13,019 matches
-
de oțel Unde zeii la moarte l-a condamnat pe el. Și cât vor crește brazii pe-ntunecatul munte Stânca va cloci vulturi pe-ncremenita-i frunte. Pîn-atunci sufletul mândru din vechiul meu popor Va crește gânduri regii pline de viitor. În van conspiră neamuri în oarba lor turbare, În van dumică câmpul copitele barbare. 2257 În van învinuirea de ceru-n nori s-anină, Nu el - adânc seninul - ci noi suntem de vină. {EminescuOpVIII 272} 2291 În van învinuirea-i de ceru
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
condamnat pe el. Și cât vor crește brazii pe-ntunecatul munte Stânca va cloci vulturi pe-ncremenita-i frunte. Pîn-atunci sufletul mândru din vechiul meu popor Va crește gânduri regii pline de viitor. În van conspiră neamuri în oarba lor turbare, În van dumică câmpul copitele barbare. 2257 În van învinuirea de ceru-n nori s-anină, Nu el - adânc seninul - ci noi suntem de vină. {EminescuOpVIII 272} 2291 În van învinuirea-i de ceru-n nori s-anină, Nu el, întunecatul, ci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
brazii pe-ntunecatul munte Stânca va cloci vulturi pe-ncremenita-i frunte. Pîn-atunci sufletul mândru din vechiul meu popor Va crește gânduri regii pline de viitor. În van conspiră neamuri în oarba lor turbare, În van dumică câmpul copitele barbare. 2257 În van învinuirea de ceru-n nori s-anină, Nu el - adânc seninul - ci noi suntem de vină. {EminescuOpVIII 272} 2291 În van învinuirea-i de ceru-n nori s-anină, Nu el, întunecatul, ci noi suntem de vină: Gândirea cea străină
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pline de viitor. În van conspiră neamuri în oarba lor turbare, În van dumică câmpul copitele barbare. 2257 În van învinuirea de ceru-n nori s-anină, Nu el - adânc seninul - ci noi suntem de vină. {EminescuOpVIII 272} 2291 În van învinuirea-i de ceru-n nori s-anină, Nu el, întunecatul, ci noi suntem de vină: Gândirea cea străină viața ne-o îneacă ................................................... La ei luăm tot aurul gândirilor mărețe Cu care-a noastră viață voim să se răsfețe. Și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să poarte, Acei umeri voit-au să duc-a lumei soarte Și azi pe cap el are un negru comanac, Pe umerii lui trențe ș-o rasă de șiac. Se-ntoarse apoi foaia. Cu greață și scârbire, Dup-o junie vană, el merse-n mănăstire; Îi păru-atunci că lumea e toată joc de cărți; El capul și-l cufundă-ntr-a lumei sfinte cărți. Pe murii în risipă o candelă subțire Ardea-n a lui chilie negrită-n părăsire; Pe căi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
subțire Ardea-n a lui chilie negrită-n părăsire; Pe căi necunoscute gândirea lui pribeagă Străbate cu-aripi mândre nemărginirea-ntreagă; De gânduri uriașe, de rugi a pus cătușe Pe inima-i bolnavă... A presărat cenușă Pe flacăra dorinței. În van... deșertăciuni Au ars și mai departe sub spuză, ca cărbuni... În van în a lui urmă s-a-nchis a lumei poartă: Inima-i tot de flacări și minte-i tot deșartă... Retrasu-s-a la mare, gonit de vis
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
gândirea lui pribeagă Străbate cu-aripi mândre nemărginirea-ntreagă; De gânduri uriașe, de rugi a pus cătușe Pe inima-i bolnavă... A presărat cenușă Pe flacăra dorinței. În van... deșertăciuni Au ars și mai departe sub spuză, ca cărbuni... În van în a lui urmă s-a-nchis a lumei poartă: Inima-i tot de flacări și minte-i tot deșartă... Retrasu-s-a la mare, gonit de vis și gânduri, Pe-un pat de trențe doarme, făcut din două scânduri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
doarme, făcut din două scânduri, Ce vrea singur nu știe, se chinuie-n zădar, Nu bea apă d-izvoare, ci valul mării-amar Și, chinuit de doruri, de rugăciuni asceze, Vrea viața lui pierdută s-o sfarme, s-o scurteze; Î van el cată pacea ce n-avu niciodată, De lume, de-a ei visuri gîndirea-i subjugată; Lumești gândiri într-alt chip împlu sufletul său, El cugetă la toate, ci nu la Dumnezeu... Retrage-te-ntre arbori, cu el, am să vorbesc
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe frunte-o stea de foc... E o icoană-n ceruri, cu cîntecu-mi o-nvoc, Eu stau uimit, sinistru, mîna-mi învoluntară Se mișcă tremurândă în acea sântă oară. Pe coardele de fier, Dar ce i-am zis, ce-mi zice ÎN van eu samă-mi cer. Când, provocate de-arfă-mi, răspund valuri o mie Ea vine... Cine-i dînsa? Ce vine? Ce să fie? De ce vine la glasu-mi când [ cu] o rugă-o-nvoc? De ce-atunci pricep scrisul al stelelor de foc? Eu mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce-am gândit mai tânăr, tot ce-am cântat mai dulce] Se -ncheagă-n raza lunei ce-n nori vrea să se culce Și corp de-argint îi face ființei aeriane. MAG[UL] Nebun ești ori lunatec?... Ce-s aste gânduri vane? E flacăra juniei, e setea de amor! Îngerul tău e-o rază și corpul ei un nor? E o închipuire nedemnă va să zică. În tine e un demon - în nori nu e nimică. Tu împopulezi marea cu suflete mărețe Și stelele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
omor, dar... e-o infamie. O! curagiul l-aș avea... cum am pe-acela al martiriului. Soldat? M-aș face... dar nu voi să fiu sclavul nimărui care poartă numele om. N-am ținut neciodată mult la aceste ființe seci, vane, deșerte, fie frunțile lor bolnave chiar încoronate cu aur. [ȘTEFAN] Ocupă-te cu literatura. [ALECU] Nu am talent. [ȘTEFAN] E! despre asta am putea încă vorbi multe. De ai talent sau nu neci nu te țin capabil de-a judeca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
prețul lui s-ar fi urcat... Însă totuși veneticul cântăreț a și aflat Că o damă însemnată ar dori să-l dobândească Ș-a cerut pe sine însuși doi talenți să se plătească. Doi talenți? Am fost în contra. Dar în van orice cuvinte, Căci nevasta strigă, plânge, parcă și-a ieșit din minte, Încât fui silit să-i cumpăr pe acest faimos Orfeu, Dar și asta în condiții precum nu dorisem eu... Nu îndată... ci cu termin... abia peste-o săptămână
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
critică, să zică cu drept cuvânt în Dramaturgia lui: "Eu știu să-i fac unui artist, fie de sexul meu sau ba, numai o singură lingușire, și aceasta constă într-aceea că presupun că ar fi departe de orice simțibilitate vană; că artea e la el înainte de toate, că aude cu plăcere judecîndu-se asupra lui în gura mare și liber și că vrea mai bine să se știe judecat (recenzat) des, deși poate din când în când fals, decât rar". {EminescuOpXIV
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vechi le-ar fi venit numai în minte de-a suleva numai această întrebare aceasta singură ar fi ajuns ca să reziste cu putere tutor sistemelor de rațiune pură făcute până-n zilele noastre și ne-ar fi scutit de atâtea încercări vane pe care le-am întreprins orbește, fără să știm măcar cu ce și cine avem de făcut-n-adevăr. {EminescuOpXIV 374} O asemenea critică este așadar o pregătire, de se poate, la un organon și, dacă un asemenea n-ar succede, cel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numi-o explicarea posesiei unei cunoștințe pure. Este deci clar că despre aceste poate să se dea numai o deducție transcendentală și nicidecum una empirică, și că cele din urmă nu pot fi în privirea noțiunilor apriorice decât niște încercări vane, cu cari se poate ocupa numai acela care n-a priceput natura proprie al acestui soi de cunoștințe. Dar, deși concedem singurul mod posibil pentru deducerea cunoștințelor pure apriorice, adică acela pe cale transcendentală, totuși din această concesie nu rezultă încă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
experiență, ar fi fără obiect și nimic decât un joc orb de reprezentații, deci mai puțin decât un vis. Toate încercările de-a deduce din experiență acele noțiuni intelectuale pure și a li atribui o origine numai empirică sânt deci vane și zădarnice. Nici voi să amintesc că noțiunea cauzei implică în sine caracterul necesității pe care nici o experiență nu mi-o poate da, care ne-nvață că după un fenomen urmează îndecomun un altul, însă nu că trebuie neapărat să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cult în felul său. De la femei pretindem cu deosebire cultură; însă ocupațiunea lor cu științele li apare bărbaților cel puțin netrebuincioasă, adesea nemăsurată și în genere... neplăcută. Învățători sătești și de școli poporale se luptă adesea cu zel și în van, o ajung însă prea rar de-a aparținea sau de-a fi numărați măcar între cei culți; odinioară - cu deosebire în începutul secolului nostru și de la timpul de-nflorire a literaturei naționale încoa - a fost ades multă vorbă despre o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
carte care trebuiește citită pentru-a fi o carte. Așadar numai în neîntrerupta consecutivitate a acelor știutori trăiește-ntr-adevăr știința. Într-asta consistă demnitatea chemărei științifice și tot într-asta lipsa de valoare a diletantismului curat personal și subiectiv, în genere van, întra-sta-n fine rușinea mărunțușerilor literari, a căror spirit samănă pe deplin bibliotecelor de-mprumut unde opurile de știință se câștigă și se-mprumută... pentru groșița de citit. După aceea lucrarea omului singular în și la științe mai are de scop
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Raufer, X., La nebuleuse: le terrorisme du Moyen-Orient, Fayard, Paris; Scott, Bill, Asia negocierilor, Editura Tehnică, București, 1996; Thackrah, John Richard, Enciclopedia terorismului și violenței politice, Consiliul Britanic; Urs, Altermatt, Previziunile de la Sarajevo, Etnonaționalismul în Europa, Editura Polirom, lași, 2000; Van De Weyer, Robert, Islamul și Occidentul, Editura ALLFA, 2001; Wilkinson, Paul, Political terrorism, Mac Millan, Londra; Wilkinson, Paul, Terrorise and the Liberal State, Mac Millan, Londra. 5. Colectiv de autori Tratat de știintă militară, vol. 1-2, Editura Militară București, 2001
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază. 81 Maricel Antipa V., Securitate și terorism, București, 2003, pp. 81-87. 82 Maricel Antipa V., Securitate și terorism, București, 2003, pp. 66-69. 83 Walter Laqueur, Terorismul, Editura Weidenfeld & Nicolson, Londra, 1977. 84 Robert Van De Weyer, Islamul și Occidentul, Editura ALLFA, 2001, pp. 123-127. 85 C. Richard Nelson analizează contribuția NATO la lupta împotriva terorismului și face unele sugestii privind modul în care aceasta ar putea fi sporită. 86 F. Falconi, A. Sette, Osama
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
De răzbit, n-a răzbit nici unul [dintre fiii de crai], din pricină că mărăcinii se prindeau laolaltă, ca și când ar fi avut niște mâini ghimpoase, și nu-i lăsau să înainteze măcar un pas”. Toți pseudoeroii termină prin a muri, după ce rătăcesc în van prin acest labirint de vegetație agresivă. Doar eroul autentic este în măsură să penetreze în „zonă”. „Mărăcinii se prefăcuseră pe dată în puzderie de flori mari și frumoase, ce se dădeau la o parte în fața lui, lăsându-l să treacă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
În timpul regelui Ahab (secolul al IX-lea î.e.n.), Eliah instaurează în Israel o cumplită secetă : „nu va fi în anii aceștia rouă ori ploaie decât prin cuvântul gurii mele” (I Regi, XVII, 1). Riturile pentru aducerea ploii au fost în van îndeplinite de preoții zeului Baal, pe când cele săvârșite de Eliah în numele zeului Iahve (construirea jertfelnicului, sacrificiu de vițel pentru arderea de tot, vărsare magică a apei, rugă) și-au atins scopul. „Cerul s-a întunecat de nouri și s-a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
1923), Lucian Blaga (Trilogia culturii, 1944) - au încercat să definească relația de interdependență dintre cultura unei colectivități etnice și spațiul natural pe care aceasta îl amenajează și îl locuiește. La rândul lor, etnologi și istorici ai religiilor - P. Saintyves, Arnold Van Gennep, Karl Kerényi, Mircea Eliade, Ernest Bernea, Paul H. Stahl, Romulus Vulcănescu, Ion Ghinoiu și alții -, de pe poziții și cu mijloace diferite, au pus în evidență normele mitice și rituale conform cărora erau întemeiate, organizate și protejate așezările tradiționale. 2
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
doar câteva dintre ele : a) Rituri și gesturi magice practicate la traversarea unui hotar, la trecerea printr-o poartă/ușă, peste un prag ; într-un cuvânt, dintr-un spațiu într-altul calitativ diferit. La începutul secolului XX, antropologul belgian Arnold Van Gennep le includea în marea categorie a „riturilor de trecere”, împărțindu-le în trei categorii : rituri de separare (de spațiul părăsit), rituri de trecere (dintr-un spațiu într-altul), rituri de încorporare (în noul spațiu) (18). Iată câteva supraviețuiri relictuale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Schabert, München 1978, 132-141. Riffaterre, Michael, Strukturale Stilistik, München 1973. Rolph, C.H. (ed.), The Trial of Lady Chatterley: Regina vs. Penguin Books Limited, Harmondsworth 1961. Romberg, Bertil, Studies in the Narrative Technique of the First-Person Novel, Stockholm 1962. Rossum-Guyon, Françoise van, Critique du roman, Paris 1970. Rossum-Guyon, F. van, "Point de vue ou perspective narrative", Poétique 1 (1970), 476-497. Saussure, Ferdinand de, Grundlagen der allgemeinen Sprachwissenschaft, (1916), Berlin 21967. Schanze, Helmut, Medienkunde für Literaturwissenschaftler, München 1974. Scheerer, Thomas M. și Markus
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]