3,544 matches
-
opțiune se instituie și ca bază a analizei critice a operei lui Marx, mai ales în ceea ce privește pretențiile ei de a formula legile generale ale dezvoltării societății. * Obiectul de studiu al sociologiei nu este societatea în general, ci acțiunea socială. Max Weber deslușește cu multă acuratețe semnificațiile acestui concept pe care-l plasează în poziție centrală în analiza sociologică a realității. Ca un raport cu altcineva, acțiunea socială, în concepția weberiană, părăsește calea tradițională a analizelor psihologice, devenind un obiect sociologic. Nu
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
sociologică. Primesc acest drept doar acele acțiuni cărora autorul lor le atribuie un sens subiectiv și se orientează în săvârșirea lor după raporturile cu alți oameni. Pentru a facilita accesul cititorului la sensul pe care-l conferă acțiunii sociale, Max Weber exemplifică astfel: oamenii surprinși de ploaie deschid umbrela, adică mai mulți oameni procedează identic, ceea ce ne-ar forța gândul să considere faptul ploii acțiune socială. În perspectivă sociologică însă, susține sociologul german, faptul ploii nu este o acțiune socială pentru că
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
obiectul său, pentru că problematica este cercetată și de alte științe cu care astfel se recunoaște ca făcând parte din ansamblul științelor sociale. * Statutul de știință al sociologiei implică evidențierea legilor de funcționare a obiectului pe care-l are în atenție. Weber refuză sociologiei, ca de altfel științelor sociale în general, capacitatea de a descoperi legi, ci doar generalizări de tip legic, și introduce un concept cu totul inedit în aria nu numai a sociologiei, ci și a științelor sociale de până la
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
sociale în general, capacitatea de a descoperi legi, ci doar generalizări de tip legic, și introduce un concept cu totul inedit în aria nu numai a sociologiei, ci și a științelor sociale de până la el: tipul ideal. (De remarcat că Weber nu pretinde originalitatea metodologică prin introducerea tipurilor ideale, el semnalând că de fapt nu a făcut decât să expliciteze structura epistemologică a unei practici științifice existente în cercetările predecesorilor săi, în special la Marx.) Tipul ideal este un construct mental
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
obișnuită, reală. Scopul construirii tipurilor ideale este acela de a facilita analiza problemelor empirice ele reprezentând "tablouri de gândire" și nu realități perceptibile, de a permite accesul sociologic la specificitatea sistemelor sociale. Cel mai cunoscut tip ideal la care apelează Weber este "spiritul capitalismului"; el reprezintă un instrument explicativ al devenirii societății capitaliste, fără a putea fi identificat cu una dintre caracteristicile sau componentele reale ale societății, cum ar fi, de pildă, impulsul spre lăcomie. * Sociologia trebuie să-și propună să
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
acceptarea deschiderii și la neutralizarea oricărei intenții de a considera sociologia ca o "închidere care închide" (Noica). * Valoarea sociologiei în câmpul practicii sociale este imensă, aceasta păstrându-se numai dacă își conservă nealterată neutralitatea axiologică. În cele mai multe dintre lucrările sale, Weber apără cu îndârjire sociologia de pericolul de a se prostitua în raporturile sale cu politica. Sociologul trebuie să rămână om de știință, această ipostază obligându-l la respectarea strictă a metodologiei cercetării științifice în sociologie, ceea ce-l face imun la
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
această ipostază obligându-l la respectarea strictă a metodologiei cercetării științifice în sociologie, ceea ce-l face imun la tentația de a favoriza sau de a justifica teoretic una din opțiunile partizane ale oamenilor politici. b. Coordonate care îmbogățesc zestrea sociologiei * Weber a marcat pe scena fundamentării sociologiei personalitatea pe care realitatea dezvoltării sociologiei o solicita. Întreaga gândire socială din Germania timpului intrase în impas, iar Weber are meritul de a o fi revitalizat și orientat într-o nouă direcție solicitată de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
justifica teoretic una din opțiunile partizane ale oamenilor politici. b. Coordonate care îmbogățesc zestrea sociologiei * Weber a marcat pe scena fundamentării sociologiei personalitatea pe care realitatea dezvoltării sociologiei o solicita. Întreaga gândire socială din Germania timpului intrase în impas, iar Weber are meritul de a o fi revitalizat și orientat într-o nouă direcție solicitată de realitățile dinamice ale societății capitaliste, orientare ce s-a dovedit deosebit de benefică pentru viitorul ei. * A renunțat la calea teoretică pe care au pășit Comte
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
sociologică. * A oferit vieții sociale și devenirii ei noi paradigme explicative și prin aceasta a consolidat structura multiparadigmatică a sociologiei. Dacă la Marx, de pildă, factorii economici sau materiali determină cursul și rezultatul în istorie (materialismului istoric sau determinismul economic), Weber consideră economia ca fiind unul dintre numeroșii factori importanți care au contribuit la evoluția societății umane. El a pus accentul pe importanța considerabilă a conducerii carismatice și pe forța ideilor noi, ca factori determinanți ai schimbării societății. A văzut creșterea
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
consolidat statutul științific al sociologiei. * Este făuritorul Școlii germane de sociologie la care s-au format cei mai importanți sociologi ai secolului XX. Aspecte importante ale gândirii sale sociologice se regăsesc îndeosebi în orientările și elaborările teoretice ale lui A.Weber (1868-1958) și Norbert Elias (1897-1990), precum și în cele ale Școlii de la Frankfurt. * A influențat decisiv gândirea americană în sociologie, în special orientarea Școlii de la Chicago și, prin Școala de la Frankfurt, orientarea cercetărilor sociologice ale Universității Columbia, gazdă ospitalieră a Școlii
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ale Universității Columbia, gazdă ospitalieră a Școlii după ce a părăsit fortuit Germania. * A consolidat direcții de cercetare în sociologie contribuind la nașterea sociologiilor de ramură. Sociologia religiei, sociologia economiei, sociologia organizațiilor, sociologia politică, sociologia juridică etc., îi datorează lui Max Weber propria lor existență. * A lăsat posterității o analiză sociologică deosebit de pertinentă a capitalismului timpului pe care l-a trăit, aducând în atenție calitățile, defectele, dar și pericolele constitutive ce pândesc această organizare socială, politică și economică. S-a pronunțat explicit
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
de știință, la hotel Esplanade din Berlin, au fondat Societatea Germană pentru Sociologie. La acea vreme exista doar în America o asemenea organizație, Asociația Americană de Sociologie, înființată în 1906. Principalii inițiatori și apoi conducători ai societății au fost Max Weber, sociologul Ferdinand Tonnies (1855-1936), Georg Simmel, Friedrich Herkner și Werner Sombart. Au semnat, de asemenea, actul oficial de naștere al noii societăți a sociologilor și Paul Bahrt (Leipzig), Hermann Cohen (Marburg), Rudolf Goldscheid (Viena/Berlin), Hermann Kantorowicz (Freiburg), Franz Oppenheimer
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Simmel, Friedrich Herkner și Werner Sombart. Au semnat, de asemenea, actul oficial de naștere al noii societăți a sociologilor și Paul Bahrt (Leipzig), Hermann Cohen (Marburg), Rudolf Goldscheid (Viena/Berlin), Hermann Kantorowicz (Freiburg), Franz Oppenheimer (Berlin), Ernst Troeltsch și Alfred Weber (ambii din Heidelberg). * Fiind recunoscut de către posteritate nu numai ca sociolog, ci și ca politolog, filosof, economist etc., Max Weber a conturat profilul sociologului ca personalitate enciclopedică, cu deschideri largi spre toate domeniile vieții sociale. Încercând să ierarhizeze potențialitatea și
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Paul Bahrt (Leipzig), Hermann Cohen (Marburg), Rudolf Goldscheid (Viena/Berlin), Hermann Kantorowicz (Freiburg), Franz Oppenheimer (Berlin), Ernst Troeltsch și Alfred Weber (ambii din Heidelberg). * Fiind recunoscut de către posteritate nu numai ca sociolog, ci și ca politolog, filosof, economist etc., Max Weber a conturat profilul sociologului ca personalitate enciclopedică, cu deschideri largi spre toate domeniile vieții sociale. Încercând să ierarhizeze potențialitatea și orientarea sa științifică, Schumpeter notează: "Mai presus de toate, el a fost un sociolog. În mod indirect și pe de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Schumpeter notează: "Mai presus de toate, el a fost un sociolog. În mod indirect și pe de altă parte, el a fost, de asemenea, un economist; a fost un sociolog care s-a concentrat în primul rând pe fenomene economice". Weber însă s-a considerat în primul rând economist și doar angajat instituțional în sociologie, cu scopul declarat de a da rigoare metodologică unei discipline în formare dominată de diletanți. Swedberg consideră că Weber a încercat să medieze între economistul de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
concentrat în primul rând pe fenomene economice". Weber însă s-a considerat în primul rând economist și doar angajat instituțional în sociologie, cu scopul declarat de a da rigoare metodologică unei discipline în formare dominată de diletanți. Swedberg consideră că Weber a încercat să medieze între economistul de analiză și istoricul economiei și, uneori, să îi depășească. Sociologii au fost mereu dornici să-l atașeze pe Weber colectivității lor profesionale, în timp ce, mai ales după război, economiștii liberali au încercat o anumită
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a da rigoare metodologică unei discipline în formare dominată de diletanți. Swedberg consideră că Weber a încercat să medieze între economistul de analiză și istoricul economiei și, uneori, să îi depășească. Sociologii au fost mereu dornici să-l atașeze pe Weber colectivității lor profesionale, în timp ce, mai ales după război, economiștii liberali au încercat o anumită detașare de pozițiile socio-economice exprimate de Weber. Cert este că intenția, fie a sociologilor, fie a economiștilor, de a-l însuși exclusiv pe Weber știrbește din
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
de analiză și istoricul economiei și, uneori, să îi depășească. Sociologii au fost mereu dornici să-l atașeze pe Weber colectivității lor profesionale, în timp ce, mai ales după război, economiștii liberali au încercat o anumită detașare de pozițiile socio-economice exprimate de Weber. Cert este că intenția, fie a sociologilor, fie a economiștilor, de a-l însuși exclusiv pe Weber știrbește din personalitatea reală a marelui creator german și determină pierderi semnificative din partea ambelor științe. * Gândirea și opera lui Max Weber reprezintă una
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
atașeze pe Weber colectivității lor profesionale, în timp ce, mai ales după război, economiștii liberali au încercat o anumită detașare de pozițiile socio-economice exprimate de Weber. Cert este că intenția, fie a sociologilor, fie a economiștilor, de a-l însuși exclusiv pe Weber știrbește din personalitatea reală a marelui creator german și determină pierderi semnificative din partea ambelor științe. * Gândirea și opera lui Max Weber reprezintă una dintre cele mai importante surse de inspirație științifică pentru sociologia contemporană. Unele statistici constată că este cel
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
exprimate de Weber. Cert este că intenția, fie a sociologilor, fie a economiștilor, de a-l însuși exclusiv pe Weber știrbește din personalitatea reală a marelui creator german și determină pierderi semnificative din partea ambelor științe. * Gândirea și opera lui Max Weber reprezintă una dintre cele mai importante surse de inspirație științifică pentru sociologia contemporană. Unele statistici constată că este cel mai citat sociolog, ceea ce justifică prezența sa în coordonatele esențiale ale sociologiei din toate timpurile. Deși acceptat târziu de una din
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
de una din sociologiile de tradiție ale Europei cum este cea franceză, astăzi contribuția sa la redirecționarea și transformarea radicală a sociologiei franceze de după anii '60 ai secolului trecut este acceptată unanim. Este de netăgăduit că a-l omite pe Weber înseamnă a ieși din cadrele firești ale sociologiei. Bibliografie Aluaș, Ioan, "Istoria doctrinelor sociologice", în: Anuarul Institutului de Sociologie "George Bariț", Cluj-Napoca, Series Humanistica -VII -2009, p. 435-469 Andrei, Petre, Sociologie generală, Editura Polirom, Iași,1977, pp. 106-110 Baumgarten, Eduard
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a ieși din cadrele firești ale sociologiei. Bibliografie Aluaș, Ioan, "Istoria doctrinelor sociologice", în: Anuarul Institutului de Sociologie "George Bariț", Cluj-Napoca, Series Humanistica -VII -2009, p. 435-469 Andrei, Petre, Sociologie generală, Editura Polirom, Iași,1977, pp. 106-110 Baumgarten, Eduard, Max Weber, Werk und person, Tubingen, J.C. Mohr, 1964; Bordeianu, Cătălin, Introducere în sociologia clasică, Editura Economică, Buc, 2003 pp. 23-135, 409-410, 413-417 Bordeianu, Cătălin,Tompea Dan, Weber azi, Weber ieri, Editura INSOR, Iași, 1999 Costea, Ștefan, Clasici ai sociologiei universale, Editura
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
435-469 Andrei, Petre, Sociologie generală, Editura Polirom, Iași,1977, pp. 106-110 Baumgarten, Eduard, Max Weber, Werk und person, Tubingen, J.C. Mohr, 1964; Bordeianu, Cătălin, Introducere în sociologia clasică, Editura Economică, Buc, 2003 pp. 23-135, 409-410, 413-417 Bordeianu, Cătălin,Tompea Dan, Weber azi, Weber ieri, Editura INSOR, Iași, 1999 Costea, Ștefan, Clasici ai sociologiei universale, Editura Fundației România de Mâine, Buc, 2008, pp. 166-196 Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, Editura Antet. f.a., pp. 116-140 Kaesler, Dirk, Max Weber, An introduction on his
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Petre, Sociologie generală, Editura Polirom, Iași,1977, pp. 106-110 Baumgarten, Eduard, Max Weber, Werk und person, Tubingen, J.C. Mohr, 1964; Bordeianu, Cătălin, Introducere în sociologia clasică, Editura Economică, Buc, 2003 pp. 23-135, 409-410, 413-417 Bordeianu, Cătălin,Tompea Dan, Weber azi, Weber ieri, Editura INSOR, Iași, 1999 Costea, Ștefan, Clasici ai sociologiei universale, Editura Fundației România de Mâine, Buc, 2008, pp. 166-196 Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, Editura Antet. f.a., pp. 116-140 Kaesler, Dirk, Max Weber, An introduction on his life and
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Bordeianu, Cătălin,Tompea Dan, Weber azi, Weber ieri, Editura INSOR, Iași, 1999 Costea, Ștefan, Clasici ai sociologiei universale, Editura Fundației România de Mâine, Buc, 2008, pp. 166-196 Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, Editura Antet. f.a., pp. 116-140 Kaesler, Dirk, Max Weber, An introduction on his life and Work, University of Chicago Press, 1989 Poledna, Rudolf, "Max Weber și efectele surselor secundare", în: Studia Universitatis Babeș-Boliay Sociologie, nr.1-2/1997-1998 Remy, Jean, "Max Weber", în : Ferreol Gilles (coord.), op.cit., pp. 213-243 Weber
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]