4,713 matches
-
inserează în text printr-un ,,zbor suprarealist", visul său situându-se, ca și scenariile onirice din romanele de mai târziu, la granița dintre reverie și coșmar. Zburam prin săli haotice cu pereții de nouri bulbucați și bolnavi. Eram agățat de vitrinele roze ale jumătății-de-câine călătoare, cu degetele înfipte în ele. Picioarele mele, prea lungi, atingeau podeaua metalică și în fuga aceasta nebună scântei lungi de un metru îmi țâșneau sub tălpi 11. Imaginea umanității care se dizolvă, natura preluând atributele acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
bolnav înăuntru... un invalid... În gară, la Paris, trebui să aștept câteva ore până la venirea ambulanței, într-o sală de așteptare cu ferestre enorme de cristal ce dădeau spre holul de așteptare. Eram însă așezat în mijlocul sălii cu dosul la vitrine și sala era plină de lume, aveau cu toții impresia că era un catafalc aranjat acolo și oamenii aceia cu toții, veniți ca să consoleze familia, atât doar că fumau și mă serveau și pe mine, cel de pe catafalc, cu bomboane, și că
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
că era un catafalc aranjat acolo și oamenii aceia cu toții, veniți ca să consoleze familia, atât doar că fumau și mă serveau și pe mine, cel de pe catafalc, cu bomboane, și că trăgeam și eu dintr-o pipă bună... În geamul vitrinelor își turteau nasurile palide și-și holbau ochii o mulțime imensă de gură cască.... privind cu toții în sală la bolnav și șoptind între ei tot felul de presupuneri și informații despre boala, vârsta și gravitatea cazului meu39. În același roman
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
sau de a voi să scapi de sine"75. În acest sens, naratorul-personaj din romanele lui Blecher, se imaginează, kafkian, fie un copac, fie o eșarfă roșie într-un buchet de dalii, fie o paiață mică și veselă într-o vitrină. Emanuel, de exemplu, din romanul Inimi cicatrizate, devine conștient de propria disperare, înțelegând în final că identitatea nu poate fi pierdută, cel mult suspendată prin intermediul halucinațiilor sau a viziunilor. Halucinațiile personajelor lui Blecher trimit la teza lui Karl Jaspers, conform
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de ceară. Era o spaimă amestecată cu un fel de vagă plăcere și oarecum, cu senzația aceea bizară pe care o aveam fiecare câteodată de a mai fi trăit cândva într-un anumit decor 141 și nu în ultimul rând vitrina în care, asemena unui personaj din povestirile lui E. A. Poe, își recunoaște dublul deformat: Într-un rând, într-o asemenea vitrină dădui peste propria mea fotografie. Întâlnirea aceasta bruscă cu mine însumi, imobilizat într-o atitudine fixă, acolo la marginea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
aveam fiecare câteodată de a mai fi trăit cândva într-un anumit decor 141 și nu în ultimul rând vitrina în care, asemena unui personaj din povestirile lui E. A. Poe, își recunoaște dublul deformat: Într-un rând, într-o asemenea vitrină dădui peste propria mea fotografie. Întâlnirea aceasta bruscă cu mine însumi, imobilizat într-o atitudine fixă, acolo la marginea bâlciului, avu asupra mea un efect deprimant. Înainte de a ajunge în orașul meu, ea călătorise, desigur și prin alte locuri, necunoscute
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
ar trebui să fie legată de ceva ce într-adevăr este profund, esențial și iremediabil în mine, atunci corpul meu ar trebui să devină o stautie de ceară într-un panopticum și viața mea o simplă și nesfârșită contemplație a vitrinelor din panoram 193. De altfel, tot în acest text, naratorul-personaj recunoaște ușurința cu care poate deveni altcineva: Inversarea aceasta de poziții mintale mi se întâmpla adesea în cele mai diferite împrejurări. Ea îmi venea pe furiș și îmi schimba dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
observa că personajul blecherian își explorează la maximum latura IPSE, dorindu-și să fie altcineva sau altceva, să-și suprapună sinele pe un alter. Ar accepta cu cea mai mare bucurie să fie un clovn, o paiață mecanică într-o vitrină curată și luminată, o figurină de ceară din panopticum, propria sa fotografie, un pom, o statuie, chiar și o ființă a noroiului, orice altceva decât o ființă mutilată, estropiată identitar 219. Discursul literar blecherian poate fi ,,explicat" până într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
fost dat: ce bine ar fi fost să înlocuiesc eu paiața cea mică și veselă! Între cărți și mingii, înconjurat de obiecte curate, așezate corect pe o coală de hârtie albastră. Pac! Pac! Pac! Ce bine, ce bine e-n vitrină! Pac! Pac! Pac! Roșu, verde, albastru; mingi, cărți și vopsele. Pac! Pac! Pac! Ce frumoasă zi de toamnă!...254. Tot aici eul narator va conștientiza kierkegaardian că nu-i este dat să fie decât ceea ce este, nimic altceva: Exisă, așadar
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
pygmalionic; pozează ca o ființă pur decorativă, lipsită de substanță și profunzimea necesară filosofiei: Mă privește cu ochi mari de copil furios."432 Figurile de stil, ce surprind acest aspect, sunt dintre cele mai plate și previzibile ("...rezemată de bara vitrinei, urmărindu-ne cu aceeași privire de căprioară blondă, înjunghiată"433), deoarece e doar unul din multele personaje feminine pe care însuși scriitorul le descrie ca șabloane: femei "în rochii văratice, sprintene și luminoase ca niște afișe colorate..."434. Nu are
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
orizontul epocii, practicarea înotului de unul singur, în afara altui spațiu decât bazinele cluburilor sportive și sindicale, nu era sport; 3) informantul confunda practicarea sportului cu sportul zis "de performanță" (în fapt profesionist, pe bani de la buget destinat promovării sportului ca vitrină a patriei). 41 Creație lexicală a lui Dr. A. Kulakov. Inapetența pentru bere este semnalată de diverși Sursoi, ceea ce înseamnă că "organele" solicitau informații legate de consumul de băuturi alcoolice, din grijă pentru sănătatea cetățenilor. 42 Tema este dezvoltată în
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Misterioasa flacără a reginei Loana (Editurile Polirom/Pontica, 2004, 460 p.), un fel de cineroman cu poze: ca și cum scriitorul ar vrea să-și ia revanșa asupra artelor vizuale, concurându-le impactul și atractivitatea în rândurile unui public deja dependent de vitrine luminoase, tabloide full color, videoclipuri și telenovele. O carte care și-a propus să deruteze, să epateze, dar și să emoționeze printr-o seamă de trasee existențiale și mentale narate în tot atâtea registre stilistice; versatilitatea lui Eco nu se
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
care știu cum trebuie ea să fie cântată. Drury povestește că atunci când era încă student la Cambridge, Wittgenstein a venit odată să-l viziteze într-o dispoziție foarte proastă. Era sub impresia a ceea ce văzuse plimbându-se prin oraș. În vitrina unui magazin de muzică stăteau portretele lui Beethoven, Schubert și Chopin, iar în vitrina unei librării alăturate fotografiile lui Russell, Freud și Einstein. „Atunci când am comparat între ele aceste imagini - i-a spus el lui Drury - am avut sentimentul puternic
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
student la Cambridge, Wittgenstein a venit odată să-l viziteze într-o dispoziție foarte proastă. Era sub impresia a ceea ce văzuse plimbându-se prin oraș. În vitrina unui magazin de muzică stăteau portretele lui Beethoven, Schubert și Chopin, iar în vitrina unei librării alăturate fotografiile lui Russell, Freud și Einstein. „Atunci când am comparat între ele aceste imagini - i-a spus el lui Drury - am avut sentimentul puternic că spiritul omenesc a avut nevoie doar de o sută de ani pentru a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Eonei și celelalte poeme de dragoste culese din Arborele Gnozei, Editura Axa, Botoșani, 1999; Dispariția și eternitatea Eonei, Editura Brumar, Timișoara, 2006; Povești filosofice cretane și alte poezii din insule. Poeme inedite, Editura Herg Benet, București, 2012; Un taur în vitrina de piatră. Antologie lirică (1977-2012), Editura Adenium, Iași, 2013. Volume științifice publicate: Paideia. Fundamentele culturale ale educației, Editura Polirom, Iași, 1996; Nautilus. Structuri, momente și modele în cultura interbelică, Editura Cronica, Iași, 1999; Managementul universitar (în colaborare), Editura Polirom, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
literatura română Limba și literatura latină a Universității "Al.I. Cuza" din Iași (1986-1991). Muzeograf la Muzeul Literaturii Române Bojdeuca Ion Creangă (1986-1994). Redactor la TVR Iași (din 1994). Debutează cu proză în revista "Convorbiri literare" (1984) și editorial cu Vitrina cu promisiuni (1996). Colaborează cu versuri, proză sau cronici la "Amfiteatru", "Suplimentul literar al Scânteii Tineretului", "Dacia literară", "Convorbiri literare", "Poesis", Opinia studențească", "Viața românească". Cărți de versuri: Vitrina cu promisiuni, Editura Junimea, Iași, 1996; 55 de poeme, Editura Junimea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Debutează cu proză în revista "Convorbiri literare" (1984) și editorial cu Vitrina cu promisiuni (1996). Colaborează cu versuri, proză sau cronici la "Amfiteatru", "Suplimentul literar al Scânteii Tineretului", "Dacia literară", "Convorbiri literare", "Poesis", Opinia studențească", "Viața românească". Cărți de versuri: Vitrina cu promisiuni, Editura Junimea, Iași, 1996; 55 de poeme, Editura Junimea, Iași, 2000; Zânele frigului, Editura Junimea, Iași, 2000; Casa cu Matei, Editura Saggitarius Libris, Iași, 2001; Inventatorul de cuvinte, Editura Prut International, 2004. Membră a Uniunii Scriitorilor din România
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a Uniunii Scriitorilor din România. Premiul pentru debut în proză al "Suplimentului Literar" al "Scânteii Tineretului" (1987) și Premiul I la Concursul de proză "Mihail Sadoveanu" din Piatra Neamț (1993). Cărțile de poezii scrise de cunoscuta jurnalistă de televiziune Oana Lazăr Vitrina cu promisiuni (Editura Junimea, Iași, 1996), 55 de poeme (Editura Junimea, Iași, 2000), Zânele frigului (Editura Junimea, Iași, 2000), Casa cu Matei (Editura Saggitarius Libris, Iași, 2001) și Inventatorul de cuvinte (Editura Prut International, 2004) ascund, nu foarte abil, frustrările
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
al XIX-lea). Orașul este mai mult decât un loc în spațiu, este o acțiune dinamică, care implică protagoniști și mase mari de figuranți. Viața pariziana este strălucitoare, iar femeile sunt un atribut important al farmecului Parisului. Parisul este o vitrină luxoasa a femeii pariziene, podiumul ei de onoare. Celebritatea Parisului și a Franței o face, în mare parte, Pariziana. "Au XIXe siècle leș femmes șont images, répandues à foison dans la Cité par leș peintres et leș sculpteurs. Ornementales, symboliques
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
învelea umerii, prinsă cu o broșă de argint, de forma unui dragon. Veșmintele îi erau extraordinare; mă simțeam aproape la fel de speriat de ele pe cît mă îngrozea prezența acestui mort viu. Erau haine reale, vii, noi, nu piese decolorate din vitrinele unui muzeu. Iar el le purta cu o extraordinară opulență și grație, stînd tăcut în fața mea, cu mantia aceea albă căzînd în falduri în jurul lui asemenea unui vîrtej de zăpadă. În lumina lumînărilor i-am văzut mîna cu degete boante
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
celebritățile sunt oameni de bine. Au sentimente frumoase, sunt altruiste. Majoritatea au o fundație pentru oamenii necăjiți, o asociație oarecare care fac din ei persoane respectabile din punct de vedere moral, după canoanele umanitarismului televizual. Televiziunea nu ezită să arate vitrina cu sentimentele frumoase: într-o emisiune precum „Tout le monde en parle” (Thierry Ardisson, France 2, care nu se mai difuzează) sau „On a tout essayé” (Laurent Ruquier, France 2), nu trece zi fără ca un cântăreț, sportiv sau actriță să
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
alții, de-a dreptul surprinzători. Mai întîi, desigur, scriitorii înșiși, care au învățat deja de multă vreme cum să crească, să se pună în valoare (sau să piară) în universul ultraconcurențial al literelor. Pentru ca o carte să se lăfăie în vitrinele marilor librării, împingîndu-le mai încolo sau chiar sub masă pe rivalele mai puțin vrednice, autorii trebuie să desfășoare toată gama artificiilor de seducție pe care societatea de consum le poate imagina, încercînd să se impună în acest sport egotist prin
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
există transcendență, nici măcar cea fetișistă a mărfii, nu mai există decât imanență față de ordinea semnelor"395 (s. a.). Baudrillard invocă în acest context simbolul "oglinzii", metaforă importantă a istoriei culturale, pe care îl vede abolit în modernitate și înlocuit cu simbolul "vitrinei". De altfel, este deja un loc comun "convenția" culturală care face să corespundă premodernității metafora oglinzii, modernității metafora lămpii, iar postmodernității metafora labirintului de oglinzi. Dacă oglinda este simbolul transcendenței, care imprimă creatorului datoria de a o imita, lampa este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
semnificație care este chiar individul modern (lumina este proiectată din interiorul său), iar labirintul de oglinzi semnifică fragmentaritatea și disparitatea omului postmodern, care se dizolvă într-o multitudine de imagini ce nu-l mai pot recompune complet. Baudrillard introduce metafora "vitrinei" pentru a sugera importanța acordată mai degrabă lumii obiectelor decât autoreflectării personale, astfel încât absența reflecției este o caracteristică atât pentru omul modern/postmodern, cât și pentru întreaga societate de consum: " Nu mai există oglindă în ordinea modernă, în care omul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o caracteristică atât pentru omul modern/postmodern, cât și pentru întreaga societate de consum: " Nu mai există oglindă în ordinea modernă, în care omul să se poată confrunta cu imaginea lui la bine și la rău, nu mai există decât vitrină loc geometric al consumului în care individul nu se mai oglindește, ci se absoarbe în contemplarea obiectelor-semne multiplicate, în ordinea semnificanților statutului social etc."396 (s. a.). Gilles Lipovetsky interpretează această înlocuire a stadiului oglinzii cu "stadiul speculativ al consumului" într-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]