3,478 matches
-
localitate situată la cca. 40 Km de Oradea, către Beiuș. Parohia avea ca filii satele Calea Mare și Gruilung. Locuitorii erau săraci ca și pământul ce-l dețineau pe dealurile golașe din jur. Chiar și în acele condiții vitrege preoții veniți reușesc doar în câțiva ani să construiască clădirea conventului și noi biserici trainice din cărămidă în cele trei localități. Biserica parohială „Sf. Anton de Padova” devine sanctuar, și în 1948, la hramul din 13 iunie, au participat peste 30.000
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Marsilia în limba latină și sub jurisdicția papei de atunci). Fără să vreau îmi vin în minte enclavele vechilor locuitori ai Americii latine rămase neatinse de acțiunea civilizatoare a cuceritorilor spanioli și azi descoperite prin vadurile seculare ale ținutului. Franciscanii veniți atunci în Cumania au descoperit astfel de grupuri de creștini care vorbeau într-o limbă foarte apropiată de cea latină și practicau cultul creștin. Un document din a doua jumătate a sec. al XIV-lea arată că papa cere arhiepiscopului
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ninsoare, asemenea unor ecrane de film uriașe, spânzurate în fața noastră. Am ajuns. Iat-o pe mama! În sfârșit! O făptură umană abătută, încovrigată, ghemuită, sprijinită cu fruntea în zăpadă, stătea nemișcată, aparent moartă. La unison și ca la o comandă venită brusc din străfundurile ființei noastre, am strigat-o pe mama din toți rărunchii, din toată inima, din tot sufletul nostru: Mama! Maama! Maaaama! Sonoritatea și amploarea strigătelor care se repetau insistent au aprins undeva, pe circuitul neuronilor un beculeț, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și refacerea lui de către meșterul Tiron, bani cheltuiți... Și de unde? În timp ce se discuta pe marginea situației existente, am auzit în fața casei voci de oameni și zgomot de lopeți. Într-adevăr era primarul comunei însoțit de un grup de bărbați tineri veniți să dea o mână de ajutor gospodăriilor troienite. Unul dintre tineri, mai ușurel și mai sprinten s-a urcat de pe troian pe acoperiș îndepărtând zăpada de lângă horn, scoțând în același timp omătul care intrase în el. Așa că hornul a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
unele intilniri, dar scopul nostru a fost atins: am ajuuns în finală pe țară. La București, cu ocazia acestei competiții, am fost cazați regeste, chiar la renumitul Hotel Ambasador de pe bulevardul Magheru, care era că o recompensă pentru noi, elevii veniți tocmai de la Rădăuți. În liceu am participat intens la reușită revistei noastre muzicale “ În veselul vieții pas” unde alături de Nandris G., Luchian D, Bradateanu V. Tomorug M. Bucescu D. și Stein Mary și Niculescu Daniela de la liceul de fete și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93310]
-
Omul cu crucea s-a oprit brusc chiar lângă ei. Micuții piloți zdrențăroși s-au repliat cuminți în spatele său. Crucea este aruncată dintr-o zmucitură pe asfaltul moale. Rămâne încrustată acolo, alături de mucuri de țigară și petale rupte din florile venite par avion din nordul Europei. "Ce vrei, nenea, ce vrei? Vrei să te bați cu mine?", întreabă sacadat creatura canalelor și a nepăsării noastre. "Vezi bă Gigi, te face ăsta, cât îl vezi tu de nemâncat", răspunde corul din ce în ce mai excitat
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
printre care și românii, cei care în țările lor de origine nu ar fi capabili nici să vopsească împreună ușa unui imobil comunitar aici muncesc cu drag și spor pentru "binele" comun, sub conducerea unei tipe hippie bio-bio din Liechtenstein venită să studieze franceza și artele vizuale la Geneva (de fapt, cheltuia steril banii părinților bogați, arhitecți în Vaduz). Mama ei chiar a venit până la Geneva să-i aducă vopselele necesare decorației, plus bucăți de pânză violet care au fost suspendate
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
trei dolari, cumpărate de la magazinul din campus. 21 iunie 2005 Interminabil și plictisitor colocviu internațional despre "teatralizarea memoriei". A început la ora 8.30 dimineața și s-a sfârșit târziu, cu sandvișuri și căscat prelung, la ora 19.40. Cercetători veniți de la Toronto, Montréal, Paris, Ottawa, trupele interne ale Universității Laval ba chiar și doi părinți pierduți în admirație pentru fiul lor care s-a prezentat ca fiind "istoric militar". A început să-mi fie lehamite de sterilitatea intelectuală a unor
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
lăsându-ne în brațe un trup care nu mai poate sintetiza nimic. Alexander Godfrey Macdonald, al șaptelea baron Macdonald, și Simon Cristopher Joseph Fraser, al 24-lea baron Fraser, veghează cu strășnicie la activitatea unui submarin plin cu experți americani veniți să ia un eșantion din pielea monstrului de la Loch Ness. După două luni de mariaj trist, Luigi Urru din Sicilia vine cu pușca în patul conjugal, pentru a-și sili soția să-și îndeplinească obligațiile conjugale. Condamnare la 3 ani
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
mulți intelectuali dispuși, fără rușine, să se înregimenteze în tagma lăudătorilor. Celor care cunosc opera demascatoare a lui Virgil Ierunca, celor ce își amintesc de emisiunile lui de la Europa Liberă, recuperarea „Antologiei rușinii“ li se va părea firească și bine venită. Este suficient să răsfoim volumele Românește și Dimpotrivă pentru a descoperi că numele consemnate în cele ce urmează sunt aceleași cu care Virgil Ierunca a polemizat în neobosita lui activitate publicistică. De aceea, considerăm că Antologia rușinii nu doar lămurește
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dată că activitatea lor se înscrie cu egală îndreptățire în suma tuturor eforturilor de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și de înaintare a României spre comunism. Ca istoric, încerc un sentiment de gratitudine față de o astfel de încurajatoare apreciere venită din partea celui mai înalt for politic al poporului nostru și exprimată atât în documentele sale programatice, cât și în raportul secretariatului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ (Contemporanul, 27 decembrie 1974) CONSTANTIN Marin, Artist emerit „În strălucirea marii sărbători, Cântarea țării
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
trăi eu? Cât voi mai trăi? De astăzi până departe? De la amândoi Până dincolo de fruntea istoriei? Rănile mele, numai țara mea mi le vindecă, În inima lui e libertatea mea Și vai, cât mă doare în câte-o noapte ideea Venită ca fulgerul, că într-o zi cineva m-ar putea obliga să nu-mi mai văd țara, să mă ia dintre oamenii acestei țări încoronați cu laurii noștri ce cresc din cuvântul însămânțat de omul Acesta. („Aniversare“, în Omagiu tovarășului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
august 1974) MUSTEȚIU Romulus „Spre comunism când vor ajunge pruncii, Ne vor cinsti cu flacăra plenară, Și ei urcând mereu pe frontul muncii, Cum luptă azi un om pentru o țară.“ („Un om pentru o țară“, Contemporanul, 19 octombrie 1973) „Veniți, prieteni, făurarii mei, Lângă oțel și schele, și condei În timp și munți să dăltuim minuni, Veniți cu cei mai buni din cei mai buni.“ („Poem pentru alegeri“, Orizont, 7 martie 1975) MUȘAT Virginia „De veghe stă zborul în jurul poetului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
depunere de jurământ. Aveam Stat Major și un general de inspecțiile inopinate ale căruia ne era frică. Pe unele ofițerese le aduceam la umbră în toridele luni de iulie cu ajutorul unor reviste de modă sau cu cel al unor proaspăt venite (de peste periculoasele granițe pe care ne pregăteam să le apărăm) truse de machiaj. Făceam la sală montări și demontări de arme (mitraliere și AG-uri), precum și mai multe discipline teoretice: doctrină militară și ideologie. Cunoștințele acestea secrete le notam în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
care n-aveai voie să rupi nici o foaie, pe care o grupă ostășească le aducea dimineața și le ducea la sfârșitul zilei într-o odaie (sub cheie) de la mansarda facultății. La una dintre lecțiile de doctrină militară o tovarășă căpitan venită de la Statul Major m-a surprins zâmbind în vreme ce ea desfășura mari strategii de apărare națională. Nu m-a pălmuit chiar ca pe-un răcan nenorocit (deși pentru câteva clipe am fost convinsă că asta va face), dar a dat de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
erau la distanță unii de alții (tocmai ca să nu se deranjeze reciproc), dar individul vine chiar lângă mine. Încerc să mă liniștesc singur, să-mi spun că mi se pare, că exagerez, dar la un moment dat am o senzație venită ,,de undeva” de ...pericol! Mă mai întorc o dată, individul în aceeași poziție, iar eu am pentru a doua oară o senzație de pericol. Atunci mă ridic și mă mut în cealaltă parte a sălii unde nu era nimeni. La sfârșitul
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Bâlea Lac. Înainte vreme, până către sfârșitul secolului XIX, călătorul iubitor de drumuri de munte se mulțumea cu traseele cunoscute numai de călăuze angajate în satele din preajma punctelor de plecare, care contra unui comision destul de modest urca muntele împreună cu domnii veniți dela orașe, fericite că au ocazia să facă rost de un ban. Abia în anul 1902 un grup de muncitori italieni prefigurează, dând o formă acceptabilă plaiului dela Pietrele Albe până la Casa Societății Carpatine - Cabana Bâlea Cascadă - porțiunea cea mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și praful de pe hainele de turist cu multă experiență, care nu-i știrbea cu nimic distincția de castelană, era clar că se află de multă vreme pe drum. Din vorbă în vorbă, părintele Ilarie a invitat-o pe turista aceea, venită parcă din alte evuri să servească prânzul acasă la el cu familia lui, unde sigur preotesei îi va face plăcere să aibă un asemenea oaspete. Așa vom afla că pe doamnă o chema Thiess Marianne, că nu e decât o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
priveliștea țării de dincolo și de dincoace de creastă. Mai făcuse pe călăuza și pentru alți drumeți, iar domnul Mock administratorul îi încredințase cheia cabanei pentru întreaga iarnă, imediat ce s-a așezat zăpada, tocmai pentru asemenea situații în care domni veniți dela oraș ar dori să înopteze acolo. S-au tomnit, au ajuns la înțelegere să-i călăuzească pentru câțiva Florini. Și-a luat și el merinde pe două zile într-o straiță frumos cusută de vreo drăguță de-a lui
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sus spre munte, pe Valea Bâlii se făcuse mai întâi ca urmare a necesității căutării de noi pășuni pentru turmele lor, mai apoi datorită atacurilor sălbatice ale migratorilor, acum românii își părăseau vatra sub presiunea legilor nedrepte prin care cei veniți ulterior căpătau drepturi asupra teritoriului în detrimentul localnicilor de aci, din totdeauna. Prin retragerea lor către munți, românii se puteau sustrage dela impozite și dări împovărătoare, pe care administrația statului deja constituit le impunea și le majora periodic, cu toate că Țara Făgărașului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Bărnuțiu se realiza de fapt unirea-n cuget și simțiri a românilor din toate cele trei provincii, pentru că între cei peste patruzeci de mii de români adunați aici din toate cotloanele Transilvaniei, se remarca prezența celor mai de seamă oameni veniți din Moldova și din Muntenia. S a pretins atunci într-un glas desființarea iobăgiei fără despăgubire, egala îndrepătățire a națiunii române, și respingerea «uniunii» Transilvaniei cu Ungaria. La 15 mai are loc impresionanta Adunare Națională pe câmpia din marginea Blajului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
maghiare «uniune sau moarte» cu o alta plină de semnificație: «soarta națiunii române se va hotărî în București sau în Iași, iar nu la Cluj, nici în Blaj, nici în Buda». Un număr însemnat, poate cel mai numeros, de țărani veniți atunci pe Câmpia Libertății șă-și expună păsurile îl constituiau moții conduși de tinerii Avram Iancu, de fel din Vidra de Sus și Ion Buteanu, care se pricepeau a grăi oamenilor pe care-i conduseseră aici, simplu, întrebuințând expresii și comparații
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că acolo a existat cândva un păr bătrân, cu fructe dulci și zemoase și două mori. Că în curtea fiecarei mori exista câte o casă cu grajd și șură în care se adăposteau căruțele cu animalele de tracțiune ale gospodarilor veniți să-și macine producția de cereale, care datorită aglomerației erau obligați de multe ori să râmână aci peste noapte. Șirul de care era lung, pentru că la morile Cârțișoarei veneau să-și treacă rezultatele trudei printre pietrele morii, oameni de prin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
varul ; desi gur, n-a murit din asta ; Popularele, scurte și îndesate, rustice de-a dreptul, ca niște țărăncuțe cu pulpele groase, cu hîrtia dulce, din trestie de zahăr, și tari de-ți dădeau lacrimile ; H. Upmann, dragele de ele, venite parcă dintr-o altă lume, din lumea mor ților, desigur, fiindcă aveau un puternic iz de mortă ciune (sau de picioare - niciodată n-am putut să mă decid). Din cînd în cînd, strîngeam bani și trimiteam pe unul dintre noi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
streseze în cutia aia, iar el, de bucurie, uda cu cîteva jeturi pe jos, prin compartiment. și dădea din coadă. Mona și cățelul au fost nedespărțiți doar pînă la București, pentru că părinții, împreună cu care locuiau cei doi prieteni ai noștri, veniți să-i ia cu ma șina de la gară, au făcut un mic atac. Prin urmare, a trebuit să-l luăm noi, care locuiam singuri. Prietenul la nevoie se cunoaște. Toate bune, numai că problema cățelului era că obișnuia să scheaune
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]