3,592 matches
-
matematicianul. Știi tu cât de tare am fost la această disciplină. Aștept cu nerăbdare a ne vedea. Până atunci urez ție și întregii familii sănătate, noroc și fericire, Iliuță și Norica. În apropierea evenimentului sosea de la Trifești o telegramă care vestea: Suntem prezenți, Ilie și Norica. Arad, 6 august 1972 Dragă Alecule, Cred că am rămas cel mai de la urmă care nu ți-am scris, dar am dat dovadă de multă dragoste sosind printre primii la Bârlad. Nopțile nedormite de la primirea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Sunt fericit că văd mai mult luminile. M-am bucurat mult de invitația pentru ziua de 5 septembrie la Bârlad. Cred că sănătatea îmi va permite ca să revăd orașul primelor mele începuturi, ca profesor titular, la Școala Normală de băieți, vestită în tot sudul Moldovei, să fiu în mijlocul dragilor mei elevi de odinioară și în anturajul puținilor colegi care au mai rămas în viață. Nu mă îndoiesc, că va fi o ocazie fericită de a schimba între noi anumite gânduri și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
1978 Dragă Alexandre, De la întâlnirea noastră și până acum am așteptat fotografiile făcute de Mohonea și nu le-am primit. Mă pregăteam să-ți scriu și să te întreb dacă hotărârea reîntâlnirii nu s-a abrogat. Am primit de la tine vestea mare care va avea repercusiuni adânci în bugetul bietului Costică Rășcanu. Ce să-i facem, dacă și-a luat un astfel de angajament? Cred într-o participare de sută la sută ! Știu că ție nu îți este ușor a lua
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
sănătate și încredere în forțele proprii, pentru a merge înainte cu fruntea sus, spre învingerea greutăților vieții oricât de mari ar fi ele. Cu multă dragoste colegială te sărută, Maria și Dumitru Vârgolici. București, 1 octombrie 1983 Dragă domnule Mânăstireanu, Vestea nemaipomenit de tristă, pe care ne-a adus-o scrisoarea din 25 a lunii trecute, ne-a surprins dureros, ne-a descumpănit. Aflasem ceva, cu totul vag, că nu stă prea bine cu sănătatea, dar nici un moment nu ne-am
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de la Cârțișoara. Și acum, în ideea că zilele care urmează ne vor fi, totuși, mai ușoare, că vom ține mai mult și mai bine legătura unii cu alții, așteptăm să auzim numai de bine, așa cum ne spunea cineva care ne vestea că vor veni și la noi zile și nopți cât mai senine. Cu îmbrățișări, Lae și ai Casei. Făgăraș 5 ianuarie 1998 Dragă conu Alecu, Nu v-am scris până acum din mai multe motive, dintre care cel mai temeinic
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1443 Cumpărătorul ce voiește să facă întrebuințare de facultatea rezervată prin contractul de locațiune de a da concediu*), trebuie sa vestească mai întâi pe locatar. Chiriașul va fi vestit mai înainte cu timpul cerut de obiceiul locului; arendașul cel puțin cu un an. (Cod civil 1442).*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1443 Cumpărătorul ce voiește să facă întrebuințare de facultatea rezervată prin contractul de locațiune de a da concediu*), trebuie sa vestească mai întâi pe locatar. Chiriașul va fi vestit mai înainte cu timpul cerut de obiceiul locului; arendașul cel puțin cu un an. (Cod civil 1442).*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1610 Depozitarul nu poate pretinde că deponentul să probeze că lucrul depozitat este proprietatea să. Cu toate acestea, daca descoperă că lucrul este de furat și cine este adevăratul proprietar, trebuie sa vestească acestuia depozitul ce i s-a făcut, interpelandu-l*) a-l reclamă în un termen determinat și îndestulător, fără prejudiciul dispozițiilor codicelui penal. Dacă acela care a fost vestit de aceasta, neglijează reclamarea depozitului, depozitarul este bine liberat prin trădarea
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
lucrul este de furat și cine este adevăratul proprietar, trebuie sa vestească acestuia depozitul ce i s-a făcut, interpelandu-l*) a-l reclamă în un termen determinat și îndestulător, fără prejudiciul dispozițiilor codicelui penal. Dacă acela care a fost vestit de aceasta, neglijează reclamarea depozitului, depozitarul este bine liberat prin trădarea depozitului în mână acelui de la care s-a primit. (Cod civil 1596, 1616, 1909).**) ---------- *) Punându-i în vedere. **) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
de viață umană căreia îi aparținea alături de practici?; (2) care este forma filosofică a acestei dominații și cum se poate exprima ea nu doar filosofic, ci și prin raportare la înseși unitățile de viață umană?; (3) prin ce semne se vestește toposul de dincolo de orizontul gândirii "autonome" (formale și justificatoare a propriei autonomii) și în ce modalități poate fi el sesizat, descris, poate chiar reinstituit? Ar putea fi el readus în zona de interes a unităților de viață omenească, neruinând gândirea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
printr-un proiect non-judicativ, care are și sensul negării modalităților analitice și dialectice de reconstrucție filosofică și a valabilității operațiilor de constituire judicativă a "lucrurilor înseși". 3. Observație privind o parte a "tradiției eficace" a problemei acestei lucrări Ceea ce se vestește aici, pentru a căpăta un chip acceptabil chiar de pe poziția convențiilor judicative, este condiționat, cumva, de anumite fapte care, deși sunt "particulare", având o legătură mai degrabă indirectă cu filosoficul în el însuși, trebuie scoase la iveală de la bun început
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
rosturile analiticii și dialecticii, în măsura în care acestea au de-a face și cu obiectul "cunoștințelor" dobândite prin construcția de raționamente, trebuie să ne îngăduim să scrutăm și ceea ce se află dincolo de aceste limite formal-judicative. În felul acesta, încurajați de ceea ce se vestește deja dincolo de orizontul străbătut până acum, ne-am putea afla în deschiderea unui nou orizont semnalat, timid, și mai devreme pe care l-am putea numi "trans-logic", ținând seama de tot ceea ce am descoperit până aici în privința logicului, a logos
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în chiar unitatea judecății, alături de pozițiile logice, este aspectul alethic al acesteia, anume unitatea dată de verb și timp, unitate integrată înseși unității judecății, dar care, totodată, o păstrează pe acesta deschisă către "lucruri". Dar logos-ul ca preexistență este vestit și păstrat în "ascundere" în chiar orizontul judecății doar de timp; acesta din urmă, unit fiind cu verbul, îi dă acestuia ceea ce potențialul său reclamă: un sens ontologic ("existențial"), lărgind astfel "valoarea instrumentală" a lui "este", care, acum, nu mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
semnificația judicativă, mai mare sau mai mică, a celor două rânduri de fapte, toate instituite în poziția de elemente (și sensuri) ale dictaturii judicativului. Există, de asemenea, în orizontul dictaturii judicativului, încă o încrengătură de fapte, care abia s-a vestit prin cele câteva observații despre rolul constitutiv al timpului pentru fenomenul judicativ. Manifestările temporale ale verbului nu sunt posibile decât printr-o susținere "naturală", în afara celei formale, judicative, pe baza unor "facultăți" pe care le deține ființarea conștientă, însăși conștiința
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativului. A doua timporizare a subiectului și predicatului, al cărei sens a fost doar descoperit aici, face loc, în orizontul reducției, "termenului" care a însoțit de cele mai multe ori, în istoria filosofiei, timpul: este vorba despre spațiu. Desigur, el a fost vestit de la bun început prin sensul de "poziție" pe care l-au căpătat anumite elemente ale judecății; dar abia acum el capătă rost "acreditat" prin convenții judicative (pe care reducția le reconstruiește, supunându-i-se ea însăși; adică abia acum el
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
casele tuturor oamenilor satului. Dacă nu reușesc să colinde toate casele în ajun, ei își continuă misiunea pe care și-au luat-o în prima zi de Crăciun. Gazdele la care cântă un cântec de preamărire a Stelei ce a vestit Sfânta Naștere, îi blagoslovesc pe urători cu bani, bomboane, mere sau alte daruri care le fac plăcere copiilor și pe care le adună în trăistile de după umăr. Copiii cântă melodiile îndeobște cunoscute «Steaua sus răsare» sau «Trei crai de la răsărit
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
este doctoriță aici în Larisa. Ați cam rupt legătura. Am căutat-o și acum la telefon, dar fără rezultat. Se observa și mitropolia orașului Larisa, în fața căreia se afla statuia ce reprezintă simbolul orașului, calul. În antichitate, zona Larisei era vestită pentru cei mai frumoși și puternici cai din Grecia. Ne-am continuat drumul. Ajunsesem într-o regiune unde bogăția vegetației tesaliene de care ne vorbise ghida dispăruse. Munții erau stâncoși, fără vegetație, arizi dându-ți impresia că te afli într-
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Papadat-Bengescu, Sadoveanu, Otilia Cazimir, Băncilă, Haricleea Darclé, Caragiale, Gr.T. Popa, Nutzi Acontz, Camil Petrescu, Ibrăileanu, Lesnea, Pallady, Labiș, Topârceanu, Dăncinescu, Sava, Kiriakoff, Băncilă, Coandă, Codreanu, Miluță, Mărgărit etc. etc. etc. peste 200. "Cafelele" lui dintr-un cotidian ieșean de după '89 vesteau instaurarea echilibrului gazetăresc ne-partizan, într-o vreme tulbure, plină de acute și falseturi pe care, astăzi, mulți și le-ar vrea uitate. -Mă! mi-a spus odată este loc pentru toți. În urma lui Leon, ceva s-a surpat: a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
vorbi despre... Bechtel: "Kilometri poți să fașe / Mii și sute, chit îți plașe / Și habar de grijă n-ai / Că în veci samă nu dai". Exista disponibilitate și generoasă receptivitate pentru farse. De 1 aprilie, rezervatul savant Gr. Cobălcescu a vestit că s-a descoperit, la Repedea, un vulcan gata-gata să erupă. Drept pentru care, în mare grabă, au început să se alcătuiască planuri de evacuare a Iașului! Seară de seară, pe ulițele târgului treceau păpușarii, care întrebau, la ferestre, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mamei. Și oițele pășteau, Măicuța muncea, Cu frunze mă învelea Cu lapte mă hrănea. Unde sunteți blânde oi Drăguțe mioare Azi tare mi-e dor de voi De n-am loc sub soare. La 11 aprilie 2013, doamna Adriana ne vestea, bucurându-se, ca să fim și noi la fel, bucuroși. « Bucuria mare am avut-o și o am, că de 1 martie am scris poezia “Ostașul” care a fost publicată cu un frumos elogiu care mi se aduce în revista “Pentru
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
74 de ani, pensionar și el și soția tot în etate, au doi copii, de 50 și 48 de ani, trei nepoți, de 25, 23 și 19 ani, ne-a răspuns doamna Adriana, la 22 aprilie 2013 când ne-a vestit că a primit de la noi cartea „Alexandru Mânăstireanu. Corespondență”. Editura PIM, 2013, de Ion N. Oprea. „Am s-o citesc când îmi va fi mai bine”, spunea și insista referindu-se la viața ei. „O viață am lucrat sub ordine
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
încotro s-o luăm? Unde să ne oprim? La cine să telefonăm dintre prieteni, colegi, cunoscuți? Nu ne vizitase nimeni din Timișoara, în ultimul timp. Și nici noi n-aveam chef să deranjăm pe nimeni. Ar fi trebuit să fi vestit pe cineva cu două-trei zile mai din vreme c-avem de gând să ne oprim la careva, o jumătate de zi. Să faci vizite, duminica, și încă la o oră așa matinală, nu e deloc nimerit. Într-o zi ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mergea mai cu grijă. Fiindcă, dacă apărea vreo mașină din partea opusă, fie el, fie celălalt, trebuia să se oprească, în locurile făcute anume, pe margine, să treacă mai ușor una pe lângă alta. Cum "șeriful" tăcuse și indicatorul de pe margine ne vestea că până la Mănăstirea Șag mai erau 5 km l-am întrebat: Sunteți singur? Nu! Am un băiat. E conferențiar la Automatizări și Calculatoare, la Universitatea din Timișoara. E un copil pasionat și talentat. A făcut și masterat și un al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
închisoare și torționarii care-au încercat să-l distrugă, ci, dimpotrivă: în cele aproape 500 de pagini ale cărții e o istorie densă, emoționantă, enciclopedică, duioasă, captivantă a unei lumi de creatori, extrem de mulți și de feluriți; unii împliniți și vestiți în țară și străinătate, alții știuți și cunoscuți doar în epocă sau pe plan local, dar toți legați între ei prin fire tainice și trainice, mobilizați de aceleași curate aspirații, de a da preț clipei trăite, convinși că altfel ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
afla și de-a aplica soluțiile cele mai potrivite. Spiritul său introvertit, meticulos, intuitiv, îl ajuta să nu fie pripit. Așa cum croitorul bun măsura și cerceta stofa de mai multe ori până se hotăra să taie, să croiască, Bițu era vestit printre colegii săi pentru prudență, cumpătare, pricepere de-a intui și găsi soluția potrivită. Pe oamenii din subordine își propunea să-i asculte. Să-i cunoască. Să-i înțeleagă și să-i prețuiască numai și numai după merit și faptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]