33,912 matches
-
Pânza este prezentată în același timp cu Măcelul din Chios al lui Delacroix. De data aceasta, criticii îi apreciază opera, elogiile ținându-se în lanț. În ianuarie 1825, Ingres primește Legiunea de Onoare, iar în iunie este ales membru al Academiei de Arte Frumoase. Își deschide propriul său atelier pe malul stâng al Senei, nu departe de Academie, unde va preda începând cu anul 1829. În decembrie 1834, soții Ingres pleacă din nou la Roma, deoarece artistul fusese numit director al
Jean Auguste Dominique Ingres () [Corola-website/Science/299285_a_300614]
-
îi apreciază opera, elogiile ținându-se în lanț. În ianuarie 1825, Ingres primește Legiunea de Onoare, iar în iunie este ales membru al Academiei de Arte Frumoase. Își deschide propriul său atelier pe malul stâng al Senei, nu departe de Academie, unde va preda începând cu anul 1829. În decembrie 1834, soții Ingres pleacă din nou la Roma, deoarece artistul fusese numit director al Academiei Franceze de la Roma. Aici îi cunoaște și se împrietenește cu Franz Liszt și cu Charles Gounod
Jean Auguste Dominique Ingres () [Corola-website/Science/299285_a_300614]
-
de Arte Frumoase. Își deschide propriul său atelier pe malul stâng al Senei, nu departe de Academie, unde va preda începând cu anul 1829. În decembrie 1834, soții Ingres pleacă din nou la Roma, deoarece artistul fusese numit director al Academiei Franceze de la Roma. Aici îi cunoaște și se împrietenește cu Franz Liszt și cu Charles Gounod. În aprilie 1841 îi expiră mandatul și se întoarce la Paris. Succesul său enorm și moda pentru pictura sa fac ca artistul să primească
Jean Auguste Dominique Ingres () [Corola-website/Science/299285_a_300614]
-
teritoriul Regatului României. Până în 1944 a urmat la Aiud cursurile Liceului „Titu Maiorescu”. După promovarea examenului de bacalaureat, a fost primit în clerul tânăr al Arhiepiscopiei de Alba Iulia și Făgăraș, fiind în paralel și student în anul I la Academia de Teologie Română Unită "Sfânta Treime" din Blaj. După ce a absolvit cei patru ani de studii teologice, în iunie 1948, a promovat și examenul de licență, la care se supuneau doar cei mai buni clerici absolvenți, majoritatea rezumându-se la
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
a deveni preot de enorie. Titlul de licențiat acorda dreptul de a deveni profesor de religie în învățământul mediu și era titlul superior ce se putea obține în învățământul teologic greco-catolic din țară. Licența în Teologie o putea acorda doar Academia de Teologie Română Unită din Blaj. Celelalte academii teologice greco-catolice din țară eliberau un simplu certificat de absolvire, numit „absolutoriu”. La o săptămână de la decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, de trecere a Bisericii Române Unite în ilegalitate, în
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
acorda dreptul de a deveni profesor de religie în învățământul mediu și era titlul superior ce se putea obține în învățământul teologic greco-catolic din țară. Licența în Teologie o putea acorda doar Academia de Teologie Română Unită din Blaj. Celelalte academii teologice greco-catolice din țară eliberau un simplu certificat de absolvire, numit „absolutoriu”. La o săptămână de la decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, de trecere a Bisericii Române Unite în ilegalitate, în data de 8 decembrie 1948, a fost hirotonot
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
încarcerați la reședința patriarhală de la Dragoslavele. George Guțiu a fost hirotonit pentru Arhidieceza Română Unită de Alba Iulia și Făgăraș. După hirotonirea sa ca preot, l-a ajutat pe ordinarius-ul arhidiecezan, mai întâi Pr. George Dănilă, fostul său rector la Academia de Teologie, și apoi pe Alexandru Todea, protopopul Reghinului, devenit din noiembrie 1950 episcop. În acea perioadă a călătorit prin întreaga arhidieceză, culegând date din parohii și protopopiate, despre preoții și călugării întemnițați, despre situația călugărițelor și a credincioșilor rezistenți
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
de strămutare. Din punct de vedere al învățământului, se prevăd trei grade cu predare obligatorie în limba româna peste tot și la toate gradele, chiar și la cele de limbi străine. Se înființează două facultăți, de drept și filosofie, la Academia Mihăileană, seminariile se organizează pe același principii ca și facultățile teologice, se înființează Institutul Gregorian sau orfanotrofic, germenul facultății de medicină, fiind ajutați copiii găsiți și femeile gravide și sărace, la care se adaugă: școala de moșit, școala de chirurgie
Grigore Alexandru Ghica () [Corola-website/Science/299308_a_300637]
-
Sovietică (1963-1966). Revenit în RSS Moldovenească, este numit ca economist-șef și președinte de colhoz în satele Hădărăuți și Trebisouți (1966-1973), apoi președinte al Consiliului colhozurilor din raionul Briceni (1973-1975). Este trimis la un stagiu de pregătire politică organizat de Academia de Științe Sociale de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, după care devine instructor al PCM în orașul Chișinău (1975-1976). Este transferat apoi la Moscova ca auditor la Academia de Științe de pe lângă CC al PCUS (1976-1978). Revine în
Ion Ciubuc () [Corola-website/Science/299293_a_300622]
-
trimis la un stagiu de pregătire politică organizat de Academia de Științe Sociale de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, după care devine instructor al PCM în orașul Chișinău (1975-1976). Este transferat apoi la Moscova ca auditor la Academia de Științe de pe lângă CC al PCUS (1976-1978). Revine în RSSM, fiind numit ca prim-secretar al Comitetului Raional Vulcănești al Partidului Comunist din RSS Moldovenească (1978-1984). A lucrat în perioada 1960-1984 în diferite posturi din mai multe unități economice și
Ion Ciubuc () [Corola-website/Science/299293_a_300622]
-
mare dintre cei trei copii ai lui Constance (Connie) și Richard G. Brown. Mama sa era o muziciană profesionistă, cântând la orga bisericii, iar tatăl său era un remarcabil profesor de matematică, care edita manuale și preda matematici liceale la Academia Phillips Exeter (din 1968 până la pensionarea din 1997). Academia Phillips Exeter este un pension exclusivist, care avea nevoie de profesori noi care să trăiască în campus pentru mai mulți ani, așa că Dan împreună cu fratele și sora sa au fost crescuți
Dan Brown () [Corola-website/Science/299305_a_300634]
-
și Richard G. Brown. Mama sa era o muziciană profesionistă, cântând la orga bisericii, iar tatăl său era un remarcabil profesor de matematică, care edita manuale și preda matematici liceale la Academia Phillips Exeter (din 1968 până la pensionarea din 1997). Academia Phillips Exeter este un pension exclusivist, care avea nevoie de profesori noi care să trăiască în campus pentru mai mulți ani, așa că Dan împreună cu fratele și sora sa au fost crescuți în școală. Mediul social la Exeter era în mare
Dan Brown () [Corola-website/Science/299305_a_300634]
-
de câteva sute de copii. În 1991 s-a mutat la Hollywood pentru a-și urma cariera de cântăreț, compozitor și pianist. Pentru a se întreține, predă cursuri la Beverlz Hills Preparatory School. Între timp, se alătură la Los Angeles Academiei Nationale de Compozitori și participă la multe dintre evenimentele organizate de aceasta. Acolo a cunoscut-o pe Blythe Newlon, cu 12 ani mai în vârstă decât el, care era directorul Academiei pentru Dezvoltarea Artiștilor. Deși oficial nu făcea parte din
Dan Brown () [Corola-website/Science/299305_a_300634]
-
Preparatory School. Între timp, se alătură la Los Angeles Academiei Nationale de Compozitori și participă la multe dintre evenimentele organizate de aceasta. Acolo a cunoscut-o pe Blythe Newlon, cu 12 ani mai în vârstă decât el, care era directorul Academiei pentru Dezvoltarea Artiștilor. Deși oficial nu făcea parte din slujba ei, a preluat aparent neobișnuita însărcinare de a-l ajuta pe Brown să-și promoveze proiectele; a scris declarații pentru presă, a organizat evenimente de promovare și l-a pus
Dan Brown () [Corola-website/Science/299305_a_300634]
-
100” din 2005 și a estimat venitul său anual la 76,5 milioane $. The Times a estimat venitul din vânzarea cărții „Codul lui Da Vinci” la 250 milioane $. În octombrie 2004, Brown și frații săi au donat 2,2 milioane $ Academiei Phillips Exeter în memoria tatălui lor, pentru a înființa „Richard G. Brown Technology Endowment”, pentru a le furniza calculatoare și echipamente de ultimă generație studenților cu necesități. În 2006, s-a făcut un film după romanul „Codul lui Da Vinci
Dan Brown () [Corola-website/Science/299305_a_300634]
-
cu prilejul celor 40 de ani de activitate, Nicolae Covaci primește de la Eugen Simion, președintele Academiei Române, diploma „Distincția culturală”. Florian Pittiș a menționat în repetate rânduri faptul că l-a propus pe Nicu Covaci pentru a fi ales membru al Academiei. În 2004 este cooptat în formație Cristi Gram (ex-Talisman), împreună cu care formația reunită începe lucrul la un nou album. Este efectuat un turneu în Canada, prilej cu care formația scoate o compilație intitulată „Empire of Vampires”, într-un număr limitat
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
ales de cercul de la Barbizon (Millet, Daubigny) și de creațiile lui Corot, în care vede pe maestrul său și căruia îi va arăta picturile sale și va urma fiecare observație a acestuia. Urmează o perioadă de cotitură pentru Pissarro. La „Academia Elvețiană” întâlnește pe viitorii impresioniști, în primul rând pe Monet, apoi pe Renoir, Sisley și Cézanne. În anul 1859, "Salonul Oficial" îi primește primele lucrări. Locuiește pentru început la La Varenne Saint-Hilaire, la sud-vest de Paris, după aceea la Pontoise
Camille Pissarro () [Corola-website/Science/299304_a_300633]
-
asupra lui Hitler, identificabile de altfel în Mein Kampf. Imediat, după ce Adolf Hitler a devenit cancelar, Karl Haushofer a fost numit profesor de geopolitică și decan al Facultății de științe a Universității Munchen. În 1934 a fost numit președinte al Academiei Germane, iar în 1938 a devenit, cu sprijinul lui Rudolph Hess, președintele Ausland Organization, instituție care se ocupa de germanii ce locuiau dincolo de granițe. Între timp, fiul său Albrecht, fusese numit, între 1934-1938, însărcinat special al cancelarului german în Cehoslovacia
Karl Haushofer () [Corola-website/Science/299311_a_300640]
-
române", ediția a III-a, București, 1943 Țirioi, Nicolae "Lirica timișoreană, între 1944 - 1969", Timișoara, 1970 Muntean, George "Prefață" la volumul de versuri "Însemnele anilor", editura "Facla", Timișoara, 1973, pp. 5 - 11 Perpessicius "Opere", vol. 8, editura "Eminescu", București, 1978 Academia de științe sociale și politice. Institutul de istorie și teorie literară "Literatura română contemporană. Poezia", București, 1980 Călinescu, George "Istoria literaturii române de la origini până în prezent", editura "Minerva", București, 1982, pp. 906 - 907 Rotaru, Ion "O istorie a literaturii române
George Drumur () [Corola-website/Science/299329_a_300658]
-
este un protopop al bisericilor de rit oriental unite cu Roma din orașul ucrainean Bratslav. Bunicul este preot al aceluiași cult. Tatăl, căruia destinul părea să-i rezerve aceeași carieră clericală, fuge la Moscova în 1809 și se înscrie la Academia Imperială de Medicină Chirurgicală. Devine medic militar la un spital din Moscova în timpul campaniei din 1812 și o cunoaște în 1818 pe Maria Neceaieva (mama scriitorului), născută într-o familie de negustori. Cei doi vor avea opt copii: Mihail (1820
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
visător palid și introvertit, precum și un romantic supraexcitabil, iar asta în ciuda faptului că părinții îl considerau mai degrabă un temperament vulcanic, încăpățânat și îndrăzneț. După ce Maria Dostoievskaia moare de tuberculoză în 1837, Feodor și fratele său Mihail sunt trimiși la Academia Tehnică Militară din Sankt Petersburg. Cei doi se simt însă mai degrabă chemați de vocația literară, dar trebuie să se supună tatălui. După cum scrie Dostoievski în "Jurnalul unui scriitor": « [...] chiar dacă știam amândoi la perfecție tot ce ni se cerea la
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
ceremoniilor religioase, la Sankt Petersburg, „fereastra către Europa”, cum o numea Petru cel Mare punctează momentul maturizării celor doi băieți. Problemele nu se opresc însă aici: Feodor nu este admis fără taxă, iar Mihail este respins și se înscrie la Academia din Reval, Estonia. Tatăl lor este nevoit să plătească, cu mare dificultate, sume considerabile pentru a le susține studiile. Din cauza problemelor de sănătate, doctorul Mihail Dostoievski, este nevoit să-și părăsească slujba la numai patruzeci și șase de ani și
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
pe Mihail Dostoievski, ajuns în această ipostază degradantă, cu personajul Feodor Karamazov din romanul "Frații Karamazov", dar analogia este improbabilă, deoarece scriitorul nu și-a vizitat deloc tatăl în cei doi ani care au precedat moartea acestuia. Anii petrecuți la academie au reprezentat o perioadă de inadaptare și însingurare pentru Dostoievski. Mulți din colegii săi, nemți sau polonezi ca origine, erau interesați de o carieră militară și nu îi împărășeau interesele pentru literatură. Mai mult, lui Dostoievski îi displăceau știința, matematica
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
mare, scriitorul se arată mai degrabă ușurat, despovărat fiind de sarcina de a deveni inginer militar și putând să își plănuiască viitorul în literatură cu mai multă relaxare. Biograful intuiește însă inevitabilul sentiment al vinovăției: din cauza notelor slabe obținute la academie și a eșecului de a promova (veste care i-a provocat, de altfel, părintelui un atac cerebral parțial), din cauza egoismului cu care a extras ultimele resurse financiare ale unei moșii aflate în colaps, Dostoievski se simțea cu siguranță responsabil, într-
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
simțea cu siguranță responsabil, într-o anumită măsură, de moartea tatălui și de exploatarea nemiloasă a iobagilor, văzută ca mobil al presupusului asasinat. Dostoievki își continuă studiile și este promovat în 1841 inginer cadet, ceea ce îi permite să locuiască în afara academiei. În același an, influențat de poetul german preromantic Friedrich Schiller, scrie două opere teatrale: "Maria Stuart" și "Boris Godunov", ambele pierdute. După ce îl vizitează pe Mihail în Reval, Dostoievski participă frecvent la concerte, opere, piese de teatru și balet. Tot
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]