4,194 matches
-
în doniți sunătoare Laptele-n cadență curge, codru-mplînd c-un murmur lin."10 Zîna aceea, numită de el, mai tîrziu, Dochia, "șuieră în frunză" ori sună din cornul de aur, ca să-i vină zimbrii și să-i puie la car. Zîna le dezmiardă coamele sure și-i sărută pe frunte, încît lor le rămîn, pe frunte, steme albe. Din lumea ceea solară, coboară mîndre împărătese, cu părul de aur și cu sandalele moi. Mai apar "duhuri cu suflet de mireazmă, dulci
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
steme albe. Din lumea ceea solară, coboară mîndre împărătese, cu părul de aur și cu sandalele moi. Mai apar "duhuri cu suflet de mireazmă, dulci fantasme", purtînd pe corpurile lor diafane lungi pînzării ușoare, ce scînteie în umbră. Altă dată, zîna Dochia, "cu picioarele-i de omăt", trece ușoară, pe un pod, țesut de păianjeni de smarald. Ea cheamă o pasăre măiastră, cu pene de păun, la a cărei cîntare lumea rîde de bucurie. Zîna se urcă într-o luntre, la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ce scînteie în umbră. Altă dată, zîna Dochia, "cu picioarele-i de omăt", trece ușoară, pe un pod, țesut de păianjeni de smarald. Ea cheamă o pasăre măiastră, cu pene de păun, la a cărei cîntare lumea rîde de bucurie. Zîna se urcă într-o luntre, la care se înhamă lebedele. Acestea "spintecă argintul apei". Zîna, fiind culcată pe jumătate, visează. Pe umărul ei cîntă pasărea măiastră. Ce feerie, ce imaginație bogată! Ce mai frumuseți de basm a văzut Mihai, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pe un pod, țesut de păianjeni de smarald. Ea cheamă o pasăre măiastră, cu pene de păun, la a cărei cîntare lumea rîde de bucurie. Zîna se urcă într-o luntre, la care se înhamă lebedele. Acestea "spintecă argintul apei". Zîna, fiind culcată pe jumătate, visează. Pe umărul ei cîntă pasărea măiastră. Ce feerie, ce imaginație bogată! Ce mai frumuseți de basm a văzut Mihai, pe Pîrîul Luncii, care de fapt este atît de tulbure, pe vreme de ploaie, și-i
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
trece, și-aminte luătoare Plivește flori de aur și fire de pelin. Cunună-și împletește și-o 'ncaieră sălbatec În pletele înflate, în păru-i încîlcit Și ochi-i rîd în capu-i, și fața-i e jăratec A lanurilor zînă, cu chip frumos rostit. Și-apoi în codru trece și cîntî doina dragă Sălbatic este glasu-i, răstit, copilăros, El sună-n codru verde, în lumea lui întreagă, Albele ei picioare îndoaie flori pe jos. Ea cîntă și pocnește în crengi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
81. Prin toate acestea, poetul trăiește nostalgia Ipoteștiului și a iubitei pierdute. Ar fi vrut să revadă colibele de paie, cuiburile de vulturi, pomii în floare și lanul călătorind cu valuri de smarald, pe unde el se plimbase cu acea zînă a plaiurilor, care murise. "S-a stins. De aceea însă el ar vrea încă o dată Să vadă lunca verde, valea pierdută-n flori, Unde ades de brațu-i în noaptea înstelată Ședea pe stînca stearpă, spuindu-i ghicitori"81 ........................................................................... Ce s-a-ntîmplat de-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nu mai este vorba de vreo Ondină, ci doar de Casandra, moarta de la Ipotești: "Eu cu moartea cea adîncă Am schimbat al vieții gînd, Am fost vultur pe o stîncă, Sunt o cruce pe-un mormînt (...) Dar atunci cînd albe zîne S-or privi-n sufletul meu A! gîndiți, gîndiți la mine, Că am fost în lume eu." La a treia prelucrare, făcută în vara anului 1872, această poemă va fi supusă la mari modificări, în primul rînd, ca să nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Scrisorilor, închinate dragostei"; că "femeia singură s-a sustras sau s-a arătat nedemnă de marea cinste conferită ei, de către geniul îndră gostit" și, ca urmare, "floarea vestejită din părul bălai al iubitei, reprezintă fosta Floare albastră"; "Crăiasa din povești, zîna, a ajuns Dalila". Dar Floarea-albastră nu-i floare de pus la ureche, ci numele dat de poet numai iubitei sale, Casandra, care, în scurta ei viață, n-a suferit nici o "metamorfoză" poetică sau morală. Cele spuse mai sus se potrivesc
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fim singuri." 191 Văzîndu-l fără iubită, cucul, teiul și izvorul l-au asaltat cu întrebările. Dialogul închipuit de poet este amețitor de frumos: "Cucu-ntreabă: unde-i sora Viselor noastre de vară? Mlădioasă și iubită, Cu privirea ostenită, Ca o zînă să răsară Tuturora Teiul vechi un ram întins-a Ea să poată să-l îndoaie Ramul tînăr vînt să-și deie, Și de brațe-n sus s-o ieie Iară florile să ploaie Peste dînsa Se întreabă trist izvorul: Unde
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și sprințar” în stare să-și schimbe mereu înfățișarea și să încurce cărările tuturor celor ce se aventurează prin partea locului. Oare noaptea din Visul... nu devine astfel ecoul nopții din Hamlet evocată de Marcellus, noapte a spiridușilor și a zânelor, dar totodată și a spectrelor? Iar acești spiriduși și aceste zâne nu sunt, ca și fantomele, solii amenințători ai unor tulburări, ai haosului, ai farmecelor și vrăjitoriilor? Noaptea din Visul... este și ea o noapte agitată de certurile dintre Oberon
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
încurce cărările tuturor celor ce se aventurează prin partea locului. Oare noaptea din Visul... nu devine astfel ecoul nopții din Hamlet evocată de Marcellus, noapte a spiridușilor și a zânelor, dar totodată și a spectrelor? Iar acești spiriduși și aceste zâne nu sunt, ca și fantomele, solii amenințători ai unor tulburări, ai haosului, ai farmecelor și vrăjitoriilor? Noaptea din Visul... este și ea o noapte agitată de certurile dintre Oberon și Titania (stăpâni peste lumea duhurilor și a zânelor), certuri ce
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și aceste zâne nu sunt, ca și fantomele, solii amenințători ai unor tulburări, ai haosului, ai farmecelor și vrăjitoriilor? Noaptea din Visul... este și ea o noapte agitată de certurile dintre Oberon și Titania (stăpâni peste lumea duhurilor și a zânelor), certuri ce ar putea avea urmări dezastruoase: pregătirea și prevestirea unei veritabile bulversări cosmice. În Visul..., totul se petrece ca și cum noaptea de aici ar închide în ea amintirea nopților din Hamlet, Iuliu Cezar sau, de ce nu, a aceleia din Macbeth
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și prevestirea unei veritabile bulversări cosmice. În Visul..., totul se petrece ca și cum noaptea de aici ar închide în ea amintirea nopților din Hamlet, Iuliu Cezar sau, de ce nu, a aceleia din Macbeth. Titania adoarme legănată de cântecul alaiului ei de zâne, menit să-i aducă un somn netulburat de vise urâte și să alunge din preajmă-i toate animalele nefaste (animalele prezente în ritualurile vrăjitorești, animalele de care sunt însoțite și vrăjitoarele din Macbeth). Cu toate acestea, nu va cădea ea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
o fiică. De-a lungul întregii scene (scena 3, actul III), viața și moartea își dau mâna într-o relație comună cu supranaturalul, cu unele puteri potrivnice sau protectoare ce depășesc oricum umanul. Păstorului, de pildă, i se prezisese de către zâne că se va îmbogăți și iată-l acum descoperind copilul de viță regească. Pentru Antigonus, întâlnirea cu sălbăticia, cu moartea violentă, este și întâlnirea cu o fantomă. Căci, cu puțin timp în urmă, duhul Hermionei îi apăruse în vis, iar
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
stă sub semnul unei stingeri liniștite, împăcate, aidoma unei cufundări în somn. O „moarte frumoasă”, un soi de adormire calmă și care n-ar putea avea nimic de-a face cu descompunerea lentă a corpului: De strajă-i vor fi zânele, și viermii N-au să-l atingă 1. Un corp frumos, deși inert, acoperit de flori și mult mai înmiresmat decât ele, un corp îmbălsămat ce răspândește doar arome și a cărui pregătire înaintea coborârii lui în pământ la apusul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
într-o adevărată dezbatere asupra statutului însuși al realității în teatru. Tezeu susține că povestea lor e mai degrabă ciudată decât adevărată; pentru el, scepticul care nu crede („I never may believe”) nici în străvechile legende, nici în basmele cu zâne (fairy toys), toate astea nu sunt decât niște forme goale, închipuiri comparabile cu cele născocite doar de mintea nebunilor ori a îndrăgostiților, niște shaping fantaisies. Iată însă că în acest moment își face loc, în discursul lui Tezeu, și poetul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
lui miracolul”, Cotrone îi răspunde astfel: „Amice, miracolele nu se văd din curiozitate; trebuie să crezi în ele, așa cum cred în ele copiii”. Până și faptul că piesa ce urmează a fi reprezentată are ca element tematic central credința în Zâne - adică în acele ființe binevoitoare sau dușmănoase, dar oricum înzestrate cu puteri supranaturale, care au înlocuit copilul - nu constituie și el un argument prețios în acest sens? Chiar de la începutul Poveștii, Mama apelează la spectatori cerându-le să creadă în
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
argument prețios în acest sens? Chiar de la începutul Poveștii, Mama apelează la spectatori cerându-le să creadă în ceea ce vor vedea, să se împotrivească suspiciunilor și neîncrederii manifestate de râsetele scepticilor, ale acelor „oameni instruiți” ce refuză să recunoască existența Zânelor. Corul mamelor are în chip vădit rolul de a susține credința populară într-un univers împânzit de personaje fantastice, credința spectatorului naiv, a spectatorului cu suflet de copil, și de a se opune „lucidității” bănuitoare, care se îndoiește că pot
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
chip vădit rolul de a susține credința populară într-un univers împânzit de personaje fantastice, credința spectatorului naiv, a spectatorului cu suflet de copil, și de a se opune „lucidității” bănuitoare, care se îndoiește că pot exista pe lume și Zâne rele, și vrăjitoare - într-un cuvânt, că poate exista magie. Scepticul nu are ce căuta printre slujitorii teatrului, el nu are nimic în comun cu esența acestei arte. Partitura lui Cotrone dublează într-o oarecare măsură discursul piesei, alunecând treptat
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
refulate, experiențele trăite, istoria personală), ca și al inconștientului jungian (cunoașterea universală, istoria umanității). Îl invită deci pe cel ce visează să caute înăuntrul său, să analizeze situația, să meargă la esența lucrurilor. În plus, puțul din legende, adăpost al zânelor sau spiridușilor, împlinește dorințele. Și atunci poate constitui într-un mesaj pozitiv al inconștientului, indicându-i celui ce visează că este gata să găsească soluția, că dorințele sale au toate șansele de a fi îndeplinite în curând. Izvor Simbolistica izvorului
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
mov; mulțumi; nori; noroc; nuntă; pasăre; perfecțiune; pitici; plăcut; ploaie-boare; plouă; poate; politică; portocaliu; priveliște; promisiune; prosperitate; prospețime; rază; răcoare; refracție; renaștere; senin; simbol; spiriduș; strălucitor; superb; tricolor; vara; vară; varietate; văz; viața omului; viață; viață nouă; vise; voioșie; zbor; zîne (1); 780/131/38/93/0 cuțit: ascuțit (126); taie (52); pîine (44); lamă (41); tăiș (28); tăietură (27); mîncare (24); sînge (24); crimă (23); bucătărie (22); a tăia (21); tăia (20); tăiere (19); tăios (19); armă (18); durere (17
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
drăguță (37); femeie (36); mama (25); eu (17); minunată (17); plăcută (15); atrăgătoare (13); gingașă (13); superbă (12); ea (10); prințesă (10); deșteaptă (9); elegantă (9); fata (9); iubită (9); viață (9); deosebită (8); domnișoară (8); arătoasă (6); simpatică (6); zînă (6); admirație (5); bucurie (5); bună (5); dragă (5); față (5); floare (5); foc (5); natură (5); perfectă (5); urît (5); curată (4); femeia (4); fericire (4); mireasă (4); plăcut (4); prietenă (4); specială (4); zi (4); adjectiv (3); admirabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sari; sări; a sări; a scăpa; la serviciu; sfat; spate; sprînceană; sprint; a sta; stadion; start; stres; a stresa; sudoare; sunt; a șterge-o; taie; timp; e tîrziu; traseu; cît te țin picioarele; de umbră; urcă; urît; vine; vinovat; zburda; zînă (1); 769/233/73/160/0 fura: hoț (188); lua (58); bani (24); a lua (24); hoție (22); păcat (14); țigan (11); împrumuta (10); rău (10); urît (9); infracțiune (8); împrumută (8); pedeapsă (7); închisoare (6); ia (5); jefui (5
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nepămîntean; neutru; nevinovat; nevinovăție; nor; nou; om; pasăre; pămîntesc; te păzește; păzitor; pisică; pitic; plăcut; pozitiv; prietena; prostie; radios; răzbuna; roi; salvare; scăpare; Sf. Petru; sfințenie; sincer; slab; sprijin; sublim; suflet; superb; sus; tatuaj; tînăr; trist; uimire; veghe; zbor; zeu; zînă (1); 788/172/67/105/0 înghiți: mîncare (140); mînca (66); apă (64); în sec (22); sec (19); a mînca (17); noduri (14); gură (13); pastile (13); foame (12); gît (12); îneca (11); hrană (10); salivă (10); mănîncă (9); suporta
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
16); amintire (15); imaginație (13); vis (13); copii (12); somn (12); de dragoste (9); frumos (9); întîmplare (9); amintiri (8); bunica (8); Harap-Alb (8); legendă (7); mit (7); poezie (7); fantastic (6); fantezie (6); lungă (6); minciună (6); personaje (6); zînă (6); istorioară (5); dragoste (5); interesant (5); istorisire (5); plăcere (5); relaxare (5); tristă (5); viață (5); zîne (5); bunici (4); film (4); prințese (4); sfîrșit (4); story (4); veche (4); acțiune (3); adevărată (3); de amor (3); bucurie (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]