4,648 matches
-
să azvîrli în el cu o mătură părăsită. Umbră Cînd te uiți pe umbra ta, ai să te temi noaptea. Se crede că zidarii, făcînd vreun zid mare, măsură cu șfara lor umbra oarecărui trecător pe lîngă ei și o zidesc în zid, carele (omul) apoi nu trăiește mult. Cel de i s-a îngropat lungimea umbrei la temelia casei mai trăiește patruzeci de zile. (Gh.F.C.) Unghie Să nu-ți tai unghiile lunea, marțea și vinerea, că uiți unde pui ceva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Nu va ezita apoi să facă unele concesii realismului socialist, nuvela " Desfășurarea" fiind un compromis dezolant al autorului "Delirului" pe altarul comenzilor sociale ale "erei ticăloșilor". Iată tot atâtea trăsături tipice ale unei tipologii moromețiene în care Marin Preda era zidit nativ și în virtutea căreia s-a înscris pe irezistibilul făgaș al parvenirii, al reușitei cu orice preț, majoritatea mijloacelor folosite fiind însă de natura spirituală a talentului, a autoconstrucției epice, căci așa cum spune Emil Manu "opera lui Marin Preda este
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
șuvoaie, ca și ea neînvins în dorul de a ajunge (...)". În mod previzibil, inversarea tiparului exprimă un "înțeles" individual, adaptat propriei situații de prizonieră benevolă a "zidurilor" Cetății: În miezul viu al Cetății, sufletul poposi surîzător. Îl simți cu bucurie zidit în iubirea ei ocrotitoare. Fu sigură că înțelesul adorabil al legendei închise acolo, în ziduri trainice, o dată cu trupul gingaș al femeii, un simbol fericit." Metafora continuă a "aderențelor" între ființă și casa fetiș, între sufletul exaltat și "sufletul" Cetății adaugă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
-i joacă feste, plutește deasupra-ne, în proporția de aur a construcției care l-a destinat artei. Caragiale nu a sperat decît această înțelegere: a artei lui neverosimile, iar nu a virtuozității mimetice, aceea care, într-un fel, a fost zidită în temelia atacurilor plecînd din ...actualitate! " Cel mai fluierat autor român", cum însuși se numea, cu umor, a trecut grațios peste toate malentendu-urile (unele de-a dreptul mistificări). A intentat, în 1901, proces de calomnie celui care inventase culpa de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ironia traseului: coincidența, fatalitatea, "conspirația detaliilor". Proiectat de Ioanide, fostul cavou al familiei Hagienuș devine la propriu mormîntul Picăi. Simetric, "biserica lui Ioanide" impune acceptarea paradigmei sacrificiale: "severă, este pentru mine un fel de Curte -de -Argeș în care am zidit umbra a doi copii. Sînt un Meșter Manole dublu". Aparent empatică, însemnînd a te pune în locul, a suferi cu cel aflat în durere, Bietul Ioanide răscumpără, cu o etichetă și într-un cinism implicit -, situarea inferioară a tuturor celorlalți față de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
proprietar Săvoiu moare, o parte din moșie trecînd În proprietatea statului, iar din cealaltă fiind Împroprietăriți țăranii lupoieni. Așadar, istoricul satului Lupoaia, este legat de această familie. Documentul mai precizează că unul din copiii lui Milco Băiașul-ctitorul bisericii din Baia de Aramă, zidită Între anii 16991703, În timpul domniei lui Constantin Brîncoveanu(1688- 1714), cu numele tot de Milco, a fost proprietar de moșie și vornic lupoian. Sub stăpînire austriacă (1718-1739), Milco Lupoianu, ajunge la mari dregătorii, fiind la 1719 ispravnic de Mehedinți
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mai jos documentul: ,, Dă vreme ce Matei sin Nicolae Săvoiu i Dumitrașco i Constandin in Săvoiu și Matei zd Nicolae Săvoiu cu jalba ce au dat la domnia mea, arătînd că la satul Lupoaia, județ Mehedinți se află Sfîntă Biserică, zidită de piatră, care din Întîmplarea vremii trecute rezmerițe au rămas neisprăvită, lipsind Încă și o parte dintrînsa și nu are alt mijloc de chiverniseală spre a se isprăvi lucrul ce este lipsă și avînd lipsă cele trebuincioase pă toată ziua
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se apucă la ceartă, e luat de vîrtejul Rusaliilor. Există vrăji și descîntece pe care gospodinele le fac asupra celor pociți de iele. La zidirea caselor noi, la temelie, Într-un colț, sau sub pragul de intrare În casă, se zidea un cap de miel, cocoș sau purcel. Aceasta preînchipuie jertfa unei vieți pentru ca viața celor din casă să fie liniștită și casa să reziste. La acoperișul casei noi, primii căpriori, sunt Împodobiți cu buchete de flori și busuioc, basmale sau
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fost". Apoi, satirizează posteritatea care va fi preocupată de biografia, neinteresantă a omului de geniu și nu de operă. Poetul critică ipocrizia, lauda interesată a contemporanilor, reaua-credință, nepăsarea, incompetența, răutatea, scandalul, deși timpul se scurge și omul este muritor: "Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune/ Peste toate o lopată de țărână se depune". În tablou se înscenează funeraliile poetului, caracterizate printr-o falsă solemnitate, din partea celor care nu știu să aprecieze valorile autentice și încearcă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Bogdana, Bogdanul, Bogdănești, Bogdăneasa, Bogdănița se întâlnesc în special în Moldova (județele Bacău, Botoșani, Iași, Suceava, Vaslui), dar și în alte regiuni din țara noastră. Potrivit tradiției locale, în vechea așezare s-au stabilit călugări, iar în 1670 a fost zidită mănăstirea Bogdana, pe lângă care, în 1855, a fost înființată și o școală. În zilele noastre, mănăstirea găzduiește tezaurul culturii medievale din județul Bacău. Et.: n. Pers. Bogdan + suf. de origine slavă -a, « aparținând lui, proprietate a lui ». Bogdan : d.slv
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
întărire are menționat și Stan Cașin, nume care stă legătură cu toponimul în discuție. La 15 februarie 1643, într-un act de vânzarecumpărare este menționată, între altele, și « jumătate din partea de sus a satului Stănești ». Pe teritoriul acesteia a fost zidită în 1655, de către domnitorul Gheorghe Ștefan, o mănăstire, descrisă și de călătorul Paul de Alep. Din 1660, moșia Cașin a fost închinată mănăstirilor de la muntele Athos. Din prima jumătate a secolului al XVIII-lea se stabilesc în această zonă români
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
29 de km. de Onești. Din 1930, include și satele Dărmăneasca, Lapoș, Păgubeni, Plopul și Poiana Uzului, iar din 1968, Boiștea, Brătulești și Joseni. Școala primară a fost înființată în 1864, iar biserica de lemn Izvorul Maicii Domnului a fost zidită între 1762 1767. Dată fiind importanța localității în zona subcarpatică a Moldovei și în ceea ce privește legăturile cu Transilvania, există numeroase atestări documentare (în română, maghiară, germană), ceea ce explică și unele variante formale cu care apare acest toponim în diferite acte, încă
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
așa cum o probează și un document din 1803, care pomenește localitatea ca “moșie răzeșească”. Dacă în 1774 (prima atestare a localității) existau doar 43 de case, în 2002 comuna înregistra 2977 de locuitori. Biserica din lemn “Sfântul Nicolae” a fost zidită în 1973, iar școala primară a fost construită în 1871. În cursul timpului, alături de Râpile și Gura Văii, sunt consemnate și următoarele variante: Gura Văii - Baciului, Gura Văii - Brătila, Gura Văiei, Guravii, Gurawoi și Gura Wey Batschului (în germană). Localitatea
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Mic, Helțiu Nou, Helțul, Helțiul, Heletin, Helteul, Haltăul, Hilțiul, Cheltiu, Chiltia (germană), Helteou (franceză, 1827). În 1774, așezarea număra 250 de locuitori, în 1930, 465, iar recensământul din 1977 înregistra 577 de locuitori. Biserica din lemn “Sfântul Ioan” a fost zidită în 1795, iar școala primară a fost construită în 1920. Et.: ap. din germ. Hildt sau Helt “nevăstuică”. LAPOȘ, munte și schit din bazinul mijlociu al râului Trotuș, localitatea fiind azi o suburbie a orașului Dărmănești. Multă vreme a existat
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
menționat și în anii 1755, 1757, 1758, 1759. Ca sat, apare pentru prima dată la 12 martie 1834. În 1838 existau doar 51 de locuitori, pentru ca în 1977 să fie înregistrat un număr de 895. Schitul de lemn a fost zidit în 1737, iar școala primară a fost construită în 1905. Documentele vremii consemnează și alte forme ale acestui toponim : Lapoșul, Lapușul, Lăpușul, Lapașa, Lapoși, ca și formele germane Laposz, Lapos Mitok. Et.: ap.lapoș d. mag. làpos « mlăștinos », întâlnit și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Csik - Gyimes - Lok (1897), Ghimesulocu (germană), Gimeslokk (maghiară), Ghimeslunka (germană), Gyimes - Lok (maghiară), Gyimes Lunka (germană), Gyimeslaka (germană), Lunka (maghiară, 1808). În 1860, localitatea număra 267 de locuitori, iar recensământul din 1922 înregistra cifra de 722. Biserica romano-catolică a fost zidită în 1902. Din 1994 funcționează aici Liceul romano-catolic “Sfânta Elisabeta”. Et.: ap. luncă d. slv.lonko + prep.de d. lat. de + adv. jos d. lat. deorsum. MĂNEȘTI, fost sat din comuna Helegiu, pe cursul inferior al râului Tazlău și fost
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
și din alți ani. Și această localitate trotușeană cunoaște în actele oficiale din secolul al XVII-lea și variante formale precum următoarele : Mineștii, Marufàlva (maghiară), Maneste, Manesti, Manesto (italiană), Manește, Manfàlva, Manfàlua (maghiară), Menesti (1692). Biserica « Sfântul Nicolae » a fost zidită în 1643. Et.: n. pers. Manea d. n. pers. Manuel (ebr. Emmanoil )+ suf. -ești. MOINEȘTI, sat și târg din actualul oraș Moinești, situat pe cursul superior al pârâului Urmeniș și pe cel mijlociu al râului Tazlăul Sărat, la 41 km
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Stețcanii, Stețicanii, Stițcanii, Tescanii, Tețcanii, Tețcani Unguri, Teskany și Tetskany (germană). În 1774 viețuiau aici 535 de locuitori, iar la recensământul din 2002, un număr de 761. Școala primară a fost construită în 1848, iar biserica «Sfântul Gheorghe » a fost zidită în 1769. În localitate ființează conacul Rosetti - Tescanu, Centrul de Cultură «Rosetti - Tescanu - George Enescu » (acesta din urmă a locuit aici pe când compunea opera Oedip ), o casă memorială, Monumentul Eroilor și un monument funerar George Enescu. Et.: n. pers. Stețco
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
1812, ultima datând din 26 martie 1907. Alături de forma existentă și azi, au circulat și două în limba germană : Weischora (1774), Wijschora (1790). În 1803, în Viișoara trăiau 850 de locuitori, iar în 2002 se înregistrau 1179. Biserica a fost zidită în 1777, iar școala primară a fost construită în 1911. Et.: formația diminutivală viișoară formată din vie d. lat. vinea + suf. -ișoară. B. Toponimie minoră ALUNIȘ, pădure pe partea dreaptă a râului Cașin, pe ale cărui maluri cresc mulți aluni
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Despre podul aista din Căiuți, la miazănoapte de satul Gârbovana se spune din vechime că a fost construit de chiar Ștefan cel Mare. Spun unii că ar fi fost pe la anul 1490 sau câțiva după data asta. Podul a fost zidit din piatră brută, iar pentru a zidi bucățile meșterii slăvitului Domn au pregătit un fel de var “gras”. Unii din bătrâni spun că multă vreme acest pod a fost numit și Podul lui Ștefan cel Mare. Alții din moșii și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de satul Gârbovana se spune din vechime că a fost construit de chiar Ștefan cel Mare. Spun unii că ar fi fost pe la anul 1490 sau câțiva după data asta. Podul a fost zidit din piatră brută, iar pentru a zidi bucățile meșterii slăvitului Domn au pregătit un fel de var “gras”. Unii din bătrâni spun că multă vreme acest pod a fost numit și Podul lui Ștefan cel Mare. Alții din moșii și strămoșii povesteau celor mai tineri că în
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ardeau satele și bisericile, prădau bunurile și merindele pentru traiul zilei și omorau sau le luau ca ostatici pe fimei și pe copii. Povestea spune că Antohi și cu alți consăteni a săpat adânc în valul unei râpe. Apoi a zidit panta asta cu piatră de râu, peste care a așezat iarbă, buruieni și frunze, ca dușmanul nemilos să nu bănuiască că după zidul de piatră se aflau proviziile cu de-ale gurii puse acolo pentru zile grele. Antohi a lăsat
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
1984, p.8. 22 Dumitru Staniloaie, "Iisus Hristos sau restaurarea omului", Editura Omniscop, Craiova, 1993, p.233. 20 ,modifică temeiurile spirituale ale lumii. Vedem mai departe că prin cuvânt se arată omul subiect plin de putere asupra altor oameni. Cuvântul zidește și dărâmă în ordinea spirituala, deci în cea mal importantă”23. Vorbind despre funcțiile și sugestiile cuvântului „dor”, filosoful culturii Constantin Noica reține cu precădere cele doua funcții ale acestui „cuvânt-cheie” al literaturii populare româneștii: cea semantica, ce dovedește că
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
1984, p.8. 22 Dumitru Staniloaie, "Iisus Hristos sau restaurarea omului", Editura Omniscop, Craiova, 1993, p.233. 20 ,modifică temeiurile spirituale ale lumii. Vedem mai departe că prin cuvânt se arată omul subiect plin de putere asupra altor oameni. Cuvântul zidește și dărâmă în ordinea spirituala, deci în cea mal importantă”23. Vorbind despre funcțiile și sugestiile cuvântului „dor”, filosoful culturii Constantin Noica reține cu precădere cele doua funcții ale acestui „cuvânt-cheie” al literaturii populare româneștii: cea semantica, ce dovedește că
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
a lui Orente, cum a mai fost numită și a cărui statut concura cu cel al celorlalte mari centre urbane din lumea romană târzie: Roma, Alexandria și Constantinopol. Antiohia începuturilor creștinismului există din anul 301 a. Hr. Ea a fost zidită de regele Seleuc, după victoria de la Ipsus și a rămas capitală a regilor seleucizi. Material informativ aflăm în cărțile biblice I și II Macabei. Locul așezării ei este dintre cele mai pitorești: la poalele muntelui Silpius și în valea fluviului
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]