15,959 matches
-
buimac într-un ungher îmi zace Și nu-i găsesc firava limpezire. Mă prinde-n gestul lui de-mpotrivire Și mă aruncă-n lumile opace. Trec voci cerșind cărarea neumblata, Dar altele, urlând, ademenesc Cu zarea lor etern împurpurata. Cand verbe-n cuget tainic mă sfințesc, Nu-mi amintesc de mine niciodată. E semn profund că-ncep să mă trezesc. S-a născut în Scheii Brașovului, la 21 aug.1948. A absolvit Facultatea de Limbă și Literatura Română la Constantă, promoția
SONETISTUL ROMAN ADRIAN MUNTEANU-LA MILANO VOI FI SINGUR ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346447_a_347776]
-
-mi sfințit de boală. Păcatu-n mine se răscoală, Sunt cotropit de-nsingurări Și în amurg, sub raiuri pline, Tremură cărțile din mine. Să fii în adevăr, nu-n moarte, Să sorbi din Tu, cum sorb din Eu Și limba doldora de verbe Să te proclame Dumnezeu. Să nu-ți faci templu din Minciună, Care emite nedreptăți, Netrecerea trecînd să-ți pună Sărutul gloriei pe cărți. Suflet lacrimogen, de ceară, Să nici pricepi ce s-a-ntîmplat Că prins-au rănile să moară Și ninge
ALTFELIZVODIREA LUI TRAIANUS de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348350_a_349679]
-
de tăceri să fiu în seară, Spre care schitul paserilor zboară. Cîntec scris cu Dumnezeu Sunt mulțumit că am acces la răni, La taina lor - amurg însîngerat, Bolire sfîntă, îngeresc păcat, Muzică singură, ce-o sorb din căni La nevăzutul verbelor Palat. Mă guvernează zilnic ineditul, Izvoare recitesc din viitor. Eu sunt pe veci mormîntul clipelor, Mormînt ales ce-și triluie-asfințitul Și nu apune,-n ciuda orelor. Sunt mulțumit că pot s-alerg spre sine Și pe Iisus să-l rump
ALTFELIZVODIREA LUI TRAIANUS de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348350_a_349679]
-
Vagonul nostru iarăși a deraiat de tren. Aceeași depravare în arbori și în ziduri, În oameni și-n cuvinte, în râs și-n plâns stingher, Încărunțim de dogme ca mările de riduri Și potrivim pe brațe cătușele de fier. Plâng verbele pe rană de-atâta necredință, Cad stelele bolnave de-atâta adevăr, A refuzat lumina să mai lucreze-n măr, Magistru-i dus pe gânduri, bufonu-i în căință, Plutonul execută a regelui sentință, - Un foc - și precum glonții, cuvintele se-aprind
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
februarie, 2012 I. în viață ar trebui doar să iubim în viață n-ar trebui să ne urâm în viață ar trebui să dăruim multe flori în viață n-ar trebui să cunoaștem strânsori în viață ar trebui să conjugăm verbul a iubi în viață n-ar trebui să existe verbul a urî în viață ar trebui să fin doar fericiți în viață n-ar trebui să ne trezim îmbătrâniți în viață ar trebui să ne respectăm în viață n-ar
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
în viață n-ar trebui să ne urâm în viață ar trebui să dăruim multe flori în viață n-ar trebui să cunoaștem strânsori în viață ar trebui să conjugăm verbul a iubi în viață n-ar trebui să existe verbul a urî în viață ar trebui să fin doar fericiți în viață n-ar trebui să ne trezim îmbătrâniți în viață ar trebui să ne respectăm în viață n-ar trebui să ne alungăm în viață ar trebui să vedem
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
să ne mai mințim în viață ar trebui să fim toți unul cu altul cinstiți în viață n-ar trebui să fim și nesăbuiți. II. în viață ar trebui toți cu toți să ne ajutăm în viață n-ar trebui verbul a urî să-l mai conjugăm în viață ar trebui să-l iubim pe poet în viață n-ar trebui să trăim cu regret în viață ar trebui mult să zâmbim în viață n-ar trebui să ne tot dușmănim
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
să ne uităm doar la arginți în viață ar trebui totul să fie frumos și civilizat în viață n-ar trebui vecinul să fie uitat în viață ar trebui să nu ne știm urî în viață n-ar trebui conjugat verbul a nu trăi în viață ar trebui poemul sfințit în viață n-ar trebui omul să fie mințit în viață ar trebui poetul să fie respectat în viață n-ar trebui poemul să fie trădat în viață ar trebui de
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
peste 26.000 de strofe, să fim frați și surori întru vers, zi de zi, dovedim că suntem uimitori și unici și că avem dreptul la a doua mare etapă a proiectului, ”confiscând”și valoroficând fără preget potențialul inepuizabil al verbului colectic ”suntem”. Și, deși nu suntem chiar atât de mulți, noi creatorii amatori și stângaci ne-am onorat pasiunea de a compune și depune versuri care să înceapă cu ”sunt”și, din septembrie, cu ”suntem”, așa cum am simțit și ne-
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348445_a_349774]
-
Farmec > ADEVĂRUL DIN ACROSTIH Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 314 din 10 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poeme de Al.Florin ȚENE Adevărul din acrostih Această pagină de timp o scriu cu maci Elimin minciuna cu un verb curajos, Lumea se ascunde în păduri fără copaci, E vremea să iau poteca în spate și să pornesc pe jos S-au să mă refugiez în fraze fără cuvinte, Atunci când tai unghiile substantivului picior, Durere întoarsă pe dos în mănușa
ADEVĂRUL DIN ACROSTIH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348481_a_349810]
-
se rotunjește. Un gând stăpân domnește poemul încă, Aud penița încolțind ideea Iar strofa se rupe dintr-o stâncă Cum se deschide-n ceață iar femeia. Iubito așteaptă în cealaltă tăcere Doar până când acest poem îl scriu, Se aud din verbe curgând miere Când ca o meduză te cuprind târziu. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Adevărul din acrostih / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314, Anul I, 10 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene
ADEVĂRUL DIN ACROSTIH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348481_a_349810]
-
Cântecul, prin el mai curg Ambițiile întâietății. Lupii se-ascund, noi nu-i vedem, Tristețea nu are căutare, Cu libertatea în tandem vin dragostea și ura. Oare? Quid est veritas? Întreabă Motanul Negru. Prințesa din basme, berberica, Așteaptă sărutul și verbul. Ochii aud întunericul, Auzul ucide moartea, Periculos, perifericul Își scrie cărțile, Cartea. Plictisul, verde parfum Naște monștri de cârpă, Doar Bergerac face-un drum Spre Lună să nu se surpe. Simplu, fals suicid Trece prin gând și se stinge, Noi
INFERNUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345033_a_346362]
-
vulturii-și hrănesc Urmașii cu stârv omenesc. Lupii se-ascund, noi nu-i vedem, Tristețea nu are căutare, Cu libertatea în tandem vin dragostea și ura. Oare? Quid este veritas? Întreabă Motanul Negru. Prințesa din basme, berberica, Așteaptă sărutul și verbul. Ochii aud întunericul, Auzul ucide moartea, Periculos, perifericul Își scrie cărțile, Cartea. Plictisul, verde parfum Naște monștri de cârpă, Doar Bergerac face-un drum Spre Lună să nu se surpe. Simplu, fals suicid Trece prin gând și se stinge, Noi
INFERNUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345033_a_346362]
-
pe tulpină. Copii rup pietre din Steaua polară Nestemate lucind în visele lor, In cântec germinează vibrație solară Ca mierea cuvântului născut dintr-un dor. Ninsori albastre coboară pe cetini, Vinul decantează cristalul pe masă Și-adînci sentimente,între prieteni, Țes verbe în fraze de mătasă. Orașul ascultă poeme de iarnă rezemat, Luceafărul bate monezi în ferestre Cînd stelele la colind au plecat Prin brazii înșurubați în creste. Adie clipe rotunde cu ochii vii Și norii cad ca la începuturi, Înflorind crini
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345130_a_346459]
-
din ceea ce exprimă și sugerează forma, mai curând din ceea ce ne arată. Frumosul se vede, poeticul se întrevede. Frumosul se aude, poeticul se ascultă. Etimologic, se pare, că din limba latină vine cuvântul cultură. Rădăcina din care a derivat este verbul calere, ce înseamnă a cultiva anumite lucruri, cu înțelesul de a le îngriji, pentru a le ameliora calitatea sau a le crește productivitatea. După mine, cred că vine de la credință, de la cult, de la ceremonialul impus de acesta. Cicero punea în
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
impune ca un artist al cuvântului, fin și subtil, îndrăzneț și original, cu o vocație lirică sensibilă, îndreptată cu fața spre frumusețile pământului și grijile vieții cotidiene. Poezia sa are accentul marilor arderi din lumea metaforei. Decent și sever cu verbul său, poetul aduce prin acest volum un lirism de substanță, grupându-și materia în șase cicluri distincte care se completează în chip fericit prin simplitatea și sinceritatea expresiei directe : ,, Pe o geană de nemurire'' ( poezii patriotice ), ,, Casa luminii'' (cotidiene ), ,, În
MENUŢ MAXIMINIAN- UN POET AL METAFOREI, RECENZIE DE MIRCEA DOROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345243_a_346572]
-
exiști! ADUNĂM ADEMENIRI Cândva credeam că voi atinge cerul Adunam ademeniri să atrag misterul Deodată m-am pomenit că traversez Tunelul alb de adevărat, nu cum visez Ghirlande line din lumină mă înconjor Și ajung fără să știu în țara verbelor Întâiul loc îl ocupa așa cum se cuvine Cel mai cunoscut de toți “a iubi, iubire” Așezat din întâmplare, ori cu rostuire Lângă profundul ,, a rosti, rostire” Restul prieteni ai mei nu vi-l mai spun Îl veți afla de mă
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
este structurat în șase capitole : Orizontul întrebării, Modulațiile românești ale ființei, Sentimentul ființei,Rațiunea ființei, Arheii și Seninătatea ființei din perspectivă românească. Titlurile «adulmecă« ampentele ființei în rostire. Asemenea unui detectiv al spiritului,Constantin Noica culege modulațiile ființei din conjugarea verbului a fi : tentativa de ființă : N-A FOST SĂ FIE ființa suspendată : ERA SĂ FIE ființa prezumtivă : VA FI FIIND ființa posibilă : AR FI SĂ FIE ființa intrării în ființă : ESTE SĂ FIE ființa consumată : A FOST SĂ FIE. Între
ÎNTRE A FI ŞI A NU FI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345393_a_346722]
-
divinitate - spre jalnică și prepuielnica autosuprimare... O literatura valaha care, dacă va fi cunoscută (și Duhul limbii germane-surori ne poate mult ajutora!), va sta mărturie, lumii întregi („multului rotund‖, cum zice Coșbuc!), că soluțiile ontologiei umano-divine, de pe Terra, prin Magia Verbului - stau în Nordul Valah. Sau, măcar, ȘI în Nordul Valah - Ultima Thule fiind, de fapt, Calea spre Hiperboreea Traco-Dacică. Să se vadă, oare, curând, si pentru valahi, Locul Cel cu Patru Răsărituri, Slavă Dumnezeului-Cuvânt Atotrânduitor?! Probabil că, prin Antologia de
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI „STARPRESS 2013 , EDIŢIE BILINGVĂ, ROMÂNĂ-GERMANĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345424_a_346753]
-
Belarus, Minsk și altele , care l-au epuizat fizic și psihic, purtând sechelele acestor încercări tot restul vieții. Autorul cărții, Romulus Berceni dovedește iscusință în folosirea elementelor de stilistică. Construiește cu ușurință o frază cursivă, antrenantă și convingătoare în care verbul pune pe soclul durerii imaginile îngrozitoare prin care a trecut această familie. Intervine acolo unde este necesar cu ajutorul mijloacelor sale artistice, dar respectă realitatea faptelor. Relatarea lor o face la persoana întâi singular, ceea ce dă impresia că în fața cititorului se
O FAMILIE NĂSĂUDEANĂ SUB TREI TEROPRI, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345420_a_346749]
-
se întâmplă într-adevăr să ‘automatizeze’ mecanismele sub/inconștiente ale indivizilor, ei centrandu-i aiurea pe lucruri materiale, mai ales ai acelor indivizi ce nu se mai întreabă “pentru ce?”, permanentizând astfel în mod tacit legea ei centrată pe a verbul “a avea”! În momentele noastre conștiente toți fără de excepție depistam că este ceva în neregulă, văzând că ne epuizam și nu ne trăim viața sub imperiul acestui verb. “A fi” vedem de foarte multe ori că trece în subordinea verbului
INDELUNG RABDATOARE, DRAGOSTEA ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345455_a_346784]
-
pentru ce?”, permanentizând astfel în mod tacit legea ei centrată pe a verbul “a avea”! În momentele noastre conștiente toți fără de excepție depistam că este ceva în neregulă, văzând că ne epuizam și nu ne trăim viața sub imperiul acestui verb. “A fi” vedem de foarte multe ori că trece în subordinea verbului “a avea” de unde rezultă și foarte multe pseudo-atasamente. Acest lucru înseamnă că dacă în viață un atașament normal pentru o persoană reprezintă afecțiune, iubirea și chiar dependența față de
INDELUNG RABDATOARE, DRAGOSTEA ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345455_a_346784]
-
verbul “a avea”! În momentele noastre conștiente toți fără de excepție depistam că este ceva în neregulă, văzând că ne epuizam și nu ne trăim viața sub imperiul acestui verb. “A fi” vedem de foarte multe ori că trece în subordinea verbului “a avea” de unde rezultă și foarte multe pseudo-atasamente. Acest lucru înseamnă că dacă în viață un atașament normal pentru o persoană reprezintă afecțiune, iubirea și chiar dependența față de ea în funcție de cât de autonomă este persoana ce depinde de o alta
INDELUNG RABDATOARE, DRAGOSTEA ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345455_a_346784]
-
ne poartă prin diferite locuri și timpuri în „Scrisorile pelerinului”, un pelerin aflat în căutarea unui Ierusalim pe care nu-l găsește și care poposește din loc în loc prin Malta, stând de vorbă cu cavalerii, mergând printre palmierii Granadei, unde „verbele la timpul trecut/ se îneacă în prezent”, ajungând chiar și în nordicul Helsinki, unde „la ora zece noaptea/ soarele e încă pe cer”, sosind în Argentina, unde „am mai călătorit/ de la Apenini la Anzi cu Edmondo de Amicis”, revenind din
FILOZOFIA LIMBAJULUI LIRIC A „EXERCIŢIILOR DE ÎNVIERE” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345502_a_346831]
-
maghiar „siurgos”=grăbit. Se cunoaște că autorii au fost grăbiți. Cuv. „șanț” are două moașe: polonezul „szanies” și germanul „Schantz”. Un cuvânt cu buricul netăiat. Cuv. „școală” are mai multe „moașe”: limbile rusă, bulgară, polonă și sârbo-croată. „skola”! În schimb, verbul „a școlariza”, cică provine din lb. franceză: „scolariser”. Cu atâtea moașe la școală... La fel, cuvântul „babă” este moșit simultan de limbile bulgară, ucraineană, și sârbo-croată. Dacă toți i-au zis „babă”...hai și noi cu „baba”-n DEX! Pentru
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]