3,165 matches
-
Izolate social, persoanele care experimentează mai puțin sau chiar deloc comunicarea interpersonală și cu un interes scăzut în domeniul modei vestimentare. Dintre acestea, doar două categorii persoanele integrate social și dependente social au caracteristicile liderilor de opinie în domeniul modei vestimentare, consideră Fred D. Reynolds și William R. Darden, deoarece doar acestea tind să exercite o influență unidirecțională, sunt mai expuse la media tipărite (reviste de modă) și sunt interesate cu predilecție de domeniul modei vestimentare (tabelul 2.3). Tabelul 2
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de opinie în domeniul modei vestimentare, consideră Fred D. Reynolds și William R. Darden, deoarece doar acestea tind să exercite o influență unidirecțională, sunt mai expuse la media tipărite (reviste de modă) și sunt interesate cu predilecție de domeniul modei vestimentare (tabelul 2.3). Tabelul 2.3. Interesul în modă și expunerea la media în funcție de categoriile de lideri (N = 300) (după F. D. Reynolds și W. R. Darden, 1971, 451) Categoria Interesul în modă Scăzut Mediu Ridicat Integrat social 2.1 43
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
31.3 Independent social 3.7 48.1 48.1 Dependent social 9.3 81.5 9.3 Izolat social 10.4 63.5 26.0 Deși unii istorici ai costumului consideră ca fusta mini a fost respinsă ca stil vestimentar în anii 1970, din cauza asocierii acesteia cu mesaje de protest ale tinerilor din anii 1968, o cercetare întreprinsă de Fred D. Reynolds și William R. Darden (1972) privind modul și etapele de acceptare al unui nou produs al modei vestimentare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vestimentar în anii 1970, din cauza asocierii acesteia cu mesaje de protest ale tinerilor din anii 1968, o cercetare întreprinsă de Fred D. Reynolds și William R. Darden (1972) privind modul și etapele de acceptare al unui nou produs al modei vestimentare (în cazul de față minijupa) a relevat rolul considerabil al media ca promotor al stilurilor modei comparativ cu rolul liderilor de opinie și al surselor informale (rude, prieteni, observare personală vizuală). Cercetarea a cuprins două etape. Mai întâi, un număr
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
al surselor informale (rude, prieteni, observare personală vizuală). Cercetarea a cuprins două etape. Mai întâi, un număr de 300 de persoane de sex feminin au fost intervievat cu privire la acceptarea (în sensul de decizie de achiziționare) sau respingerea minijupei ca stil vestimentar. Dintre acestea, 94 de femei s-au declarat împotriva adoptării minijupei. În cea de-a doua etapă a cercetării, cele 94 de femei au fost intervievate asupra orientării către sursele de comunicare și asupra etapelor de decizie privind achiziționarea minijupei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
comunicare și asupra etapelor de decizie privind achiziționarea minijupei. Cercetătorii au conceput procesul de acceptare, respectiv respingere, ca fiind secvențial, în trei etape: percepție, informare și evaluare. Rezultatele susțin ipoteza studiului: mass-media sunt principalele surse de informare în privința noilor stiluri vestimentare și a modului în care acestea sunt acceptate social (tabelul 2.5). În schimb, adoptarea unor stiluri vestimentare noi a corelat pozitiv cu norma grupului de referință: adoptarea era consonantă cu atitudinea pozitivă despre minijupă, în timp ce respingerea acesteia corela cu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fiind secvențial, în trei etape: percepție, informare și evaluare. Rezultatele susțin ipoteza studiului: mass-media sunt principalele surse de informare în privința noilor stiluri vestimentare și a modului în care acestea sunt acceptate social (tabelul 2.5). În schimb, adoptarea unor stiluri vestimentare noi a corelat pozitiv cu norma grupului de referință: adoptarea era consonantă cu atitudinea pozitivă despre minijupă, în timp ce respingerea acesteia corela cu atitudinea negativă a grupului. Totodată, în etapa evaluării, diferența dintre orientarea către sursele informale (10,8%) și orientarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vecinătate decât în interiorul grupului de apartenență, și prin aceasta, gusturile reflectă dorința indivizilor de a se poziționa în eșaloanele principale ale unei ierarhii sociale, concluzionează autorii. Studiile ulterioare au demonstrat că preferința către o anumită modă, fie aceasta muzicală sau vestimentară, a dat naștere unei adeziuni la scară largă a indivizilor, în special a tinerilor, la diverse grupuri sociale, ceea ce Gilles Lipovetsky (2006/2007, 287) denumea "generația contraculturii". Voi prezenta în continuare teoria subculturii care poate oferi un argument teoretic pentru
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
au subliniat rolul mass-media ca surse principale de informare și de orientare a gusturilor cu privire la îmbrăcăminte, totuși, în anumite contexte sociale, mișcările sociale legate de drepturile civile, sentimentele antirăzboi, libertatea femeilor, drepturile homosexualilor își pun amprenta în lansarea unor stiluri vestimentare simbolizându-le cauzele. Se pare că moda vestimentară a anilor '60, '70 și '80 în Occident a fost dominată de stilurile grupurilor spectaculare de tineri (rockeri, depeche-eri, hip-hop-eri), ceea ce Paul Blumberg (1974, 494) denumea "efectul de infiltrare" (percolating up effect
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
informare și de orientare a gusturilor cu privire la îmbrăcăminte, totuși, în anumite contexte sociale, mișcările sociale legate de drepturile civile, sentimentele antirăzboi, libertatea femeilor, drepturile homosexualilor își pun amprenta în lansarea unor stiluri vestimentare simbolizându-le cauzele. Se pare că moda vestimentară a anilor '60, '70 și '80 în Occident a fost dominată de stilurile grupurilor spectaculare de tineri (rockeri, depeche-eri, hip-hop-eri), ceea ce Paul Blumberg (1974, 494) denumea "efectul de infiltrare" (percolating up effect). În cadrul teoriei modei, mecanismul inovației subculturale și difuzarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fie nu au încheiat procesul de inserție pe piața muncii sau în sistemul de învățământ, fie provin dintr-un mediu de origine (familia, climatul relațional) conflictual sau cu un statut socio-economic scăzut. Observațiile empirice despre mișcarea punk și despre stilurile vestimentare ale membrilor acestei grupări confirmă aceleași predicții: adeziunea la mișcarea punk este majoritară în rândurile tinerilor care părăsesc familia de origine, care au probleme la școală sau nu au încă un loc de muncă (P.L. Garotti și R. Caterina, 2000
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de aceea sloganurile imprimate pe hainele tăiate și decolorate erau destinate a semnaliza starea socială pe care aceștia o experimentează, iar culorile închise și cămășile de muncă, nivelul scăzut de trai. De asemenea, subiecții obișnuiau să preia articole din moda vestimentară dominantă, să le personalizeze, să le modifice "definiția" pentru a fi potrivite stilului subculturii. De exemplu, geaca de blugi era decorată cu insigne și sloganuri și de multe ori decolorată sau imprimată în culori stridente pentru a reprezenta, sărăcia subculturală
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
imprimată în culori stridente pentru a reprezenta, sărăcia subculturală. Când membrii mișcării punk cuprinși în cercetare au fost întrebați dacă sunt conștienți că hainele lor au lansat o modă în cultura dominantă, răspundeau deseori negativ (idem, 308). Desigur, miza stilurilor vestimentare a grupurilor subculturale este simbolică. Îmbrăcămintea reprezintă o rezistență simbolică la ordinea dominantă și permite membrilor subculturii să evadeze din poziționările lor structurale pentru o perioadă. Însă observația potrivit căreia tinerii din mediile defavorizate își fac publice simbolurile antimodă și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
impersonalitate nu este o evidență "spectaculoasă" a cercetării empirice. Articularea unei teorii cu privire la modul în care inovația din subcultură se infiltrează în curentele dominante ale modei ar trebui să răspundă unor interogații privind modul în care se transmit unele mode vestimentare de la subcultură la cultura dominantă și de aici către alte medii sociale. De exemplu, ne putem întreba în ce mod și cum au reușit practicile de vestimentație ale tinerilor români din anii 1960-1970 să reprezinte un barometru al influenței culturii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Deși în perioada '62-'65 începuseră să ne parvină materiale muzicale și fotografice despre mișcarea hippie, ideile vehiculate, mentalitatea boemă și aspectul pitoresc al reprezentanților noii rebeliuni pașnice flower-power ne-au fascinat... [...]. Pe stradă ne recunoșteam între noi după însemnele vestimentare știute de inițiali... nu aveam nevoie de vorbe, de formule mărunte, pentru a confirma realitatea apartenenței la același clan, care începuse să se mărească, incluzând zeci de mii de tineri din toată țara (ibidem). Analiza modei, în cazul de față
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
inițiali... nu aveam nevoie de vorbe, de formule mărunte, pentru a confirma realitatea apartenenței la același clan, care începuse să se mărească, incluzând zeci de mii de tineri din toată țara (ibidem). Analiza modei, în cazul de față a modei vestimentare, din perspectiva fenomenului de modernizare și din cea a teoriilor comportamentului colectiv corespunde anumitor etape din istoria sociologiei. Acestea au subliniat fie caracterul contagios, adesea distructiv și irațional, fie caracterul instituțional și normativ al modelor. În schimb, abordările recente teoria
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
clasică a selecției colective aparținând sociologului american Herbert Blumer (1900-1986), potrivit căreia există numeroase direcții care concurează la formarea și orientarea gusturilor colective ale indivizilor. O concluzie care se desprinde în urma analizei mișcării punk constă în faptul că anumite stiluri vestimentare devin un indice al resurselor colective. Sunt de acord cu Dick Hebdige (1983, 81) care, în analiza stilurilor vestimentare a subculturilor, postulează că, astăzi, mulțimile sunt codificate, și în acest sens vestimentația, prin funcția sa de comunicare, poate reprezenta o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și orientarea gusturilor colective ale indivizilor. O concluzie care se desprinde în urma analizei mișcării punk constă în faptul că anumite stiluri vestimentare devin un indice al resurselor colective. Sunt de acord cu Dick Hebdige (1983, 81) care, în analiza stilurilor vestimentare a subculturilor, postulează că, astăzi, mulțimile sunt codificate, și în acest sens vestimentația, prin funcția sa de comunicare, poate reprezenta o grilă de lectură a motivațiilor existenței numeroaselor grupuri sociale care se coagulează în cadrul unei societăți sau a acțiunilor acestora
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
codificate, și în acest sens vestimentația, prin funcția sa de comunicare, poate reprezenta o grilă de lectură a motivațiilor existenței numeroaselor grupuri sociale care se coagulează în cadrul unei societăți sau a acțiunilor acestora. În opinia mea, mișcarea punk și aspectul vestimentar al membrilor acestei mișcări nu trebuie interpretate doar în termenii unor conduite conflictuale, ci mai ales în cel al inegalităților economice ca o caracteristică persistentă a tuturor sistemelor sociale. Capitolul 3 Abordarea psihosociologică a modei vestimentare Baza explicativă din acest
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mișcarea punk și aspectul vestimentar al membrilor acestei mișcări nu trebuie interpretate doar în termenii unor conduite conflictuale, ci mai ales în cel al inegalităților economice ca o caracteristică persistentă a tuturor sistemelor sociale. Capitolul 3 Abordarea psihosociologică a modei vestimentare Baza explicativă din acest capitol, predominant psihosociologică, va releva funcțiile vestimentației în context social mai exact "studiul interacțiunii comportamentelor prezente sau trecute, reale sau imaginare în context social" (S. Chelcea, 1998/1999, 4), precum și rezultatele acestei interacțiuni: "stările și procesele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interacțiuni: "stările și procesele psihice colective, situațiile de grup și personalitatea ca produs al interacțiunilor sociale" (ibidem). Astfel, voi prezenta ipotezele și concluziile cercetărilor din perimetrul psihosociologiei care au evidențiat modul în care indivizii adoptă sau resping un anumit stil vestimentar, atribuie semnificație, fac inferențe și judecăți sociale pornind de la ținuta vestimentară a celorlalți. Relația dintre competență și înfățișare, dintre stima de sine și ținuta vestimentară, precum și raportul atitudine-îmbrăcăminte vor fi, de asemenea, reliefate în paginile următoare. Nu în ultimul rând
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ca produs al interacțiunilor sociale" (ibidem). Astfel, voi prezenta ipotezele și concluziile cercetărilor din perimetrul psihosociologiei care au evidențiat modul în care indivizii adoptă sau resping un anumit stil vestimentar, atribuie semnificație, fac inferențe și judecăți sociale pornind de la ținuta vestimentară a celorlalți. Relația dintre competență și înfățișare, dintre stima de sine și ținuta vestimentară, precum și raportul atitudine-îmbrăcăminte vor fi, de asemenea, reliefate în paginile următoare. Nu în ultimul rând, voi ilustra modul în care unele organizații și grupuri sociale produc
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
perimetrul psihosociologiei care au evidențiat modul în care indivizii adoptă sau resping un anumit stil vestimentar, atribuie semnificație, fac inferențe și judecăți sociale pornind de la ținuta vestimentară a celorlalți. Relația dintre competență și înfățișare, dintre stima de sine și ținuta vestimentară, precum și raportul atitudine-îmbrăcăminte vor fi, de asemenea, reliefate în paginile următoare. Nu în ultimul rând, voi ilustra modul în care unele organizații și grupuri sociale produc propriile coduri vestimentare. 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare Putem caracteriza aproximativ un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Relația dintre competență și înfățișare, dintre stima de sine și ținuta vestimentară, precum și raportul atitudine-îmbrăcăminte vor fi, de asemenea, reliefate în paginile următoare. Nu în ultimul rând, voi ilustra modul în care unele organizații și grupuri sociale produc propriile coduri vestimentare. 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare Putem caracteriza aproximativ un secol de studiu psihosociologic al vestimentației. În etapa de debut a acestei discipline (1880-1934), cercetările erau interesate să determine motivația pentru care oamenii adoptă un anumit stil vestimentar, paradigma
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de sine și ținuta vestimentară, precum și raportul atitudine-îmbrăcăminte vor fi, de asemenea, reliefate în paginile următoare. Nu în ultimul rând, voi ilustra modul în care unele organizații și grupuri sociale produc propriile coduri vestimentare. 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare Putem caracteriza aproximativ un secol de studiu psihosociologic al vestimentației. În etapa de debut a acestei discipline (1880-1934), cercetările erau interesate să determine motivația pentru care oamenii adoptă un anumit stil vestimentar, paradigma explicativă dominantă fiind ceea etologic-behavioristă. În acest
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]