7,219 matches
-
ale comunicării interpersonale; teoria echității; teoria schimbului; teoria penetrației sociale; teoria reducerii incertitudinii; teoria atracției interpersonale; teoria adaptării interpersonale; variabile care modelează comunicarea interpersonală Comunicarea organizațională Comunicarea publică Comunicarea media Comunicarea interculturală Variabile care modelează comunicarea interpersonală; particularitățile individuale ale vorbitorului (automonitorizarea, autodezvăluirea, trăsăturile de personalitate, capacitățile cognitive, gradul de dependență/independență, diferențele biologice, statutul socio-economic, limba, diferențe de natură paraverbală); particularitățile individuale ale ascultătorului, ascultarea; percepția; relația dintre vorbitor și ascultător; situația de comunicare; scopul comunicativ; stilul comunicativ; comportamentul comunicativ
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
media Comunicarea interculturală Variabile care modelează comunicarea interpersonală; particularitățile individuale ale vorbitorului (automonitorizarea, autodezvăluirea, trăsăturile de personalitate, capacitățile cognitive, gradul de dependență/independență, diferențele biologice, statutul socio-economic, limba, diferențe de natură paraverbală); particularitățile individuale ale ascultătorului, ascultarea; percepția; relația dintre vorbitor și ascultător; situația de comunicare; scopul comunicativ; stilul comunicativ; comportamentul comunicativ; competența de comunicare; Competența de comunicare Comportamente comunicative; comportamentul euristic; comportamentul de ranforsare; comportamentul de susținere; comportamentul reflexiv; comportamentul explicativ; comortamentul autocentrat; comportamentul ludic; Structura interacțiunii verbale; monologul; dialogul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
unui echilibru între laude și sancțiuni, consecvența în acțiuni și atitudini, flexibilitatea, recunoașterea propriilor greșeli și acceptarea greșelilor altora, umorul, exemplul personal. Gradul în care elementele de elaborare și cele de planificare apar în discursul unei persoane este diferit: unii vorbitori citesc discursul, alții îmbină lectura cu adresarea liberă către public, alții susțin un discurs liber pe baza unei scheme (scrise sau pe care o au în minte). Gradul de spontaneitate se corelează, de obicei, pozitiv cu efectul pe care discursul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sau pe care o au în minte). Gradul de spontaneitate se corelează, de obicei, pozitiv cu efectul pe care discursul îl are asupra publicului, după cum absența totală a planificării se corelează negativ cu judecățile publicului despre discurs. Tracul are asupra vorbitorului un efect pozitiv (îl mobilizează pentru a produce un discurs pe care îl crede pe placul publicului) și unul negativ (destructurează discursul); folosirea tracului în beneficiul discursului este unul dintre elementele fundamentale în dobândirea abilității de a vorbi în public
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
regulile de combinare a fonemelor, morfemelor, cuvintelor în limba română și se asociază cu o interpretare semantică. Când regulile de bună formare sunt încălcate, atunci enunțul nu este gramatical/acceptabil. Orice enunț însă este mai mult decât o structură fonetică-gramaticală-semantică; vorbitorul produce acel enunț cu o anumită intenție, cu scopul de a acționa asupra interlocutorului său, atașând deci enunțului o forță convențională, numită forță ilocuționară. Astfel, enunțul În clădire sunt doi oameni poate funcționa, în funcție de context și de intenția comunicativă a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
produce acel enunț cu o anumită intenție, cu scopul de a acționa asupra interlocutorului său, atașând deci enunțului o forță convențională, numită forță ilocuționară. Astfel, enunțul În clădire sunt doi oameni poate funcționa, în funcție de context și de intenția comunicativă a vorbitorului, ca o aserțiune (o descriere adevărată sau falsă a unei stări de fapt din lumea reală), ca un ordin indirect (vorbitorul îi sugerează portarului să-i dea afară pe cei doi intruși din clădire), ca un reproș indirect (vorbitorul îi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
numită forță ilocuționară. Astfel, enunțul În clădire sunt doi oameni poate funcționa, în funcție de context și de intenția comunicativă a vorbitorului, ca o aserțiune (o descriere adevărată sau falsă a unei stări de fapt din lumea reală), ca un ordin indirect (vorbitorul îi sugerează portarului să-i dea afară pe cei doi intruși din clădire), ca un reproș indirect (vorbitorul îi sugerează portarului că nu ar fi trebuit să permită pătrunderea nici unui străin în clădire), ca o amenințare indirectă (vorbitorul, un bandit
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a vorbitorului, ca o aserțiune (o descriere adevărată sau falsă a unei stări de fapt din lumea reală), ca un ordin indirect (vorbitorul îi sugerează portarului să-i dea afară pe cei doi intruși din clădire), ca un reproș indirect (vorbitorul îi sugerează portarului că nu ar fi trebuit să permită pătrunderea nici unui străin în clădire), ca o amenințare indirectă (vorbitorul, un bandit, îl amenință pe interlocutor că nu-i va fi greu să-l omoare dacă nu face ce îi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ordin indirect (vorbitorul îi sugerează portarului să-i dea afară pe cei doi intruși din clădire), ca un reproș indirect (vorbitorul îi sugerează portarului că nu ar fi trebuit să permită pătrunderea nici unui străin în clădire), ca o amenințare indirectă (vorbitorul, un bandit, îl amenință pe interlocutor că nu-i va fi greu să-l omoare dacă nu face ce îi spune). Pe baza unor inferențe pe care le fac, interlocutorii deduc intenția comunicativă a vorbitorului; dacă vorbitorul reușește să performeze
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
clădire), ca o amenințare indirectă (vorbitorul, un bandit, îl amenință pe interlocutor că nu-i va fi greu să-l omoare dacă nu face ce îi spune). Pe baza unor inferențe pe care le fac, interlocutorii deduc intenția comunicativă a vorbitorului; dacă vorbitorul reușește să performeze actul de vorbire astfel încât ascultătorul să poată deduce corect intenția vorbitorului, actul de vorbire este reușit, este performat cu succes; dacă vorbitorul nu a reușit să transmită mesajul astfel încât ascultătorul să deducă intenția sa, atunci
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o amenințare indirectă (vorbitorul, un bandit, îl amenință pe interlocutor că nu-i va fi greu să-l omoare dacă nu face ce îi spune). Pe baza unor inferențe pe care le fac, interlocutorii deduc intenția comunicativă a vorbitorului; dacă vorbitorul reușește să performeze actul de vorbire astfel încât ascultătorul să poată deduce corect intenția vorbitorului, actul de vorbire este reușit, este performat cu succes; dacă vorbitorul nu a reușit să transmită mesajul astfel încât ascultătorul să deducă intenția sa, atunci actul de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fi greu să-l omoare dacă nu face ce îi spune). Pe baza unor inferențe pe care le fac, interlocutorii deduc intenția comunicativă a vorbitorului; dacă vorbitorul reușește să performeze actul de vorbire astfel încât ascultătorul să poată deduce corect intenția vorbitorului, actul de vorbire este reușit, este performat cu succes; dacă vorbitorul nu a reușit să transmită mesajul astfel încât ascultătorul să deducă intenția sa, atunci actul de vorbire este nereușit, eșuat. Ilocuția are efecte asupra interlocutorului: îl lasă indiferent, îi umple
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Pe baza unor inferențe pe care le fac, interlocutorii deduc intenția comunicativă a vorbitorului; dacă vorbitorul reușește să performeze actul de vorbire astfel încât ascultătorul să poată deduce corect intenția vorbitorului, actul de vorbire este reușit, este performat cu succes; dacă vorbitorul nu a reușit să transmită mesajul astfel încât ascultătorul să deducă intenția sa, atunci actul de vorbire este nereușit, eșuat. Ilocuția are efecte asupra interlocutorului: îl lasă indiferent, îi umple un gol cognitiv, îl determină să facă anumite acțiuni motorii, îi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să facă anumite acțiuni motorii, îi induce teama etc. Efectele ilocuției reprezintă componenta perlocuționară a actului de vorbire. Din acest punct de vedere, un act de vorbire poate fi eficient (când actul de vorbire are asupra ascultătorului efectul scontat de vorbitor) sau ineficient (când scopul perlocuționar nu este atins) (Vasilescu, 2005, pp. 798-799). Prin actele de vorbire reprezentative (asertive) vorbitorul își asumă conținutul propozițional, în diverse grade: când spune Astăzi sunt 2 oC, vorbitorul consideră adevărat conținutul propozițional al actului de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
acest punct de vedere, un act de vorbire poate fi eficient (când actul de vorbire are asupra ascultătorului efectul scontat de vorbitor) sau ineficient (când scopul perlocuționar nu este atins) (Vasilescu, 2005, pp. 798-799). Prin actele de vorbire reprezentative (asertive) vorbitorul își asumă conținutul propozițional, în diverse grade: când spune Astăzi sunt 2 oC, vorbitorul consideră adevărat conținutul propozițional al actului de vorbire. El folosește cuvintele pentru a descrie o stare din lumea reală pe care o crede/o prezintă ca
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vorbire are asupra ascultătorului efectul scontat de vorbitor) sau ineficient (când scopul perlocuționar nu este atins) (Vasilescu, 2005, pp. 798-799). Prin actele de vorbire reprezentative (asertive) vorbitorul își asumă conținutul propozițional, în diverse grade: când spune Astăzi sunt 2 oC, vorbitorul consideră adevărat conținutul propozițional al actului de vorbire. El folosește cuvintele pentru a descrie o stare din lumea reală pe care o crede/o prezintă ca adevărată. Există diverse subclase de acte reprezentative (asertive): afirmație, sugestie, insistență, presupunere, deducție, plângere
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vorbire. El folosește cuvintele pentru a descrie o stare din lumea reală pe care o crede/o prezintă ca adevărată. Există diverse subclase de acte reprezentative (asertive): afirmație, sugestie, insistență, presupunere, deducție, plângere, reproș etc. Prin actele de vorbire directive vorbitorul încearcă să-l determine pe ascultător să facă o anumită acțiune: când spune Închide geamul! vorbitorul dorește să-l facă pe ascultător să acționeze în sensul conținutului propozițional al actului de vorbire („a închide geamul”). El vrea/dorește să schimbe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o prezintă ca adevărată. Există diverse subclase de acte reprezentative (asertive): afirmație, sugestie, insistență, presupunere, deducție, plângere, reproș etc. Prin actele de vorbire directive vorbitorul încearcă să-l determine pe ascultător să facă o anumită acțiune: când spune Închide geamul! vorbitorul dorește să-l facă pe ascultător să acționeze în sensul conținutului propozițional al actului de vorbire („a închide geamul”). El vrea/dorește să schimbe o stare de fapte din lumea reală folosind cuvintele. Există diverse subclase de acte directive: ordin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în sensul conținutului propozițional al actului de vorbire („a închide geamul”). El vrea/dorește să schimbe o stare de fapte din lumea reală folosind cuvintele. Există diverse subclase de acte directive: ordin, poruncă, rugăminte etc. Prin actele de vorbire întrebare vorbitorul îi solicită ascultătorului să furnizeze un răspuns care să-i umple un gol cognitiv (de diverse tipuri; real sau pretins): La ce oră te întorci?/La ora 10. Există diverse subclase de acte-întrebare: întrebare, interogare, chestionare, informare etc. Prin actele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
furnizeze un răspuns care să-i umple un gol cognitiv (de diverse tipuri; real sau pretins): La ce oră te întorci?/La ora 10. Există diverse subclase de acte-întrebare: întrebare, interogare, chestionare, informare etc. Prin actele de vorbire comisive (promisive) vorbitorul își ia angajamentul să realizeze acțiunea specificată de conținutul propozițional al actului de vorbire: Promit să nu mai întârzii (vorbitorul își ia angajamentul în fața interlocutorului „de a nu mai întârzia”). Vorbitorul își exprimă intenția de a face astfel încât starea de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
întorci?/La ora 10. Există diverse subclase de acte-întrebare: întrebare, interogare, chestionare, informare etc. Prin actele de vorbire comisive (promisive) vorbitorul își ia angajamentul să realizeze acțiunea specificată de conținutul propozițional al actului de vorbire: Promit să nu mai întârzii (vorbitorul își ia angajamentul în fața interlocutorului „de a nu mai întârzia”). Vorbitorul își exprimă intenția de a face astfel încât starea de lucruri din lumea reală să fie conformă cuvintelor sale. Subtipuri de acte promisive: promisiune, jurăminte, angajamente etc. Prin actele de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
chestionare, informare etc. Prin actele de vorbire comisive (promisive) vorbitorul își ia angajamentul să realizeze acțiunea specificată de conținutul propozițional al actului de vorbire: Promit să nu mai întârzii (vorbitorul își ia angajamentul în fața interlocutorului „de a nu mai întârzia”). Vorbitorul își exprimă intenția de a face astfel încât starea de lucruri din lumea reală să fie conformă cuvintelor sale. Subtipuri de acte promisive: promisiune, jurăminte, angajamente etc. Prin actele de vorbire expresive vorbitorul își exprimă atitudinea (bucurie, entuziasm, tristețe, compasiune, admirație
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
angajamentul în fața interlocutorului „de a nu mai întârzia”). Vorbitorul își exprimă intenția de a face astfel încât starea de lucruri din lumea reală să fie conformă cuvintelor sale. Subtipuri de acte promisive: promisiune, jurăminte, angajamente etc. Prin actele de vorbire expresive vorbitorul își exprimă atitudinea (bucurie, entuziasm, tristețe, compasiune, admirație etc.) față de conținutul propozițional al actului de vorbire: Ce frumoasă ești! (vorbitorul își exprimă admirația față de o calitate atribuită interlocutorului, „a fi frumoasă”). Subtipuri de acte de vorbire expresive: mulțumirile, felicitările, scuzele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lumea reală să fie conformă cuvintelor sale. Subtipuri de acte promisive: promisiune, jurăminte, angajamente etc. Prin actele de vorbire expresive vorbitorul își exprimă atitudinea (bucurie, entuziasm, tristețe, compasiune, admirație etc.) față de conținutul propozițional al actului de vorbire: Ce frumoasă ești! (vorbitorul își exprimă admirația față de o calitate atribuită interlocutorului, „a fi frumoasă”). Subtipuri de acte de vorbire expresive: mulțumirile, felicitările, scuzele, condoleanțele etc. Prin actele de vorbire declarative vorbitorul face o declarație verbală care instaurează o stare de fapt în lumea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
admirație etc.) față de conținutul propozițional al actului de vorbire: Ce frumoasă ești! (vorbitorul își exprimă admirația față de o calitate atribuită interlocutorului, „a fi frumoasă”). Subtipuri de acte de vorbire expresive: mulțumirile, felicitările, scuzele, condoleanțele etc. Prin actele de vorbire declarative vorbitorul face o declarație verbală care instaurează o stare de fapt în lumea reală: spunând Vă declar căsătoriți, ofițerul stării civile instituie starea de „căsătorit” pentru persoanele spre care este direcționat actul de vorbire. Prin cuvinte se performează o acțiune în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]