8,047 matches
-
Își are importanța sa, mai ales În cazul cercetătorilor care vor să facă monografia unor localități, istoricul unor bătălii etc. De exemplu, dacă un istoric militar ar dori să scrie despre bătălia de la Călugăreni din 23 august 1595, când Mihai Viteazul a Înfrânt oastea otomană condusă de Sinan Pașa, el va căuta la indicele unor diverse lucrări de istorie numele localității Călugăreni, obținând rapid un mare număr de informații. La fel va proceda când se interesează de luptele desfășurate la Borodino
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
femeilor române marele act istoric de la Alba-Iulia. Federația societăților femeilor române din Iași, vă salută cu dragoste și protestează alături de D-voastră contra acelora care uneltesc revizuirea tratatelor, prin care ni s-a înapoiat pământul sfânt moștenit de noi de la viteazul nostru strămoș, marele Traian. Dreptatea istorică câștigată prin atâta sânge vărsat nu poate fi călcată prin noi calcule hrăpărețe și imorale. Prezidenta generală, ELENA MEISSNER S-au mai trimis telegrame D-lui Nicolae Iorga, Astrei, Femeilor din Cluj etc. Ziarul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
conștiente din lumea întreagă, luptă pentru pace între oameni, frăție între popoare, azi, când principiul naționalităților stă la baza constituirii statelor. Dar ele nu înțeleg să se cedeze o palmă din pământul nostru strămoșesc, frământat cu sângele atâtor generații de viteji, care i-au apărat după ce marele Traian a adus aici legiunile de romani și le-a așezat cu porunca să stăpânească pe vecie ei și urmașii lor patrimoniul sfânt ce le-a lăsat. Femeile române alături de fiii și soții lor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
I. I. Russu are în atenție volumul lui Oswald Spengler Cele două revoluții. De poezia lui Radu Boureanu și a lui Lucian Blaga se ocupă George Boldea, Pavel Dan se oprește asupra ciclului de trei balade populare închinate lui Pintea Viteazul, Olga Caba propune un medalion Paul Gauguin, iar Raoul Șorban analizează Pictura în Catedrala ortodoxă din Cluj. Singura traducere din E. A. Poe este semnată cu pseudonimul Coronius. Alți colaboratori sunt Traian Herseni, G. Guțu, Octavian Ruleanu, C. I. Anderco, Yvonne
ABECEDAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285143_a_286472]
-
50. Naționalism extremist și democratofobie Fără să opereze disctincții Între momente istorice sau ideologii diferite, PRM și-a revendicat identitatea din mai multe surse ale „istoriei eroice a poporului român”, făcând trimitere la personalități politice/istorice foarte diverse - de la Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, Iuliu Maniu sau mareșalul Antonescu la Nicolae Ceaușescu. De la constituirea sa În 1991, PRM s-a definit ca un partid „național”, al cărui rol principal era „să apere, cu orice preț, integritatea și suveranitatea statului român” și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
aur, Satiră duhului meu, Priveghi). Și acestea capătă un pandant, constituit din viziuni epurate, fără nici o tușă subiectivă (Stampă), ori de acelea în care eul liric devine exponent al comunității naționale, resuscitând figurile ei emblematice - Gelu, „Bărbat Voievodul”, Dragoș, Mihai Viteazul, Horea, Avram Iancu. Prin bogăția tropismelor sufletești, comunicate într-un limbaj de o rară expresivitate, Pe-o gură de rai stă între marile cărți românești de poezie. Reeditate în 1966, primele două volume de versuri ale lui B. suportă modificări
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
redactând doar segmente neimportante. În planul activității literare, B.-D. depășește condiția deschizătorului de drum, preconizată în programul Școlii Ardelene. După un exercițiu pregătitor, reprezentat de traducerea unei părți a piesei lui Metastasio Temistocle, el lucrează la poemul, neterminat, Trei viteji și, timp îndelungat, cu reveniri și completări necesare, la Țiganiada, „poemation eroi-comico-satiric, alcătuit în doaosprăzece cântece de Leonachi Dianeu”. Trei viteji, din care nu a scris decât primele trei cânturi și l-a început pe al patrulea, este o compunere
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
un exercițiu pregătitor, reprezentat de traducerea unei părți a piesei lui Metastasio Temistocle, el lucrează la poemul, neterminat, Trei viteji și, timp îndelungat, cu reveniri și completări necesare, la Țiganiada, „poemation eroi-comico-satiric, alcătuit în doaosprăzece cântece de Leonachi Dianeu”. Trei viteji, din care nu a scris decât primele trei cânturi și l-a început pe al patrulea, este o compunere tragicomică despre nebunia umană generalizată. Becicherec Iștoc de Uramhaza, nobil de dată recentă, după ce tot neamul lui de țigani se îndeletnicise
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
în pădurea nălucită, loc transformat de puterile diavolești în închisoare veselă pentru dezertorii din oastea muntenească. Intervenția sfântului Spiridon spulberă palatul din pădure, iar Parpangel, după ce bea apă dintr-un izvor vrăjit, dobândește virtuți de războinic neînfricat. El preia armura viteazului Arginteanul și se avântă eroic în lupta cu păgânii. În bătălia dintre munteni și turci intervin și forțe nevăzute, dracii luând partea turcilor, iar sfinții sprijinindu-i pe creștini, care, în final, obțin victoria. Ajunși la Spăteni, țiganii participă la
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
și Andrei Rusu, București, 1981; ed. îngr. și introd. Ioana Em. Petrescu, Cluj-Napoca, 1984; ; ed. îngr. A. G. Olteanu, București, 1995; Tsiganiada ou Le Campement des Tsiganes, ed. bilingvă, tr. Romanița, Aurelia și Valeriu Rusu, adaptare Françoise Mingot-Tauron, București, 2003; Trei viteji, îngr. Gh. Cardaș, București, 1928; ed. îngr. J. Byck, pref. I. Oană, București, 1956; Scrieri lingvistice, îngr. Mirela Teodorescu, introd. I. Gheție, București, 1970; Scrieri inedite, îngr. și introd. Iosif Pervain, Cluj, 1970; Opere, I-II, îngr. Florea Fugariu, introd
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
pe cherestele și alte semne doveditoare de proprietate la români, Iași, 1880; Datinile poporului român la înmormântări, Iași, 1882; O călătorie la muntele Athos, Iași, 1884; O călătorie în satele moldovenești din gubernia Cherson (Rusia), Iași, 1893; Cântecul lui Mihai Viteazul la românii din Bithinia (Asia Mică), Iași, 1893; O călătorie la românii din Moravia, Iași, 1894; Cercetări despre românii din insula Veglia, Iași, 1895; O călătorie în satele românești din Istria, Iași, 1896; O călătorie la românii din Silezia austriacă
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
Basarab către fiul său Theodosie, în 1914 și 1919, pagini din Cântarea României de Al. Russo, în acest din urmă an figurând și extrase din cronica lui Miron Costin, din D. Cantemir, P. Maior, N. Bălcescu (Românii supt Mihai Voievod Viteazul). Se cuvine reținută și reproducerea articolelor Țăranul român de V. Alecsandri (1916) și Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei de Delavrancea (1919). O serie de medalioane sunt consacrate lui V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, M. Eminescu, I.L. Caragiale, I. Creangă, T. Maiorescu
CALENDARUL ASOCIAŢIUNII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286022_a_287351]
-
Iosif (Tudor Vladimirescu, 1901), D. Anghel (Populare spaniole, 1903), O. Goga (Fior, 1911, din volumul Ne cheamă pământul), G. Coșbuc (Spânzuratul, 1916). Se inserează proză și teatru de Al. Vlahuță (Cetatea Neamțului, 1901, din volumul România pitorească), N. Iorga (Mihai Viteazul, 1901), M. Sadoveanu (Zâna lacului, 1904, Întâia iubire, 1911), Ilarie Chendi, Ioan Slavici (Bobocel, 1904, Spaima zmeilor, 1908), M. Eminescu (Mira, fragment dramatic inedit, 1904), I. Al. Brătescu-Voinești (Din carnetul unui judecător, 1906), Cincinat Pavelescu (Anul Nou, 1908), D. Karnabatt
CALENDARUL „MINERVEI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286021_a_287350]
-
Karnabatt (De la Ialomicioara la Omul, 1910), I. Agârbiceanu (Patima, 1911), însemnări de Zaharia Bârsan (St. O. Iosif, 1914), V. Savel (Emil Gârleanu. Omul și opera, 1915) ș.a. Nu lipsesc, totuși, republicările: D. Bolintineanu (Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul), I. L. Caragiale (Poveste), O. Goga (Clăcașii, Carmen), V. Cârlova (Ruinele Târgoviștii). Apar și traduceri din Alfred de Musset (Noapte de octombrie, în tălmăcirea lui H. G. Lecca), A. S. Pușkin (Cârpaciul, în mai vechea versiune a lui C. Negruzzi), Lenau (În primăvară
CALENDARUL „MINERVEI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286021_a_287350]
-
confruntă adevărurile proprii (fără a se înfrunta în mod obligatoriu) sunt vii, pline de culoare și se păstrează bine în memoria cititorului. SCRIERI: Uriașul științelor naturii, București, 1949; Corabia nevăzută, București, 1990. Traduceri: Nina Ghernet, Musca albă, București, 1949, Cărarea vitejilor, București, 1951 (în colaborare cu Horia Oprescu), La malul apei, București, 1958 (în colaborare); Anatoli Kuznețov, Legenda continuă, București, 1968; Mihail Bulgakov, Garda albă, București, 1969, Însemnări pe manșete, în Diavoliada, București, 1998; Andrei Belâi, Petersburg, București, 1970; Iuri Tânianov
CALAÏS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286011_a_287340]
-
după Congresul al IX-lea din iulie 1965, a avut loc o represiune teribilă la Facultatea de Filosofie. Îmi amintesc că la deschiderea anului universitar din 1970 eram toți adunați În fața clădirii Ministerului de Comerț Exterior, la statuia lui Mihai Viteazul de la Universitate. Ceaușescu a ținut un discurs Înflăcărat și a spus că nu avem nevoie de două filosofii - respectiv de două facultăți -, una de partid și alta de stat; În România există o singură filosofie, cea a marxism-leninismului. Ca atare
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
să fie considerați ca pământeni supuși raialei; cf. V. Neumann, Evreii în țările române în secolele al XVI-lea - al XIX-lea, în Echinox (Cluj), nr. 10-20, 1982; vezi și N. Iorga, „Documente istorice relative la Petru Șchiopul și Mihai Viteazul”, în Analele Academiei Române. Memoriile secției istorice, 1898, s. II., t. XX, pp. 1-4. Apud, Paul Petrescu, „Istorie și simbolistică în arta populară a evreilor din România”, în Secolul XX, nr. 282-283, 1984, pp. 117-129; cercetarea sa, una dintre cele mai
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și alinare. Dacă dinozaurul este agresiv, atunci sugerează frica de a îmbătrâni sau reaua-voință a celor mai în vârstă. Dragon Dragonul este, în legende și basme, paznicul comorii. Este adesea terifiant și încarnează, prin excelență, monstrul ce trebuie învins de viteaz, prinț sau erou. În vis, simbolizează supunerea față de o autoritate implacabilă (limbajul alegoric utilizează termenul «dragon» pentru a evoca tiranul) sau obstacolul major ce se ridică împotriva celui ce visează, împiedicându-l să își atingă scopul. Arată dificultatea sarcinii care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
filosof), Ovidiu (profesor). Reîntors la București, termină Facultatea de Litere și își ia licența în 1897. Începe acum o lungă carieră didactică. Pentru scurte perioade profesor la licee din țară, este în cele din urmă numit director al Liceului „Mihai Viteazul”, funcție pe care o va păstra un deceniu. În timpul ocupației capitalei, este arestat și deportat. Îndată după înființarea Universității din Cluj, în 1919, devine profesor de literatură română la Facultatea de Litere și Filologie, al cărei întâi decan va fi
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
sud-estul Europei până la 1686. Izvoarele scrierii sunt vechi cronici sârbești, polone (M. Kromer), ungare (A. Bonfini), viața lui Ștefan Deceanski, scrisă de Grigorie Țamblac, legende istorice și mărturii personale. Cronicarul insistă asupra istoriei sârbești și a personajelor de prim-plan: viteazul despot Ștefan Deceanski și fiul acestuia, Ștefan Dușan, prins într-o imagine întunecată de paricid, cneazul Lazăr, învingătorul turcilor la Kosovo, și eroul popular Miloș Cobilici. Sunt consemnate sau dau chiar titlul unor capitole luptele importante cu turcii de pe Câmpia
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
sumar dar cu interes, păstrează câteva anacronisme în interpretarea originilor, însă acordă pasaje ample victoriilor de la Posada și Rovine. Semnificativă pentru sentimentele cronicarului este importanța acordată domnitorilor ce s-au impus în lupta antiotomană: Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul sau Iancu de Hunedoara. Ultimele știri de istorie românească, la care B. a fost martor, sunt cele despre domnia și familia lui Șerban Cantacuzino. Valoarea literară notabilă a cronicii, scrisă într-o limbă influențată de latina de cancelarie, este dată
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
scos „Eumenide sau satire politice”, jurnal satiric în versuri, iar în 1869 IeIele, „grame și epigrame politice”. Publică, în 1867, poemul Conrad și, cu titlul schimbat, a doua ediție din jurnalul drumeției la Ierusalim și în Egipt, drame istorice: Mihai Viteazul condamnat la moarte (1867), Ștefan Vodă cel berbant (1867), apoi Alexandru Lăpușneanu (1868), Ștefan Gheorghe Vodă (1868), cugetări filosofice și politice, în Cartea poporului român (1869), Nepăsarea de religie, de patrie și de dreptate la români (1869), un memoriu istoric
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
lumii, accente care îl anunță pe Eminescu, dar și numeroase anticipări ale orizonturilor clasice din poezia lui Duiliu Zamfirescu sau Ion Pillat. Fără succes, în prolixa epopee Traianida B. s-a străduit să creeze o mitologie autohtonă; dramele istorice (Mihai Viteazul condamnat la moarte, Alexandru Lăpușneanu ș.a.) sunt și ele sortite uitării, datorită incapacității autorului, aservit imitației neinspirate din Shakespeare, de a reconstitui epoca. Manoil și Elena se numără între primele noastre romane, Doritorii nebuni, apărut fără semnătura scriitorului în foiletonul
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
București, 1862; Elena, București, 1862; Călătorii la românii din Macedonia și Muntele Athos sau Santa Agora, București, 1863; Viața lui Ștefan Vodă cel Mare, București, 1863; Viața lui Vlad Țepeș și Mircea Vodă cel Bătrân, București, 1863; Viața lui Mihai Viteazul făcută pentru înțelegerea poporului de un anonim, București, 1863; Poezii. Atât cunoscute cât și inedite, I-II, București, 1865; Călătorii în Asia Mică, București, 1866; Brises d’Orient, pref. Philarète Chasles, Paris, 1866; Florile Bosforului, București, 1866; Conrad, București, 1867
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
pentru înțelegerea poporului de un anonim, București, 1863; Poezii. Atât cunoscute cât și inedite, I-II, București, 1865; Călătorii în Asia Mică, București, 1866; Brises d’Orient, pref. Philarète Chasles, Paris, 1866; Florile Bosforului, București, 1866; Conrad, București, 1867; Mihai Viteazul condamnat la moarte, București, 1867; Ștefan Vodă cel berbant, dramă... urmată de poezii noi, București, 1867; Călătorii la Ierusalim în sărbătorile Paștelui și în Egipt, București, 1867; Alexandru Lăpușneanu și După bătaia de la Călugăreni, București, 1868; Ștefan Gheorghe Vodă sau
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]