulare pentru leziune (acțiunea în resciziune în expresia Codului civil de la 1864) se restrânge la minorii care, având vârsta de 14 ani împliniți încheie singuri, fără încuviințarea părinților sau a tutorelui, acte juridice pentru a căror validitate nu se cere și încuviințarea prealabilă a autorității tutelare dacă aceste acte le pricinuiesc vreo vătămare". Observăm că în prezent, sfera persoanelor care pot introduce acțiune în anulare pentru leziune este considerabil restrânsă (la minorii între 14 și 18 ani
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
anumit act juridic civil solemn trebuie îndeplinită o anumită formă, de regulă cea autentică, excepție făcând testamentul. Pentru asigurarea formei "ad validitatem", trebuie respectate următoarele condiții: întregul act, adică toate clauzele actului juridic civil, trebuie să îmbrace forma cerută pentru validitatea sa, de unde consecința că, în principiu, nu este admis așa-zisul act "per relationem", adică prin trimiterea la o sursă externă, pentru determinarea conținutului actului juridic; actul aflat în interdependență cu actul solemn, trebuie să îmbrace și el forma specială
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de aceea a revenit literaturii de specialitate sarcina conceptualizării acestei instituții. În general, autorii de drept civil consideră nulitatea o sancțiune ce intervine în cazul încheierii unui act juridic civil cu nesocotirea condițiilor de fond și de formă (condiții de validitate). Acest înțeles al nulității este des utilizat în literatura și practica juridică și el exprimă consecințele nerespectării condițiilor amintite. Într-o primă opinie nulitatea este definită ca "o sancțiune de drept civil care exprimă, în măsura stabilită prin hotărâre judecătorească
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
exprimă consecințele nerespectării condițiilor amintite. Într-o primă opinie nulitatea este definită ca "o sancțiune de drept civil care exprimă, în măsura stabilită prin hotărâre judecătorească, efectele actului juridic, potrivnic scopului urmărit de dispozițiile legale referitoare la condițile sale de validitate"297. Într-o manieră asemănătoare, nulitatea apare ca "o sancțiune prin care actul juridic, care nu îndeplinește condițiile de validitate (de fond și de formă) impuse de normele de drept, este lipsit de efectele ce contravin legii ori regulilor de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în măsura stabilită prin hotărâre judecătorească, efectele actului juridic, potrivnic scopului urmărit de dispozițiile legale referitoare la condițile sale de validitate"297. Într-o manieră asemănătoare, nulitatea apare ca "o sancțiune prin care actul juridic, care nu îndeplinește condițiile de validitate (de fond și de formă) impuse de normele de drept, este lipsit de efectele ce contravin legii ori regulilor de convețuire socială"298. Mai sintetic, unii autori ai literaturii de specialitate definesc nulitatea ca "fiind sancțiunea încălcării prin act juridic
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
actului juridic civil datorită sancțiunii nulității (în funcție de felul acesteia). Prin finalitatea urmărită, nulitatea îndeplinește trei funcții: o funcție preventivă, de a descuraja pe cei care ar fi tentați să încheie acte juridice, prin încălcarea normelor care reglementează condițiile lor de validitate; funcția de a înlătura efectele contrare legii (funcția sancționatorie); funcția de mijloc de garanție a principiului legalității, a respectării ordinii publice și bunelor moravuri. VI.2. Delimitarea nulității de alte cauze de ineficacitate Există și alte cauze de ineficacitate a
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Aceasta înseamnă că partea din contract care poate fi executată sau a fost executată, rămâne neatinsă. Deosebiri Nulitatea (absolută sau relativă) intervine în ipoteza unui act juridic civil (unilateral, bi sau multilateral) care s-a încheiat cu nesocotirea condițiilor de validitate, pe când rezoluțiunea presupune un contract sinalagmatic valabil încheiat. Nulitatea se aplică oricărui act juridic civil, pe când rezoluțiunea, numai contractelor sinalagmatice cu executare imediată "uno ictu", temeiul acestei sancțiuni constituindu-l reciprocitatea și interdependența obligațiilor din contractul sinalagmatic, asupra cărora vom
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
sau relative pentru ca scopul dispoziției legale încălcate să fie atins 326. Articolul 1253 din noul Cod civil, care reglementează nulitatea virtuală face referire la nulități virtuale cu caracter absolut și nulități virtuale cu caracter relativ. d după felul condiției de validitate nerespectate, există nulități de fond (ce intervin în cazul lipsei unor condiții de fond) și de formă (ce intervin în cazul nesocotirii formei cerute ca o condiție "ad validitatem"); e după modul de valorificare, nulitățile se împart în judiciare și
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
plin drept", sau "actul va fi nul". Nulitatea absolută este în general virtuală, ea nu este expres prevăzută de lege decât în cazuri rare329. De altfel, literatura de specialitate apreciază că această nulitate intervine ori de câte ori lipsește una din condițiile de validitate ale actului juridic civil. Noul Cod civil conține o reglementare de principiu în privința cauzelor de nulitate absolută. În articolul 1250 acest Cod se prevede că, nulitatea absolută a contractului intervine în situațiile anume prevăzute de lege, precum și atunci când rezultă neîndoielnic
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]