157,129 matches
-
Constantin Țoiu Execuția (I) ...Flondor venise sumbru, încărcat de griji. M-a tras de o parte și mi-a zis: - Ascultă aici, draghe!... Acu un ceas mi-a telefonat un prieten... om serios, toată încrederea... A fost ridicat Căpitanul. Tot de la el am aflat că au dispărut nicadorii și steliștii. (Nicadorii erau asasinii lui I.G. Duca, steliștii... (ruptură de hârtie
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12953_a_14278]
-
Duca, steliștii... (ruptură de hârtie n.n.). Stelescu fusese membru fondator al Gărzii de fier. Acum, finanțat de Max Aușnit, Stelescu organizase o „spărtură“ în Gardă. La această „treabă“ ajutase și Panait Istrate, proaspăt întors din URSS. Ciudată poveste. - Tu ce zici? întreabă Flondor. - Ce să zic!... În fiecare clipă soseau musafiri de care trebuia să am grijă... Pe de altă parte, de la generalul Vârtejanu auzisem că se pregătește ceva. Cu Garda de fier. Că așa nu mai merge, ar fi declarat
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12953_a_14278]
-
n.n.). Stelescu fusese membru fondator al Gărzii de fier. Acum, finanțat de Max Aușnit, Stelescu organizase o „spărtură“ în Gardă. La această „treabă“ ajutase și Panait Istrate, proaspăt întors din URSS. Ciudată poveste. - Tu ce zici? întreabă Flondor. - Ce să zic!... În fiecare clipă soseau musafiri de care trebuia să am grijă... Pe de altă parte, de la generalul Vârtejanu auzisem că se pregătește ceva. Cu Garda de fier. Că așa nu mai merge, ar fi declarat Carol II... La sfatul generalului
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12953_a_14278]
-
fiecare clipă soseau musafiri de care trebuia să am grijă... Pe de altă parte, de la generalul Vârtejanu auzisem că se pregătește ceva. Cu Garda de fier. Că așa nu mai merge, ar fi declarat Carol II... La sfatul generalului Cantacuzino, zis grănicerul, Codreanu a respins de trei ori avansurile palatului... Dar nu era nici locul și nici momentul pentru asemenea explicații. Pe de altă parte cunoșteam perseverența bucovineamă a lui Flondor... Pocnesc din două degete spre Antohi: - Un scotch dublu pentru
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12953_a_14278]
-
între Ion C. Brătianu și Ion I. C. Brătianu (fiul său), între Germania și Austro-Ungaria și așa mai departe. Chestionat de un reporter, asupra confuziilor, baronul de Gorj s-a dezlănțuit într-un atac furibund contra nenorociților de gazetari... De asta ziceam că gazetarii trebuie să se păzească, la rîndul lor, de bîlbe și erori. Ca să nu-i dea baronului apă la multele lui mori de vînt! Securitatea și misterele revoluției JURNALUL NAȚIONAL continuă seria exclusivităților despre Revoluția din ‘89. Am remarcat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
își pun viața la bătaie. Pentru cineva care a luat parte la revolta din 21 e destul de bizar să scrie: "Pe postament se urcase o mulțime de indivizi care strigau de mama focului lozinci anticomuniste. În mintea mea mi-am zis uite alți curajoși. Aiurea. Apropiindu-mă i-am regăsit pe «băieții veseli» de pe Calea Victoriei. Erau inconfundabili." Și un alt eșantion: Cine a condus grupul, nu foarte numeros, pe strada Michelet, clar știa ce face. Interesant e că printre cei din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
potrivnic ori de cine știe ce pornire vrăjmașă, dacă nu cumva, Doamne ferește, chiar de amîndouă, m-am uitat la... Surprize, surprize... Adică, asta e, s-o spunem pe șleau și fără fasoane, m-am chiombit la Andreea Marin. Și iarăși vin și zic, adică repet și întăresc cele mai la deal dezvăluite, că de aici mi se va duce mie buhul de nesimțitor și de misogin. Pentru că, mărturisesc sincer și chiar cu mîna pe inimă, oricît aș încerca, oricît mi-aș impune prin
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
rigidă, a trupului său prelung și cu semne vizibile de împlinire, oarecum asemănător cu acela mai consacrat al compatrioatei sale Daniela Condurache, în ciuda vestimentației mereu asimetrice, transparente și decoltate, degeaba, Andreea Marin continuă să fie o figură inumană, vreau să zic ne-umană: un fel de Data din cunoscutul serial cu aventuri extragalactice. Încercarea ei sinceră de a zîmbi eșuează totdeauna în rictus, dorința de a-și dovedi mobilitatea în dans seamănă suspect cu un muget arhaic al fertilității, după cum curtoazia
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
bucureștean: „Păi trebuie să iei legătura cu ceva studenți de pe-acolo să te «cazezi», adica să chefuiești (bairam cred că spuneți voi) timp de 2 nopți”. Altul intervine: ”ahahah , deep, ce l-ai înțepat cu «bairam», mai bine îi ziceai că stă într-un oraș la 300 km de Istanbul. Totuși cred că înțelegea singur ce înseamnă «a chefui» hahaha”. Primul revine: “eu i-am auzit zicand «bairam» la petreceri, chefuri etc. Mă gândeam că nu-i familiarizat cu termenul
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
Poem ca o sonată în proză Nu mai departe de săptămâna trecută deplângeam lipsa unor minime informații de pe copertă sau din interior despre carte și autorul ei, că iar sunt pus în fața unor necunoscute. După aparențe (sau ar trebui să zic instinct), Sonata da recitar ar fi debutul lui Dan Zavulovich. Dar nu bag mâna în foc! Pe coperta a patra a cărții este reprodus un fragment în care autorul încearcă să aproximeze genul propriei scrieri: „Aceasta carte nu este un
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
este, cu siguranță, îndrăzneț. Sonata da recitar este - să dăm, totuși, credit cuvintelor! - un poem în proză construit din câteva momente ale unei povești de dragoste, reluate discursiv și din puncte variate ale desfășurării lor, sfidând cronologia și chiar, să zic așa, statutul lor narativ. Principiul de construcție este cel muzical al sonatei. Există patru capitole care corespund celor patru mișcări: Allegro, Adagio, Rondò: Allegro moderato și Andante; prima mișcare având o temă formată din trei motive care sunt dezvoltate pe
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
ales cu șederea acolo, într-o casă cu livadă adîncă, cu iarbă deasă și cu numeroși pomi. Fundul livezii era tangent la curtea liceului de fete. Elevele care chiuleau de la ore conversau uneori cu mine prin gard. Ele aveau, să zicem, 15-16 ani, eu cu vreo zece mai puțin. Cred că le amuza naivitatea răspunsurilor mele, altfel ce le-ar fi putut atrage? Copiii spun lucruri trăsnite.” 3) Și încă: “Ecou neșters al copilăriei, vacanța ideală are, pentru mine, chipul unei
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
temei ori a stilului și factura neortodoxă, contrară tradiției sau modei. Cît de mult poate juca împotriva unui autor prejudecata, ne convingem dacă observăm că adesea comentatorul nu vede ceea ce nouă ni se pare bătător la ochi sau, mai bine zis, că nu citește aceeași carte pe care o citim noi. Astfel de cazuri sînt mult mai numeroase decît ne închipuim. În literatura română, ca și în altele. Cu puține excepții, recenzenții de la 1870 găseau că Eminescu nu știe bine românește
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]
-
mă întrebam privind uneltele cu care/ el și-a făcut dreptate. Vremuri aspre, departe, - toate strînse acum/ aici într-o ladă. Trec cu mîna printre ele,/ ca într-o abluțiune, mă spăl de neputința mea cu puterea lor/ și-mi zic: ai avut dreptate, supărarea ta a rămas veșnică,/ dar acum, cînd te-ating, peste lucruri e un foșnet strident,/ culori vineții se deschid peste pleoape/ și nu pot vedea mai în adînc/ decît pînă la vorbele tale care se lovesc
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
va fi bine și pentru israelieni, subîntinde și o amenințare deloc neglijabilă dacă luăm în calcul faptul că pînă acum cîteva luni CVT era cunoscut și recunoscut ca antisemit. De altfel, în această pledoarie ad-hoc, Vadim Tudor se scapă, ca să zic așa, dovedind fără să vrea de unde i se trage filosemitismul din ultimele luni. „Voi nu știți ce forță dețineți în lume sau nu vreți să recunoașteți această forță pentru ca să nu întețiți antisemitismul în lumea occidentală”. Adică, din punctul de vedere
Interviu de două ori scandalos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12967_a_14292]
-
fi existat un Grigorian la vamă, cu perucă și obligat de autorități, pentru flagrant, să fugă din țară și un alt Gregorian - poate siamez, poate sosie, poate o reîncarnare dâmbovițeană, sau... - care a fost eliberat, fiindcă arestarea sa (la Arad), zic reporterii tv pentru a crea senzații și paranormalități), avusese ce-știu-ce vicii de procedură și nici vorbă să fi fost vinovat de toate câte i se puneau în cârcă. Dimpotrivă, așa cum prea clar se vedea în imaginile tv, adepții M.I.S.A. nu
Soții Haralampy s-au certat by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12966_a_14291]
-
fie îmbrăcat în costum de gală? Nu. Acolo scrie doar că este garantată “libera dezvoltare a personalității umane”. Atât. Iar dacă omul simte nevoia să practice yoga în grup mixt și în ținută de nudism - care-i baiul? -Auzi, îmi zice Haralampy, tu crezi că ăstora, flămânzi și goi (vai de ei!), după ce stau ore întregi încremeniți în diferite poziții, le mai arde de erotisme? Se masează, dragul meu, pentru a-și repune în funcțiune articulațiile, pentru a mai atenua durerile
Soții Haralampy s-au certat by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12966_a_14291]
-
a două fraze din textul discursului rostit de dl Leonard Gavriliu la Pașcani, în noiembrie 2003, cu prilejul „Zilelor M. Sadoveanu”, ediția a XXXII-a, reluat în revista SPIRITUL CRITIC, nr.1 din 2004, i s-a tăiat, cum se zice, pofta de a mai răsfoi măcar numărul cu pricina: „Ralierea sa (a lui M. Sadoveanu - Cronicar) la regimul socialist, instaurat în 1945, nu a fost decît cauza ralierii sale statornice la cauza celor mulți și obidiți.ș...ț Este cea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
RODICA. RODICA. De ce m-ai părăsit!”). * Superb intitulat - Despre șoaptele și tăcerile culturii române în Statele Unite - interviul acordat de către dna Sanda Golopenția în TRIBUNA nr. 1 d-nei Carmina Popescu ocupă zece pagini de revistă și trebuie citit. Obligatoriu! Ce mai zic sondajele Într-un editorial din ADEVĂRUL Adrian Ursu e de părere că „mai toate partidele par să fie hotărîte să cîștige voturile românilor cu rețete de import. PUR i l-a răpit Liei Roberts pe Dick Morris, un regizor de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
gest rarisim în România. Chestorul Ion Stoica, șeful Direcției Pașapoarte, și-a dat demisia de onoare”. Să sperăm că onoarea și numai onoarea l-a împins pe chestor, nu vreun dedesubt de care nu s-a aflat încă. * Ce mai zic sondajele de opinie? Adevărul anunță că „Potrivit unui sondaj CURS trei orășeni din patru cred că sărăcia, corupția și nesiguranța macină România. La capitolul ce ne facem noi între noi să notăm, tot din Adevărul, că „Unul din zece români
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
avea ce căuta în gura ministrului. Ioan Rus ar fi trebuit să știe că greșelile de procedură sunt un motiv cît se poate de serios pentru punerea cuiva în libertate. * În Adevărul o știre cu iz de banc intertextual, ca să zicem așa: „Înainte de Paști, Premierul Năstase a sortat ouăle în proaspete și declasate”. Prima frază a știrii sună astfel: „Proprietarul fermei de găini de la Cornu, premierul Adrian Năstase, a emis o hotărîre prin care ouăle comercializate pe teritoriul României se împart
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
graiul lui moldovenesc: spui prostii. A doua zi, munții ninși. Personajul y un afemeiat. Se laudă cu amănunte că o dată s-a culcat și cu mama și cu fiica în același apartament, în aceeași noapte, în locuri diferite. Ultima... fata,... zicea că ședea trântită în pătucul ei cu pisica în brațe. O chema Margareta, pe pisică.. O amintire de demult, din anii cincizeci, neprecizată data. La economat am căpătat rația lunară de cafea și de mălai. La mălai am renunțat repede
4 decembrie 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12979_a_14304]
-
Mauriac, Montherlant, René Char, Céline și alții) Sartre a excelat în mai multe domenii: filosofie, literatură, critică de artă, gazetărie. Senzațional în personalitatea sa se dovedea demersul de a îndeplini o misiune de intelectual total, de conștiință a națiunii. Ceea ce zicea el avea o greutate mai mare decât rezoluția unui minister, în înrâurire rivaliza cu un guvern, cu președinți de stat, putea întoarce în bine o situație împotmolită și salva de la persecuții confrați sau alte victime nevinovate. Puțini profesioniști ai scrisului
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
discuție între naratologi. O întrebare care vine aproape de la sine la capătul unei astfel de lecturi este în ce măsură acest potențial best-seller va mai putea fi citit peste cîteva decenii, atunci cînd nimeni nu va mai ști ce a vrut să zică autorul prin „miștoul marinăresc al primarului general” și nu va înțelege de ce un președinte septuagenar se temea de un premier cu nume de cod „Arogantul”. Să nu ne hazardăm însă în pronosticuri pesimiste. În fond, și despre opera lui Caragiale
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
umblu, nu mă oprește nici un obstacol. Dacă sînt, deci, prea multe cărțile, le car cu o roabă. Am o roabă pe care o foloseam înainte drept scrînciob pentru fetiță, atîrnînd-o, ingenios, de ramul unui copac foarte gros, probabil un castan, zic asta deoarece din el cădeau niște bile cafenii, numerotate, rămînea cifra pe scăfîrlie cînd te picneau, te simțeai însemnat de Dumnezeu! Umplu roaba cu vîrf și mă duc pe Lăpușneanu... Oricum, chiar dacă nu iau roaba, înhaț cîteva tomuri, la întîmplare
Îmbujorarea genului epistolar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12986_a_14311]