14,506 matches
-
că „mijloacele cele mai sofisticate de prognoză și analiză a afacerilor... de regulă eșuează în încercarea de a produce schimbări radicale în conducerea acestora. Ele sunt toate concepute pentru a opera cu acel tip de complexitate în care există multe variabile: complexitatea de detaliu. Dar mai există și un alt tip de complexitate.. și anume complexitatea dinamică, caz în care raportul dintre cauză și efect este subtil și efectele în timp ale intervențiilor nu sunt previzibile...”. Complexitatea dinamică este prezentă, în
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
modelul de a face confuzii. Un model nu trebuie să conțină ambiguități intenționate. Astfel, simbolurile utilizate (matematice, grafice etc.) trebuie să fie unic definite. Criteriul consistenței este evaluat printr-un șir de întrebări cum ar fi: este fiecare element (parametru, variabilă) din model bine definit? Dacă nu, pot fi eliminate aceste elemente fără a afecta modelul? Este construit modelul pe baza unor reguli precise și unic determinate? Completitudinea modelului se referă la faptul că nici un aspect important al modelului nu trebuie
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
caz în care el va plasa ordinul de vânzare sau de cumpărare în acord cu semnificația lui εt (prognoză optimistă sau pesimistă). Regula de tranzacționare a fiecărui agent de pe piață i = 1, 2, ..., N este dată utilizând un prag decizional (variabil în timp) θi(t). Pragul θi(t) poate fi considerat ca reprezentând viziunea agenților asupra volatilității de pe piață. Comparând semnalul cu pragul decizional, agenții decid dacă noutățile sunt suficient de semnificative pentru a genera o tranzacție (|εt| > θi(t)), Regula
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
viziunea agentului i asupra volatilității recente a pieței: aceste praguri sunt adaptate de agenți din timp în timp pentru a reflecta amplitudinea veniturilor recente obținute. Inițial, începem de la o distribuție a populației de praguri F0: Nii ...,,2,1),0(sunt variabile pozitive IID distribuite din F0. Actualizarea strategiilor este asincronă: la fiecare moment de timp, orice agent i are o probabilitate s de adaptare a pragului său, )0(i . Deci, pentru o populație mare de agenți, s reprezintă proporția de agenți
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
simulare prin intermediul histogramelor și grafelor secvențiale. Mai mult, el poate reprezenta evoluția unui sistem complex simulat într-un format bidimensional (movie format). 3) NetLogo NetLogo este un mediu de modelare programabil care permite utilizatorului final să dea instrucțiuni unui număr variabil de agenți care operează în aceeași perioadă timp. El poate, de asemenea, implementa un instrument de simulare participativă (numit HubNet). HubNet conectează calculatoare în rețea din mediul NetLogo pentru a ajuta utilizatorul să controleze un agent în cursul unei simulări
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de albine, seara, la culcare. Enurezisul se mai trata și prin ciupirea pulpei degetului mic de la ambele mâini, seara, la culcare. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști MIGRENE (durere de cap) Se manifestă sub formă de crize dureroase, cu durată variabilă, de la câteva ore la câteva zile. Spre deosebire de cefalee, unde durerile cuprind tot capul, În migrenă ele se manifestă numai la jumătate de cap, fiind Însoțite de grețuri, vărsături, lăcrimare, umflarea pleoapelor etc. Terapia naturistă recomandă: Masarea părții superioare a urechii
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de dublă alimentare etc. La mașinile de curent alternativ și îndeosebi la cele asincrone, unde fenomenul inducției este preponderent, se dovedește mai nimerită folosirea, pentru oricare din înfășurări, a ecuației de tensiuni: </formula> (6.47), întrucât intervin doar două mărimi variabile, una de natură electrică, tensiunea, alta de natură magnetică, fluxul total, iar ν este o mărime dependentă de geometria mașinii și de caracteristicile de material (în general ν este constant la mașinile tratate prin teoria liniară sau este variabil în funcție de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
mărimi variabile, una de natură electrică, tensiunea, alta de natură magnetică, fluxul total, iar ν este o mărime dependentă de geometria mașinii și de caracteristicile de material (în general ν este constant la mașinile tratate prin teoria liniară sau este variabil în funcție de valoarea tensiunii aplicate dacă, de exemplu intervine saturația). Totodată, s-au mai inserat și alte rezultate ale cercetărilor întreprinse de colectivul din care face parte autorul lucrării de față, privind, în special, fenomenele intime de conversie electromecanică, diagramele loc-geometric
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
curenții absorbiți pe cele trei faze constituie un sistem trifazat simetric, solenațiile, inducțiile și fluxurile polare fiind unde învârtitoare, rotitoare cu viteza de sincronism. Se poate considera că mașina este în regim de transformator trifazat cu secundarul în gol, fluxul variabil fiind datorat undei învârtitoare statorice; adică pentru oricare din spirele înfășurărilor „fixe“, rotirea câmpului, în raport cu acestea, conduce la obținerea unor tensiuni induse, de frecvență impusă de viteza de rotire a câmpului, f1 - în cazul de față. Față de un transformator trifazat
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
5.33) schema echivalentă din fig. 5.9 a) devine una similară cu cea a unui transformator fără pierderi în fier, având o rezistență de sarcină dependentă de alunecarea s (fig. 5.9 b). Tensiunea secundară raportată, la bornele rezistenței variabile cu s, este: (5.34) Dacă s = 1, rezultă , ceea ce arată că la n = 0, (în momentul pornirii) puterea în secundar este nulă, fapt evident, de altfel. Pentru s = 0, rezistența de sarcină tinde la infinit, deci curentul este nul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
aplicată statorului U1 - pe fază și frecvența acesteia f1 (sau pulsația ω1 ). În condițiile neglijării pierderilor în fier, se poate folosi schema echivalentă din fig. 5.9 b), de unde se deduce expresia puterii mecanice (corespunzătoare puterii electrice din rezistența rotorică variabilă cu s ): , (5.69) unde este obținut din (5.41), adică: (5.70) Interesează modulul cuplului electromagnetic. Se apelează la (5.55), de unde se obține: . (5.71) Notă. În relația cu o mașină de lucru, acționată de un motor asincron
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
alunecărilor critice se poate folosi și un alt raționament. Se constată că expresia (5.73) a cuplului, cuprinde la numitor suma: , (5.81) Produsul acestor termeni: este constant. Se aplică o teoremă cunoscută din algebră, anume: suma a două mărimi variabile, al căror produs este constant, devine maximă când cele două mărimi sunt egale, ceea ce înseamnă : (5.82) S-a ajuns la relația (5.77), așa cum era de așteptat. Pentru regimul de motor, domeniul cuprins între s=0 și s=scr1
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
rolul de filtrare a c.c. și de menținere a acestuia la o valoare impusă. Se poate, deci, considera că prin fazele statorice ale mașinii, curentul are o valoare impusă (efectivă) I1 - constantă. În general, frecvența curenților prin stator este variabilă în limite extinse; prin acest procedeu se obține un reglaj al vitezei într-un domeniu larg de valori. Întrucât reactanța de magnetizare Xm este mult mai mare decât ceilalți parametri ai mașinii: rezistențe și reactanțe de scăpări, rezultă că numitorul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
pornire este deosebit de mic. (Mărimile cu indice u se referă la funcționarea cu U1 impus iar cele cu indice i se referă la funcționarea cu I1 impus). Mașina asincronă se comportă ca un circuit R - L la care parametrii sunt variabili, depinzând de alunecare, sau de sarcină. Dacă I1 este constant, apropiat de valoarea nominală, iar impedanța echivalentă a mașinii este variabilă cu s, atunci tensiunea la borne este variabilă în limite largi. La mersul în gol, când s≈0, este
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
se comportă ca un circuit R - L la care parametrii sunt variabili, depinzând de alunecare, sau de sarcină. Dacă I1 este constant, apropiat de valoarea nominală, iar impedanța echivalentă a mașinii este variabilă cu s, atunci tensiunea la borne este variabilă în limite largi. La mersul în gol, când s≈0, este necesară o tensiune aplicată, mult mai mare decât valoarea sa nominală, pentru a menține prin înfășurările primare curentul I1 = ct. , apropiat de I1N . Din acest motiv, în domeniul de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
105), unde U1 se ia ca origine de fază, având valoare unitară, U1=1. Impedanța de la numitor este jXsRsZ , unde sRRsR 21 este partea reală, iar 21 ss XXX este partea imaginară. Locul geometric al vârfului lui sZ , la s=variabil va fi dreapta (α) - verticală. Pe această dreaptă s-au figurat: punctul C corespunzător lui s=±∞ (când R=R1); punctul B corespunzător lui s=1 (când R=R1+R'2) și punctul S corespunzător unei valori "s" a alunecării (când
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
pe fază a înfășurării statorului, R1 se poate măsura prin metode industriale, cu ampermetrul și voltmetrul, sau cu ohmmetrul. Din relația (5.134) se deduce suma: . Pentru a separa pFe de pmec+v se face încercarea la tensiune de alimentare variabilă, frecvența rămânând constantă. Apoi, din reprezentarea sumei: 21Ufpp vmecFe , se obține pmec+v (eventual printr-o extrapolare a acestei dependențe) pentru U1≈0. Justificarea este imediată: pierderile în fier depind de pătratul inducției, deci a tensiunii U1, iar când U1
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
cu linie plină este zona de funcționare stabilă. Pentru mașinile de lucru întâlnite frecvent în practică, caracteristicile mecanice au o alură apropiată de curba 2, adică la creșterea vitezei cuplul crește datorită suprapunerii peste cel rezistent constant a unui termen variabil, crescător cu viteza. Cele două curbe definesc p.f., considerat chiar cel nominal, N. Pentru aceste tipuri de acționări, condiția de funcționare stabilă se exprimă matematic astfel: (5.207) Explicația este următoarea, din considerente fizice: dacă cuplul rezistent crește dintr-o
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în mod similar și dacă cuplul rezistent scade. Atunci dn>0, iar M va ajunge la o valoare M+dM mai mică, deci dM<0. Ambele situații sunt descrise de condiția (5.207). Dacă mașina de lucru posedă cuplu rezistent variabil după curba 3, p.f. I nu este stabil, întrucât la o creștere a lui Mr viteza diminuându-se, cuplul M scade mărind și mai mult diferența între Mr și M, fapt ce atrage o nouă diminuare a vitezei ș.a.m.
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
dM >0, (5.208) Pentru aceeași mașină de lucru, cu caracteristica 3, p.f. notat cu S este stabil întrucât comportarea mașinii este similară cu cea corespunzătoare punctului N. Așadar, pentru acționarea mașinilor de lucru cu cuplu rezistent aproximativ constant (sau variabil în limite reduse cu turația), motorul asincron funcționează stabil pe porțiunea ONQ a caracteristicii mecanice (c.m.) și are funcționare instabilă (doar pe timpul pornirii sau al opririi cu blocare a rotorului) pe porțiunea QIP (figura 5.33 b). Dacă pe
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
redresoare cu 6 diode, curentul redresat Id se exprimă în funcție de valoarea efectivă a curentului alternativ, I2 - de la intrare prin: (5.213) Rezistența adițională pe fază, Rra se deduce din echivalarea puterilor disipate, adică: sau:(5.214) Evident, această rezistență este variabilă între 0, când α=1 și Rr/2, când α=0. a3) În sfârșit, se poate folosi în circuitul rotoric un sistem redresor - invertor comandat, cu ieșire pe frecvența rețelei, f1 astfel încât puterea din circuitul secundar să fie recuperată la
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
alimentare. Schema adoptată tot mai frecvent în ultimul timp este prezentată în figura 5.36a). Dacă se ține seama de expresia alunecării critice scr, (5.209-1), aceasta nu depinde de tensiunea de alimentare, de aceea familia de caracteristici la U1= variabil are punctul critic la aceeași valoare a turației (figura 5.36 b): n=n1(1-scr). Din (5.209-2) se constată că valoarea cuplului critic este dependentă de pătratul lui U1. Prin comanda ventilelor bidirecționale din figura 5.36 a) se
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
cele pentru alimentarea de la rețea pentru următoarele variante: a1-a2 numită la aproximativ aceeași putere (sau la putere constantă pentru ambele numere de perechi de poli); b1-b2 numită la aproximativ același cuplu (sau la cuplu constant) și c1-c2 numită la cuplu variabil (tip ventilator, de exemplu). Pentru fiecare dintre aceste variante se constată că placa de borne cuprinde numai 6 terminale, iar trecerea de la viteza mică (p=p2 mare) la viteza mare (p=p1 - mic) se realizează prin modificarea doar a unor
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
la turație mare, figura 5.42 b2), este necesară inversarea succesiunii fazelor pentru a se menține același sens de rotație la ambele turații. În figura 5.43 se detaliază conectarea la cele două turații în așa zisa conexiune la cuplu variabil. Pentru justificarea denumirilor folosite în cele trei situații, se vor evalua cu o anumită aproximație rapoartele puterilor și ale cuplurilor, conform figurii 5.38: a1, a2; b1, b2; c1, c2. Se notează cu U tensiunea de linie a rețelei, I
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de schemă, anume: cea la putere constantă se poate folosi la anumite mașini - unelte, trolii, tracțiune ș.a. cea la cuplu constant se pretează la aplicații unde forțele de frecare sunt preponderente în cuplurile rezistente, și în sfârșit, schema la cuplu variabil se poate utiliza la ventilatoare, pompe centrifuge etc. Pentru calculele de proiectare a acestor mașini interesează rapoartele fluxurilor polare, a inducțiilor în jugul statoric, precum și a inducțiilor în întrefier (și în dinții statorului). Valorile aproximative ale acestor rapoarte sunt date
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]