KorAP: Find »[drukola/base=variabilitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...112 113 114 ...117 >

2,913 matches

Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602

embrionului și utilizarea lui ulterioară Nu știu 31,9 43,7 24,4 100 Deloc 18,8 46,1 35,1 100 Puțin 14,1 42,0 43,9 100 Mult 12,4 37,1 50,6 100 Tabelul 45. Variabilitatea gradului de acord cu NRTs în funcție de nivelul de instruire Cunoașterea (NRTs) diferă semnificativ pe nivele de instruire și crește evident odată cu aceasta (p < 0,001) (Tabelul 45). Noile tehnologii de reproducere (NRTs) Nivel de instruire Scăzut Mediu Ridicat Total AIH

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
Nu 37,1 45,4 17,5 100 Da 16,1 42,5 41,4 100 Congelarea embrionului și utilizarea lui ulterioară Nu 32,9 44,3 22,7 100 Da 15,0 42,8 42,1 100 Tabelul 46. Variabilitatea cunoașterii NRTs în funcție de nivelul de instruire Pe sexe, cunoașterea NRTs nu înregistrează diferențe semnificative. Cu o singură excepție nici gradul de acord cu NRTs nu diferă semnificativ pe sexe. Excepția este dată de metoda mamei-surogat, în care o femeie acceptă

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
acord Total Sexul Nu știu Deloc Puțin Mult Nu știu Feminin 47,6 55,1 47,9 36,5 50,5 Masculin 52,4 44,9 52,1 63,5 49,5 Total 100 100 100 100 100 Tabelul 47. Variabilitatea gradului de acord cu NRTs în funcție de sex Concluzii Dreptul la reproducere izvorăște dintr-o nevoie și o dorință de bază umane. Încercarea de a da sens noilor tehnologii de reproducere (NRTs) creează probleme fundamentale etice, legale și sociale pentru societate

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
mai bun scor mediu s-a observat în Timișoara (0,55), iar cel mai slab în Baia Mare (0,295). Orașele București, Timișoara și Constanța formează grupul cel mai bine informat, cu scoruri medii peste 0,5 (Figura 35). Figura 35. Variabilitatea pe localități a scorului privind gradul de informare despre mijloacele de contracepție Testul neparametric Kruskal-Wallis (H = 171,197, df = 7, p < 0,001) a indicat de asemenea o diferență semnificativă între scorurile observate pe localități. Grupa de vârstă influențează gradul

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
indică faptul că diferențele de la o grupă de vârstă la alta sunt semnificative statistic. Testul neparametric Kruskal-Wallis (H = 178,390, df = 7, p < 0,001) indică de asemenea o diferență semnificativă între scorurile observate pe grupe de vârstă. Figura 36. Variabilitatea pe grupe de vârstă a scorului privind gradul de informare despre mijlocele de contracepție Cunoașterea fazelor fertile. O corectă informare despre eficacitatea contracepției conduce la o decizie bună în cuplu, care poate preveni apariția sarcinilor nedorite. Nivelul de instruire și

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
a rămâne însărcinată Faza infertilității absolute Scăzut 16,2 79,1 4,7 100 Mediu 10,1 82,0 7,9 100 Ridicat 9,6 86,5 4,0 100 Total 11,3 82,9 5,8 100 Tabelul 50. Variabilitatea proporției răspunsurilor corecte în funcție de nivelul de instruire În raport cu grupa de vârstă, proporția răspunsurilor corecte se distribuie parabolic. Proporția răspunsurilor corecte crește de la 73,0% la grupa de 15-19 ani până la un maxim de 88,19% la grupa de 35-39 ani

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
în cazul femeilor care alăptează, ținând cont de faptul că unii se referă la perioada de alăptare ca la o "contracepție naturală". Lanțul hormonal hipotalamus-ovare este afectat de alăptat, așa încât lipsa sângerării menstruale ciclice este o situație normală, Figura 37. Variabilitatea proporției răspunsurilor corecte în funcție de grupa de vârstă dacă mama alăptează copilul la sân. Responsabil este hormonul prolactină, secretat în timpul alăptării, care inhibă secreția de estrogeni, producând amenoree/anovulație și, ca urmare, imposibilitatea apariției unei sarcini. Durata este între 6-12 luni

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
χ2 = 29,155, df = 3, p < 0,001). Procentual, mai multe femei decât bărbați au apreciat corect răspunsul la această întrebare. 23,7% dintre bărbați și 33,7% dintre femei consideră că riscul este mai mic (Figura 38). Figura 38. Variabilitatea pe sexe a cunoașterii metodei de contracepție prin amenoreea de lactație. Pilulele contraceptive opinii. Subiecților li s-a cerut să-și exprime acordul sau dezacordul cu un număr de 12 afirmații făcute despre pilulele contraceptive. Afirmațiile se referă la avantajele

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
54.3 Limitarea sarcinilor 9.1 11.8 10.4 Spațierea sarcinilor 1.2 3.0 2.1 Evitarea avorturilor 32.2 28.5 30.3 Alte motive 3.3 2.4 2.9 Total 100 100 100 Tabelul 61. Variabilitatea pe sexe privind motivele pentru care se apreciază utilitatea serviciilor de planificare familială Deși nu s-au înregistrat diferențe semnificative pe sexe privind opinia utilității serviciilor de planificare familială, putem remarca faptul că la femei evitarea avorturilor este un motiv

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
bărbați au raportat o experiență traumatizantă. Totalul răspunsurilor valide a fost de 1 713 adică 90,1% din întreg eșantionul cercetat. Diferența până la 100% este reprezentată de persoane care nu au început viața sexuală și non-răspunsuri (Figura 40). Figura 40. Variabilitatea pe sexe a amintirii experienței primului raport sexual 7.2. Protecția primului și ultimului contact sexual Majoritatea respondenților care au început viața sexuală, 67,8%, declară că primul lor contact sexual nu a fost neprotejat și 32,2% declară că

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
la alta până la generația de 15-24 ani. Dinamica protecției la primul contact sexual în funcție de vârstă se poate observa mai bine din Figura 42 unde am constituit 8 grupe de vârstă (diferențele sunt semnificative statistic la p < 0,01). Figura 42. Variabilitatea pe grupe de vârstă a protecției la primul raport sexual Creșterea odată cu vârsta a absenței protecției la primul contact sexual se datorează interzicerii comercializării mijloacelor de planificare familială, deci și a prezervativului, și lipsei de educație sexuală din perioada comunistă

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
Căsătorită fără acte 73,1 26,9 100 Separată 81,3 18,8 100 Divorțată 78,8 21,2 100 Văduvă 91,3 8,7 100 Necăsătorită 45,1 54,9 100 Total 67,8 32,2 100 Tabelul 64. Variabilitatea protecției la primul contact sexual în funcție de starea civilă În ceea ce privește motivul neprotejării primului act sexual, principala justificare o reprezintă lipsa informației, ,,Nu s-a gândit", în 38,88% din cazuri. Al doilea motiv ca pondere, înregistrat în 29,63% din cazuri

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
sexuali. Referitor la numărul partenerilor sexuali în ultimele trei luni, 5,5% din respondenți declară că nu au avut partener, 86,0% raportează că au avut un singur partener și 8,5% au avut cel puțin 2 parteneri. Figura 44. Variabilitatea pe sexe a numărului de parteneri sexuali Localitatea de rezidență Numărul partenerilor sexuali de-a lungul vieții Total Un singur partener 2-3 parteneri 4-6 parteneri Peste 6 parteneri București 32,0 12,3 38,4 17,2 100 Timișoara 33

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
17,4 34,8 15,9 100 Baia Mare 36,6 12,4 29,0 22,0 100 Ploiești 43,1 19,3 30,4 7,2 100 Total eșantion 37,5 16,4 31,8 14,3 100 Tabelul 65. Variabilitatea pe localități a numărului de parteneri sexuali 7.4. Frecvența, durata și satisfacția sexuală După cum se poate observa din Figura 45, eșantionul analizat este caracterizat de o frecvență a contactelor sexuale săptămânale de 64,33%. Urmează apoi contactele sexuale lunare

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
0,001). În Baia Mare avem cea mai ridicată pondere pentru contactele sexuale zilnice, 23,6%, adică aproape dublu față de media eșantionului, 12,8%. Contacte sexuale săptămânale peste media eșantionului s-au raportat în Iași și Craiova (Tabelul 66). Figura 45. Variabilitatea frecvenței raporturilor sexuale Localitatea Frecvența contactelor sexuale (%) Total Zilnic Săptămânal Lunar La 2 luni și peste București 10,2 69,4 10,7 9,7 100 Timișoara 12,0 66,8 13,5 7,7 100 Craiova 8,0 70

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
9,4 100 Baia Mare 23,6 59,4 11,5 5,5 100 Ploiești 16,7 59,8 13,8 9,8 100 Total 12,8 64,3 14,6 8,3 100 Tabelul 66. Frecvența contactelor sexuale Figura 46. Variabilitatea pe sexe a duratei contactelor sexuale În ceea ce privește durata actului sexual raportat, nu există diferențe semnificative între bărbați și femei, deși este aproape de pragul de semnificație p = 0,06. Majoritatea, 48,1% din femei și 42,2% din bărbați, au raportat

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
mare decât femeile: 26,1% față de 18,2%. Atunci când se raportează consimțământul rar sau foarte rar, proporția femeilor este mai ridicată. Această diferențiere pe sexe este semnificativă (Pearson χ2 = 21,286, df = 3, p < 0,001) (Figura 48). Figura 48. Variabilitatea pe sexe a plăcerii cu care se consimt relațiile sexuale la persoanele active sexual (cu partener) Figura 49. Variabilitatea pe sexe a plăcerii cu care se consimt relațiile sexuale inițiate de partener (ă) la persoanele care au început viața sexuală

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
mai ridicată. Această diferențiere pe sexe este semnificativă (Pearson χ2 = 21,286, df = 3, p < 0,001) (Figura 48). Figura 48. Variabilitatea pe sexe a plăcerii cu care se consimt relațiile sexuale la persoanele active sexual (cu partener) Figura 49. Variabilitatea pe sexe a plăcerii cu care se consimt relațiile sexuale inițiate de partener (ă) la persoanele care au început viața sexuală (cu și fără partener) Dacă păstrăm în analiză și persoanele care nu au viață sexuală (care au început-o

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
49). 7.5. Caracteristici antropometrice, starea de sănătate, dinamica sexuală Caracteristicile antropometrice ale eșantionului se bazează pe informațiile de înălțime și greutate raportate de subiecți în chestionar, așa încât le vom analiza sub rezerva unor relative aproximări. Informațiile legate de distribuție, variabilitate și tendința centrală sunt prezentate în Tabelul 67. Eșantionul analizat este caracterizat de o greutate medie de 71,08 kilograme, o înălțime medie de 1,70 m și un indice de masă corporală mediu de 24,29. Distribuția celor trei

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
Tabelul 69). Categorii BMI Sexul Total Feminin Masculin Subponderal 85,2 14,8 100 Normal 54,6 45,4 100 Supraponderal 36,9 63,1 100 Obezitate 54,3 45,7 100 Total 50,6 49,4 100 Tabelul 69. Variabilitatea pe sexe a BMI Conform testului Kruskal-Wallis (H = 421,646, df = 3, p < 0,001), diferențele de indice de masă corporală observate pe grupele de vârstă sunt semnificative. Indicele BMI crește pe măsură ce grupa de vârstă este mai ridicată (Figura 51

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
a BMI Conform testului Kruskal-Wallis (H = 421,646, df = 3, p < 0,001), diferențele de indice de masă corporală observate pe grupele de vârstă sunt semnificative. Indicele BMI crește pe măsură ce grupa de vârstă este mai ridicată (Figura 51). Figura 51. Variabilitatea indicelui de masă corporală pe grupe de vârstă Intragrupal (în cadrul aceluiași sex) s-au evidențiat diferențe semnificative statistic pe grupe de vârstă privind BMI (p < 0,001). În cadrul grupei de vârstă 15-24 ani și 25-34 ani, semnalăm ponderea mai mare

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
70,6 51,3 40,5 29,4 47,9 Supraponderal 24,2 45,8 47,7 51,5 42,4 Obezitate 0,4 2,1 11,8 17,3 7,9 Total 100 100 100 100 100 Tabelul 70. Variabilitatea BMI pe grupe de vârstă și sex Figura 52. Variabilitatea indicelui de masă corporală pe localități Testul Kruskal-Wallis (H = 15,948, df = 7, p = 0,026 < 0,06) indică diferențe semnificative de indice de masă corporală între localități. Pentru eșantionul

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
Supraponderal 24,2 45,8 47,7 51,5 42,4 Obezitate 0,4 2,1 11,8 17,3 7,9 Total 100 100 100 100 100 Tabelul 70. Variabilitatea BMI pe grupe de vârstă și sex Figura 52. Variabilitatea indicelui de masă corporală pe localități Testul Kruskal-Wallis (H = 15,948, df = 7, p = 0,026 < 0,06) indică diferențe semnificative de indice de masă corporală între localități. Pentru eșantionul cercetat în Craiova și Ploiești se observă cel mai mic

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
0 9,0 La un an sau mai mult 0,5 1,9 Momentan inactiv sexual 7,9 55,7 Nu a făcut sex niciodată 10,5 0,9 Altă situație 1,3 0,9 Total 100 100 Tabelul 73. Variabilitatea frecvenței contactelor sexuale înainte și după 60 de ani Durata contactelor sexuale Pe ansamblul eșantionului, cei mai mulți subiecți au raportat durata medie din ultimul an a contactelor sexuale (fără preludiu, postludiu) între 5-15 minute (39,1%), urmați de cei care au

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
16,2 18,6 2 5-15 minute 42,2 17,1 3 15-30 minute 27,3 6,7 4 Peste 30 de minute 7,5 0,5 5 Fără viață sexuală 6,7 57,1 Total 100 100 Tabelul 74 Variabilitatea mediei contactelor sexuale înainte și după 60 de ani Reprezentarea histogramică evidențiază mai bine durata propriu-zisă a raporturilor sexuale fără preludiu și postludiu, pe cele două grupe de vârstă (Figurile 54, 55). Figura 54. Media duratei contactelor sexuale din ultimul

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]