3,844 matches
-
comunicat mai bine decât cu oricine. Și nu știu de ce, uitându-mă la ei ca pentru ultima oară, mi-am amintit că Marin Preda le spunea: „Frații Raicu”. Riscul de a privi memoria ca zestre Cartea Ninei Cassian Memoria ca zestre a stârnit comentarii care, inițial, m-au intrigat. Mi se părea că nu e frumos să se vorbească atât de mult despre viața intimă a autoarei. Poate și pentru că nu mi-aș fi imaginat-o pe Tania Radu, care e
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
imaginat-o pe Tania Radu, care e o intelectuală sobră și delicată, intitulându-și o cronică literară: „Stahanovismul amorului”. Dar, după ce am citit și textul la care se referea, mi-am revenit. De vreme ce autoarea cărții socotește memoria un fel de zestre care trebuie apreciată la justa ei valoare și, eventual, mărită, cred că am jigni-o dacă am trece peste amorurile sale, povestite cu lux de amănunte, ca și cum nu ar fi existat. Ce mi se pare totuși de neacceptat este faptul
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
câteva minute. Când m-am întors, el o întreba: „Măi Nina, de ce ești tu poarcă și nu spui de față cu ea ce mi-ai spus mie?!”. Nu știu dacă asta e porcăiala despre care se vorbește în Memoria ca zestre. Nici ce spusese Nina în absența mea. Cum de atunci a trecut mai mult de un sfert de veac, nici nu mă mai interesează. Poveștile sale de amor chiar m-au înduioșat. Cu atât mai mult cu cât episodul cu
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
cât episodul cu Marin Preda se întinde la nesfârșit, iar ea ține cu tot dinadinsul să ne convingă că nimic din ce i se poate întâmpla unei femei ieșite din comun nu-i este străin. Faptul că memoria (privită ca zestre) a trădat-o adesea este explicabil. Mai puțin explicabil pentru o persoană inteligentă ca Nina este că, în iluzia de a și-l trece pe tânărul Preda în întregime la zestrea sa, nu scapă nici o ocazie de a o denigra
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
nu-i este străin. Faptul că memoria (privită ca zestre) a trădat-o adesea este explicabil. Mai puțin explicabil pentru o persoană inteligentă ca Nina este că, în iluzia de a și-l trece pe tânărul Preda în întregime la zestrea sa, nu scapă nici o ocazie de a o denigra pe Aurora Cornu. În treacât fie zis, lucrul acesta m-a mirat cu atât mai mult cu cât întâmplarea a făcut ca o dată, când mă aflam pentru câteva zile la Paris
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
-i spune că nu se cuvenea să invoce acea afirmație a monahului de la Rohia pentru a se explica, așa cum s-a întâmplat în interviul acordat lui Daniel Cristea-Enache. În pofida observațiilor pe care le-am făcut, eu am citit Memoria ca zestre cu cel mai viu interes. Pentru că - în linii mari - a readus-o pe Nina Cassian printre noi așa cum era. Singurul lucru de care îmi pare rău este că nu mai pot încheia ce am de spus despre ea recurgând la
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
local a fost cedat armatei Începând chiar din prima zi de război, 15 august 1916, și până În aprilie 1918. Aici au fost Încartiruiți la Început recruții români, ocupând doar sălile de clasă și Încă două Încăperi, În cancelarie fiind adăpostită zestrea și arhivele școlii, În vreme ce 54 mobilierul era dus În podul școlii și În barăci. În ianuarie 1917, recruții români predau Încăperile școlii În stare bună armatelor ruse, care Însă, după mărturiile directoarei, au distrus localul cu desăvârșire. Desigur că procesul
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
de vânătoare pe întinsele lui/ domenii sintactice, [...] el, parohul, el, gospodarul, el/ cârmaciul unei corăbii scufundate/ în apele în scădere ale râului Berlad"; sau: "Vă scriu din lumi postjunimiste:/ că luna are sâni din ceară/ că luna are lăzi de zestre/ [...] Aleluia,/ dinspre Pogor spre Cetățuia.../". Dacă intelectualii, în general, se aseamănă cu Fiul rătăcitor, să ni-l imaginăm pe Lucian Vasiliu "rătăcind", singur, prin muzeele dedicate scriitorilor Dosoftei, Vasile Alecsandri, Constantin Negruzzi, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Pogor, Nicolae Gane
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
făuri în școală propria identitate intelectuală, morală, estetică, profesională, dezvoltându-se fizic armonios și echilibrat și manifestându-se cooperant și activ în comunitatea școlară. Școala valorifică prin demersuri specifice și sistematice valorile, talentul, aptitudinile speciale, înclinațiile pe care copil odată cu zestrea ereditară moștenită de la părinți. Misiunea școlii este să asigure comunității pregătire generală și profesională de calitate în domeniul tehnic adaptate dinamicii pieței muncii suplinind absența calificărilor profesionale din celelalte școli ale municipiului Mangalia și zonei apropiate, să răspundă nevoilor de
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
Biserică, au fost surghiunite ori arse pe rug de Inchiziție. Biserica creștină a avut și numeroase acte caritabile pentru reabilitarea lor. Reformatori monastici au acționat pentru salvarea lor, se ofereau indulgențe celor ce se căsătoreau cu prostituate, unele au primit zestre pentru a duce un mod de viață decent, s-au creat case de reeducare, de inițiere în meserii, au fost îndrumate să se pocăiască. Tipuri tradiționale de curtezane și de pseudocurtezane Curtezane sacre și ritualice Miturile ca realități culturale complexe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
virtute. Din respect și admirație pentru mama ei, Ana de Austria a desemnat-o pe frumoasa și fascinanta Athénaïs drept domnișoară de onoare a Mariei Teresa alături de alte cinci doamne. S-a căsătorit cu marchizul de Montespan, deși avea o zestre modestă. Athénaïs era o frumusețe accentuată, blondă, ochi albaștri, înălțime medie, cu tendințe de îngrășare, era provocatoare și vicleană. Avea o inteligență sclipitoare, scria Saint-Simon, avea un fel de a fi fermecător, fascina pe cei din jur cu veselia ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de unsprezece ani, pentru a deveni soția nepotului regelui Ludovic al XV-lea. Din rațiuni politice, Ludovic al XV-lea a cerut mâna Mariei Antoaneta pentru nepotul său, Ludovic al XVI-lea, iar autoritățile imperiale austriece au acceptat. Cu o zestre demnă de o viitoare suverană, la paisprezece ani, Maria Antoaneta, supunându-se aranjamentelor politice și tentată să domnească într-o țară puternică a Europei, a plecat în Franța unde a fost primită cu ceremonial fastuos. Soțul ei, un tânăr scund
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în fața soldaților pregătiți să-i ucidă iubirea. Marion Delorme (1613-1650) a avut o existență reală. A fost fiica unui om bogat, Jean de Lou, președinte al trezoriei din Champagne, și a lui Marie Chastelain. A moștenit un castel și o zestre de 25.000 de scuzi ce i-ar fi permis să se căsătorească. A preferat o viață liberă și agitată cu amanți care n-au favorizat-o: Desbarreux, cu convingeri epicuriene, Cinq Mart, favoritul regelui Ludovic al XIII-lea, Charles
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Sofia care-l va înțelege dincolo de limite, îl va însoți în Siberia și-i va veghea drumul Golgotei pentru căință, pentru eliberarea de păcatul crimei. Sonia Marmeladova este fiica din prima căsătorie a unui mic funcționar căzut în patima alcoolului. Zestrea ei culturală era redusă; citise câteva romane iar tatăl său o învățase puțină istorie și geografie. Avea paisprezece ani când tatăl s-a recăsătorit cu Katerina Ivanovna, o văduvă bolnavă de tuberculoză, cu trei copii care, din cauză că nu-și putea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o torță alergând în fața napții. Romane: Balonul e rotund, Unsprezece, 1956, Șoseaua Nordului, 1959, Facerea lumii, 1964, Principele, 1969, Incognito (4 volume), 1975, 1977, 1979, 1980, Săptămâna nebunilor, 1981. Scenarii de film: Haiducii, Răzbunarea haiducilor, Răpirea fecioarelor, Haiducii lui Șaptecai, Zestrea Domniței Ralu, Masca de argint, Colierul de turcoaze. Romanul Groapa, una dintre capodoperele sale, a început să fie scris și publicat în foileton în 1946, a fost rescris și publicat în 1957, rescris în 1963, ediția definitivă fiind cea post
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
României la NATO și la Uniunea Europeană? Nu numai existența tratatelor, ci și o politică activă și consecventă, de bună vecinătate, reprezintă o condiție indispensabilă a integrării: nici NATO, nici UE nu acceptă să importe stări conflictuale și tensiuni istorice din zestrea noilor state membre. "Inabilitatea lui Ion Iliescu" De ce s-a tergiversat atât de mult semnarea tratatului cu Rusia? Istoria Tratatului cu Rusia a fost marcată de inabilitatea autorităților române de la începutul anilor 90, când președintele Iliescu și ministrul de Externe
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
amintește Frăsinica. Cojile merg pe apă, merg, merg și, când ajung în satul blajinilor, îi vestesc c-o fost Paștili pi la noi. Și atunci zic să facă și ei. Unele gospodine din Humulești mai țes covoare din lână pentru zestrea fetelor. Foiala Și părintele Vasile Cojocaru este stră-strănepotul lui Creangă. Străbunicii mamei au fost Chiriac și Anghelița. Chiriac era frate cu Ștefan Apetrei. Cu vreo 20 de ani în urmă, niște bătrâni puneau țara la cale pe-o bancă din fața
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
dintre organizatorii muzeului. Ca recompensă, comuniștii l-au băgat la pușcărie, legându-și grea povară de gât. Părintele a alergat peste tot pentru recuperarea obiectelor care au aparținut familiei Creangă. Spre necazul lui, paracliserul Turcu a tăiat picioarele mesei de zestre a Smarandei ca să aprindă focul pentru tămâie în altar. «Până prin 1930, Creangă trecea drept un popă răspopit, care umbla pe dealu’ ista cu lăutarii după el, da’ să nu scrieți asta...» Întors la pământ Trec pe la mătușa Mărioara, «o femeie
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
s-a rupt și a trecut ultimul linia de sosire în calificări. Montreal 1976 - Gimnastica este cea care aduce laurii României prin Nadia Comăneci care câștigă trei medalii de aur la individual compus, paralele și bârnă. Caiacistul Vasile Dâba întregește zestrea de medalii de aur în proba de 500 m. Moscova 1980 - Sportivii concurând la sporturile deja consacrate la Jocurile Olimpice nu ne-au dezamăgit. Nadia Comăneci obține două medalii de aur la bârnă și sol, iar Sanda Toma este victorioasă la
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
interesele și drepturile 169. E posibil ca aceste obiecte să dispară și să nu le mai cadă sub priviri după ce clienții ies din birou ori vînzarea la licitație se încheie: dar notarul își va aminti amplasarea imobilului vîndut, dat ca zestre sau lăsat prin testament. Evaluatorul va lega amintirea de stabilirea prețului, de licitație și de adjudecarea unui imobil sau a unei opere de artă pe care nu le va mai revedea, dar care intră într-o categorie de obiecte de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
din 1732 a domnitorului Grigore Ghica voievod a dat la lumină un schit cu biserică din piatră și lemn. Tot atunci schitul a fost înzestrat cu mai multe venituri. În iulie 1733,Constantin Nicolae Mavrocordat a întărit stăpânirea schitului asupra zestrei dăruite de Grigore Ghica vodă. După câțiva ani - în aprilie 1741 - Grigore Ghica voievod, revenit în scaun, a făcut noi danii schitului. La 28 iunie 1754, Matei Gr.Ghica voievod a dat un hrisov prin care arăta că „biserica Schitului
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
încerce norocul. Avea cu el o tânără pe care o iubea din toată inima și de care era tot atât de mult iubit. Ea era dintr-o veche și bogată familie din provincia ei natală; o luase de soție în taină, fără zestre, deoarece părinții ei se împotriviseră deoarece soțul nu era om de rang. Domnul de la Tour își lăsă soția pe insulă, la Port-Louis, și plecă mai departe spre Madagascar, cu speranța că va reuși să cumpere acolo câțiva sclavi negri și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
făuri în școală propria identitate intelectuală, morală, estetică, profesională, dezvoltându-se fizic armonios și echilibrat și manifestându-se cooperant și activ în comunitatea școlară. Școala valorifică prin demersuri specifice și sistematice valorile, talentul, aptitudinile speciale, înclinațiile pe care copil odată cu zestrea ereditară moștenită de la părinți. Misiunea școlii este să asigure comunității pregătire generală și profesională de calitate în domeniul tehnic adaptate dinamicii pieței muncii suplinind absența calificărilor profesionale din celelalte școli ale municipiului Mangalia și zonei apropiate, să răspundă nevoilor de
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
de fapt, nu poate fi folosit pentru a spune nimic.“ În categoria posibilelor instrumente ale minciunii, epoca de tranziție promovează curajos costumul. În cursul vizitei la Iași, cucoana Chirița, ne amintim cu toții, cădea în mrejele unor escroci, îndrăgostiți subit de zestrea fetelor sale: „Cine dracu să-i cunoască? Acu toți îs îmbrăcați într-un fel... și nu poți alege care-i boier, care-i coțcar...“ Și „îngâmfata plăpămăreasă“ a lui C. Caragiali se bucura să primească, în compania nepoatei sale, omagiile
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
reprezentare“ în aceea domestică, de obicei odată cu trecerea lui în mâinile unei noi generații. Catinca Puricescu (eroina romanului Lascar Viorescu al lui W. de Kotzebue) apărea la micul dejun încălțată cu conduri de atlas alb; „acești pantofi făcuseră parte din zestre și, neavând alt prilej de a-i întrebuința, îi slujeau acum de papuci“. La un nivel social inferior, întruchipat la orașe de lumea meseriașilor și a negustorilor, iar la sate de aceea a boiernașilor, nevoia de respectabilitate se va satisface
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]