4,110 matches
-
vorba de o atitudine care vizează evitarea descurajării și păstrarea încrederii în propria persoană. Încredere, suspiciune și invidietc " Încredere, suspiciune și invidie" Așa cum s-a văzut anterior, în comunitățile tradiționale oamenii trăiau într-un mediu social marcat de teama de vrăjile aducătoare de rele și de invidia nefastă pe care ar fi putut-o inspira altora. Suspiciunea față de vecini era o regulă. S-au schimbat lucrurile în zilele noastre? La prima vedere, nu, majoritatea europenilor considerând că bunul-simț se află în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
deschid și când pe cer apar semne prevestitoare de mari tulburări. O noapte ce nu se aseamănă deloc cu noaptea din ajunul Crăciunului evocată de Marcellus, noapte sfântă și pură, nebântuită de fantome, de prevestiri amenințătoare, de descântece și de vrăji: Spun unii că în preajma sărbătorii Când s-a născut Iisus, o noapte-ntreagă Se-ngână cântătorii și atunci Nu umblă duhuri. Nopțile-s ferite, Căci aștrii nu lovesc, nu fură silfii Și nu fac hârcele solomonii - Atât de sfânt și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
apela la „mâna ei însângerată și nevăzută”. O noapte neguroasă, opacă, oarbă, asociată cu obscuritatea pădurilor, populată de „solii nopții cei întunecați”. Din noaptea aceasta se va ivi mai târziu fantoma lui Banquo. Astfel, „noaptea impură”, noaptea spectrelor și a vrăjilor, figurează spațiul prin excelență al tragediei shakespeariene, spațiul alterităților de temut. Noapte de smoală, „când duhurile (spirits) dau târcoale, iar stafiile (ghosts) ies din mormintele lor”, așa cum este ea evocată în Henric al VI-lea, de pildă. S-ar putea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
deschiderea către invizibil, căci totul se petrece ca și cum ea ar marca, prin jocul aparentelor morți și al abisurilor larg căscate, clipa când orice manifestare spectrală devine cu putință. Furtunii i se datorează toate nălucirile bizare, toate vedeniile, închipuirile, stările de vrajă. Marea scenă dintre Prospero și Ariel de la începutul actului al cincilea amintește, așa cum am văzut, ambiguitatea acestor forțe capabile de farmece („art to enchant”), dar care se află totodată într-o strânsă legătură cu moartea: grație lor, Prospero poate să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de invizibil și materia inertă de corpul plin de viață. Arta magică a teatrului și statuia care se însuflețeștetc "Arta magică a teatrului și statuia care se însuflețește" La granița dintre viață și moarte își înfăptuiesc lucrarea „de farmece și vrăji” Cerimon din Pericle și Paulina din Poveste de iarnă, doi magicieni care, grație statuii ce se însuflețește ori trupului mort din sicriu - din „cutia” lui, ar spune Michel Serres - ce reînvie, se dovedesc adevărați maeștri ai situațiilor în care domnește
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
rămânere în amintirea celorlalți. Un bocet din care nu lipsesc formulele de exorcizare, menite să alunge toate relele ce ar putea veni fie din partea unor vrăjitori, fie din aceea a spectrelor celor rămași neîngropați: Vrăjitor să nu te-atingă! Nici o vrajă nu te-nvingă! Și strigoii te-ocolească! Nici un rău să nu te pască! Odihnește-n pace și mormântul Fie-ți lăudat de-ntreg pământul!2 Rugăciune, așadar, pentru o moarte într-adevăr „frumoasă”, neatinsă de hidoșenia putreziciunii și nici de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
prințul Marocului 1. Această uneori insuportabilă intensitate a privirii „celuilalt” le oferă îndrăgostiților experiența unică a deposedării de sine. Înainte ca Bassanio să aleagă unul dintre cele trei sipețele, Porția dă glas propriei fascinații vorbind despre privirea tânărului pretendent, despre vraja învăluitoare a ochilor lui, vrajă resimțită ca o perturbare a identității și ca o deposedare, exprimată în text printr-un joc complex al formelor pronominale: Doar ochii dumitale sunt de vină: Privindu-mă, în două m-au tăiat - O jumătate
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
insuportabilă intensitate a privirii „celuilalt” le oferă îndrăgostiților experiența unică a deposedării de sine. Înainte ca Bassanio să aleagă unul dintre cele trei sipețele, Porția dă glas propriei fascinații vorbind despre privirea tânărului pretendent, despre vraja învăluitoare a ochilor lui, vrajă resimțită ca o perturbare a identității și ca o deposedare, exprimată în text printr-un joc complex al formelor pronominale: Doar ochii dumitale sunt de vină: Privindu-mă, în două m-au tăiat - O jumătate e a dumitale, Iar cealaltă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
are puterea de a face să răsară umbre, ele însele deținătoare de putere. Dar umbrele acestea ascund și capcane, amăgiri care fac ca unele priviri ce par a fi ale unui îndrăgostit să-și exercite din plin și nestingherite înșelătoarea vrajă. În Noaptea regilor, Viola, deghizată în paj, încearcă să o seducă pe Olivia prin cântecele ei. În realitate, o va cuceri cu o privire. Căci, în timp ce Olivia își descoperă chipul, iar Viola îi admiră frumusețea, Olivia este aceea care, în schimbul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și oase -, celelalte două femei din piesă - veritabile personaje de „teatru în teatru” - sunt tratate ca niște „apariții”, ca niște arătări fantomatice. Ilse însăși atribuie prezența lor puterilor speciale ale lui Cotrone și îl imploră pe acesta să nu distrugă vraja: e ușor de înțeles că, punând „aparițiile” alături de actor, Pirandello a ținut să sublinieze forța de realitate a personajului imaginar, care, în viziunea poetului, este întotdeauna mult mai real decât s-ar părea. Dar și actorul resimte această forță de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
declară Cotrone, este cea mai bună dovadă că Spizzi rămâne străin de lumea teatrului, căci, „dacă ai fi fost de meserie, te-ai fi lăsat vrăjit, fiindcă tocmai ăsta e semnul că aparții breslei”. Să te poți lăsa cuprins de vrajă, să crezi în apariții, să crezi în miracolul existenței unei realități invizibile, al unui imaginar care se materializează - iată un har rezervat doar adevăraților oameni de teatru, actori, regizori, dar și spectatori. Apariții „fabricate” și fantome veridice Credința, atât de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
idolatrilor lui Hristos... Ce se poate spune despre mârșăviile scrise de Ieronim la adresa lui Lucrețiu? El îi reproșează - într-o formulă măiestrită, dar pe care, probabil, n-o dorea atât de reușită... - materialismul fermecat. Fermecat așa cum sunt lucrurile înconjurate de o vrajă, nimbate de aurele magice țesute de vrăjitori sau vrăjitoare, acoperite de o zeamă malefică. În mod evident, legea care cere să-i reproșezi aproapelui tău ceea ce nu reușești să-ți reproșezi ție funcționează aici de minune: un sfânt creștin îi
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
deconstructor radical al lucrurilor în termeni atomiști - este exact ca și cum Azilul papistășesc și-ar bate joc de Milostenia rațională... În detaliul biografic, după maniera forte care eludează opera și conținutul ei, Lucrețiu face obiectul unei condamnări fără apel: aflat sub vraja unui filtru de dragoste care l-ar fi dus la nebunie, filosoful n-ar fi beneficiat decât de câteva momente de răgaz pentru a-și scrie poemul - ce frumoasă luciditate între două crize! -, înainte de a se sinucide la vârsta de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
corespundă realității textului: pentru a scrie cu atâta perspicacitate și pentru a scotoci în acest fel abisurile umane, trebuie neapărat să fi fost îndrăgostit cândva, și nu doar un pic! Ce altceva poate genera o asemenea nebunie dacă nu niște vrăji? Așadar, filtre și parfumul de vrăjitoare asortat - căci spectrul femeii nu doarme la niciun creștin! Cum ar fi putut un om să se apropie atât de mult de nebunie fără să fie atins de ea? Atins, adică discreditat... Pe acest
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Înțeleapta Vremilor și se plînge Înaintea Evei. Jignit (și avînd, de data aceasta, toată Îndreptățirea), Cain Îi despică lui Abel țeasta cu o piatră și o ia de soție pe Înțeleapta Vremilor. Arhontele Sindid o Învață pe Eva să facă vrăji, ca să-1 poată seduce pe Adam care, la porunca lui Isus, nu se mai apropiase de ea. Din unirea lor conjugală se naște Străinul, Shatil-Seth, pe care Adam Îl protejează Închizîndu-1 cu trei cercuri și rostind peste ele numele sacre
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere; plimbare; plină; ploioasă; priveliște frumoasă; pustiu; răcoroasă; rău; rînduială; sărut; senin; sfeșnic; singur; sinistru; stăpînă; cu stele; taină; teamă; telefon; tristă; tună; umbră; umbre; univers; vamă; vară; de vară; verde; vin; visare; vrajă; zăpadă; ziua (1); 817/123/51/72/0; pentru cuvîntul-stimul noapte s-au înregistrat 817 de reacții (echivalentul numărului de anchete realizate pentru acest cuvînt). Cifra 123 indică numărul de cuvinte-reacții diferite; cifra 51 numărul de cuvinte-reacții (repetitive) cu frecvența
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
intui (5); copil (4); copilărie (4); cunoaște (4); deștept (4); încercare (4); minte (4); a nimeri (4); proverb (4); țigancă (4); a afla (3); copii (3); curios (3); glumă (3); nu (3); poveste (3); suspans (3); taină (3); unde (3); vrăji (3); alege (2); arici (2); banc (2); bănui (2); cafea (2); cărți (2); ceva (2); a descoperi (2); destin (2); ghioc (2); gîndește (2); a gîndi (2); intuiește (2); isteț (2); încerca (2); îndoială (2); loto (2); multe (2); nesigur
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); nimerești (2); nimic (2); păcăleală (2); palmă (2); a presupune (2); prezice (2); prost (2); provocare (2); răspunde (2); răspuns (2); repede (2); rîs (2); știe (2); știre (2); nu știu (2); totul (2); a vedea (2); vezi (2); vrajă (2); acum; aflare; a alege corect; ce am; amăgeală; Ana; ce anume; ascunde; ce se ascunde; ascuns; auzit; bănuială; bătaie de cap; cadoul; în cafea; capriciu; care?; caută; ceață; chestionare; cifră; cină; cine-i; ciuperci; ciupercă ce-i?; cîștiga; cîinele
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frumoasă (2); har (2); holograf (2); inexistență (2); încîntare (2); înger (2); Înviere (2); minciună (2); mister (2); neașteptare (2); neașteptat (2); neașteptată (2); nemaipomenit (2); nemaivăzut (2); prostie (2); scînteie (2); sclipire (2); splendoare (2); șansă (2); univers (2); vrajă (2); zi (2); 7 minuni; abstract; adevărată; Adrian Minune; ajută; alb; Allah; ambasadă; anormal; aparte; aplauze; asta e; așteaptă; așteptată; avere; bani; băutură; Biblia; biologic; biserica; biserică; bogăție; bună; catastrofă; cele 7; a cere; ceva abstract; ceva frumos; cinci; circ
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere; plimbare; plină; ploioasă; priveliște frumoasă; pustiu; răcoroasă; rău; rînduială; sărut; senin; sfeșnic; singur; sinistru; stăpînă; cu stele; taină; teamă; telefon; tristă; tună; umbră; umbre; univers; vamă; vară; de vară; verde; vin; visare; vrajă; zăpadă; ziua (1); 817/123/51/72/0 noi: voi (130); împreună (63); oameni (49); doi (41); toți (37); grup (32); familie (26); mulți (18); iubire (16); vechi (16); haine (13); dragoste (11); prieteni (10); amîndoi (9); colectiv (9); persoane
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ridichea; rîde; roată; roman; romane; romantic; roz; S.F.; sărut; scriere; scris; scrisoare; Scufița Roșie; de seară; singur; skaska; spune; spunere; spusă; stele; succes; școală; tare; telenovelă; tîlc; tragică; trist; tristețe; de uitat; ușurare; vară; vatră; vechi; de viață; viteaz; vorbă; vrajă; zice; zmei; zmeu(1); 821/274/90/184/0 praf: mizerie (114); murdar (74); pulbere (66); colb (50); murdărie (43); alergie (20); strănut (19); curat (12); nisip (12); curățenie (11); drum (10); pămînt (10); ochi (9); dezordine (8); mult (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fel de summit al multinaționalelor prezente în sud-estul Europei; invitasem numai extraterestre pursânge, prietene ale mele care sunt manageri de top, și țin minte că am făcut furori când am început să le explic cât de simplu se face o vrajă în bucătărie. Toate au rămas cu gura căscată când le-am dezvăluit cum se prepară bunătățile întinse pe mese. Doar o fostă colegă de la Paris, o bulgăroaică mai vegetariană din fire, care acum conduce o bancă, a făcut un șoc
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
naștere, căsătorie, moarte. 78 La români, "vatra" și "hornul" îndeplineau un rol hotărâtor în ritualul vieții de zi cu zi: prima naștere avea loc pe vatră, pentru a invoca norocul copilului; se "bolea" pe vatră, tot pe vatră se făceau vrăji de dragoste sau se blestemau oamenii răi. Unii colindători, numiți "pițărăi" (în Oltenia de sud) colindau scormonind tăciunii în vatră cu bâte înflorate. "Hornul" era "borta mirifică" prin care veneau vrăjitoarele, zburătorii și demonii sau pe unde ieșeau sufletele morților
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Avrămeasă / Cristineasă, / Leușteanu, / Și odoleanu, / Mătrăgună, / Sânge de nouă frați, / Iarba ciutei / Și mama pădurii. Cum se sparge târgul, / Cum se sparge oborul, / Așa să se spargă faptul / Și lipitura / Și zburătorul. / Cum se răspândesc răspântiile, / Așa să se risipească vrăjile / Și lipitura / Și zburătorul!" 200. În comuna Fundu Moldovei din județul Suceava, după ce s-a născut copilul, moașa îl ia și "după ce i-a tăiat și legat buricul, îl pune într-o covățică, cu apă rece, fie iarnă, fie vară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
99 de limbi, / Cu 99 de ochi, / Cu 99 de mâni, / Cu 99 de picioare, / Cu 99 de capete / Și te du peste hotară / Tocmai peste-a noua țară / Și-mi adă ursitul meu / Cel lăsat de Dumnezeu...". După rostirea "vrajei" se aruncă "resteul" peste casă 295. După ce se întorc de la cununie, mireasa o ia pe soacră în brațe, iar, dacă o poate ridica "ea va fi mai mare în casă, iar de nu, soacra", apoi, "învălește focul pe vatră" ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]