30,021 matches
-
cazuri gestica la circumstanțe. Este și cazul lui Nicolas Sarkozy în vizită la uzinele din Ardens unde a adoptat o gestică „mai muncitoare” într-un moment esențial al campaniei sale. Pentru mai multe informații Cotard, A.L. (2006), „La gestualité dans le discours politique”, lucrare de disertație în Psihologie socială, realizată sub îndrumarea lui Patrice Georget, UFR Psychologie, Universitatea din Caen. Georget, P. (2004), „Gestualité et attribution de crédibilité”, în Bromberg, M., Trognon, A. (ed.), Psychologie sociale et communication, Paris, Dunod
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
dimineață pentru a obține plăcerea de a încasa salariul și pentru a evita suferința provocată de lipsa banilor. Bem cafea pentru că ne place; nu o sorbim cu înghițituri mari, ca să nu ne frigem. Uneori nu invităm o fată frumoasă la dans, pentru a evita neplăcerea de a fi respinși, însă altcineva, cu o motivație mai puternică generată de plăcerea de a fi în compania ei, trece la acțiune. Ai dresat vreodată un cîine? într-o mînă ții un ziar împăturit, în
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
Printre cei care au contribuit la apariția primului număr au fost Virgil PÎrvănescu, Eftimie Gherman, N. Dianu, Ion Dragu, Leon Negruzzi și Victor Buescu, reprezentînd Întregul spectru al exilului românesc. O altă publicație scoasă de către Biserica Ortodoxă Română a fost Dans l’esprit de la vérité. În aceeași perioadă, În alte zone ale lumii, românii În exil au publicat o serie de ziare și reviste. Soluția la dezbaterea dintre publicațiile care se doreau a fi de masă și cele specializate este simplu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În jurnal cum... se dansează: „Cu rușine trebuie să mărturisesc c-am dansat la Moghilău, c-am Îndrăznit să uit pentr-un moment nenorocirea noastră” (p. 17), „am dansat, dar nu era distractiv, fiecare era nervos, cu gîndurile lui și dansul nu era În stare să ne alunge grijile” (p. 51), „l-am chemat și pe Hollinger și-am dansat pînă tîrziu” (p. 53), „am și dansat!” (p. 59), „SÎmbătă am fost la Rika Kraft și am dansat iar” (p. 63
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Înmulțirea contactelor anglo-saxone și germane sau italiene. Unele dintre lucrările culese aici sînt dosare de studiu. Fiind vorba despre spații străine, autorii n-au avut posibilitatea de a aduce materiale noi, dincolo de o bibliografie conștiincios greblată. În cazul discuției despre dansul macabru În Evul Mediu tîrziu de limbă germană (Irina Cristescu), acest dezavantaj e mai evident decît acolo unde sîntem Îndemnați să reflectăm la convergența Între disciplină și educație În universitățile Prusiei Hanovrei În veacul al XVIII-lea (Bogdan Popa). Considerațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
rațiuni ideologice, fapt ce conferă grupurilor de presiune o putere asupra partidului și, prin intermediul lui, asupra statului. Această relație este favorizată de prezența unor antagonisme ideologice și sociale accentuate, de o centralizare puternică” (J. și M. Charlot, „Les groupes politiques dans leur environnement”, În Leca și Grawitz, Traité de science politique, vol. III, Presses Universitaires de France, Paris, 1985, p. 476). Ar fi fost interesant de cercetat dinamica relației de parentelă În cazul de față, ținînd seama de factorii determinanți. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
altă organizație de Întrajutorare a fost Comitetul Regina Elisabeta, creat În octombrie 1952 la Paris, cf. RFE, Item nr. 12183/53. Primul număr a apărut În ianuarie 1952. Era Nouă, V, nr. 1, joi, 30 septembrie 1948. Rémy Roure, „Appel dans l’exile”, Era Nouă, V, nr. 1, joi, 30 septembrie 1948. Cahiers Roumains, I, nr. 11, aprilie 1952. Ibidem, II, nr. 16, octombrie 1952. Neagu Djuvara, art.cit., p. 22. Curierul român a apărut după o Încercare nereușită a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
într-un text clasic despre tehnicile corpului, dar și în Manualul de etnografie (1967) că există o relație străveche între corp și cultură, între corp și estetică. Arta însăși este, după el, la origine, o activitate a corpului: cosmetică, podoabe, dans (care determină mișcarea), dramă (care emoționează), literatură orală (care este recitată și ascultată în public)... El distinge, pe de altă parte, obiectele tehnice de obiectele artistice în funcție de efectele lor: fizice (utilitate) pentru primele, sensibile (inutilitate) pentru celelalte. După el, "estetica
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Citesc o revistă O carte pe an Au citit peste 25 de cărți 79 73 43 36 86 84 75 74 17 14 Ieșiri culturale (cel puțin o dată pe an) Cinema Bibliotecă și mediatecă Concerte rock Operă Varieteuri Spectacole de dans profesionist Spectacole de amatori Muzee Monumente istorice Galerii de pictură Circ Teatru 49 49 23 31 10 9 3 3 10 10 6 8 14 20 30 33 28 30 23 25 9 13 14 16 Practici audiovizuale Televiziune (în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
că lecturile sunt foarte diferite. Femeile preferă romanele și ficțiunea, în timp ce bărbații citesc eseuri sau istorie. Și presa prezintă un asemenea clivaj (cf. Samra-Martine Bonvoisin și Michèle Maignien, La Presse féminine, PUF, Paris, 1996). Cât despre practicile legate de corp (dans, sport, gimnastică...), ele sunt și mai mult diferențiate după sexe. • Geografia Privitor la faptul că determină locurile de reședință, modurile de viață specifice care le sunt asociate (urban/rural) și problemele de morfologie (densitate socială), ne îndoim de preeminența acestui
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
insistă asupra riturilor, deoarece acestea servesc la întreținerea credințelor. Prin punerea lor în scenă și punerea în mișcare a colectivelor, ele realizează "ideea grupului", o reînvie și contribuie la întărirea unei coeziuni colective în jurul acestei credințe. De unde importanța sărbătorilor, a dansurilor, a cântecelor, a ritmurilor, a reprezentărilor, a rugăciunilor, indiferent de domeniu, care sunt mijloace de a consolida și reactiva grupurile. Duvignaud se înscrie pe deplin în această abordare când insistă pe natura pozitivă a festivului, a efervescenței sociale și a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
formei... Dacă artistul și artizanul sunt definiți prin aptitudinea lor, aplicarea acesteia este constrânsă la primul și liberă la cel de-al doilea. • Literatura, o paradigmă? După ipoteza lui Pierre Bourdieu (1971), reluată de Rémi Ponton ("Les images de la paysannerie dans le roman rural à la fin du XIXe", în Actes de la recherche en sciences sociales, nr. 17, 1977, pp. 67-72), câmpul literar va exercita o influență certă în construcția câmpului cultural. Poeții din secolul al XIX-lea, ca Lamartine, Hugo
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Dirijorii constituie "impulsuri" inițiale și marchează o dată înscriindu-și munca într-o devenire istorică a operei. La rândul lor, printr-un proces de echivalență, ei devin autori de renume internațional (Herbert von Karajan, Daniel Barenboïm...). Coregrafii, veniți întotdeauna dinspre practica dansului, își creează specificitatea monopolizând registrul scrisului, gesticii și scenografiei. La rândul lor, dar în tensiune cu cei dintâi, dansatorii din companii tind să introducă invenția unui stil propriu în munca interpretativă impusă (Dominique Bagouet). • Intermediarii culturali Virtuozitatea interpretării este difuzată
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
din 1964; derogările fiscale multiple (pe taxele de ocupare a atelierelor, un TVA diminuat), care sunt semne incontestabile ale rutinizării, cum sublinia, foarte corect, Weber; dezvoltarea unui corp de funcționari în cultură (inspectori de creație, consilieri pentru arte plastice, muzică, dans și teatru, delegați generali), care a apărut în anii 1980 (Moulin, 1992). Artiștii sunt asigurați sociali ca toți ceilalți... Casa Artiștilor (pe strada Berryer, la Paris) se ocupă de asigurarea lor socială. Ea impune în acest scop o definire materială
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
afișaj sistematic și al unei atenții susținute. Crearea Serviciului de Studii și Cercetări (SER) a permis "formularea" (în categoriile gândirii politice) acestui domeniu până atunci greu de cuprins. El a fost decupat în "domenii" (patrimoniu, arhive, muzee, biblioteci, teatru, muzică, dans, cinema, arte plastice, arhitectură) și în "funcțiile" care le animă (conservare, creație, editare, reprezentare, comunicare, animare și formare), care corespund unor mize identificabile. Guvernele de dreapta insistă mai mult pe aspectele conservării și comunicării, în timp ce acelea de stânga se preocupă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
locuri de muncă; și, în paralel cu oferta educației naționale, emergența aparatelor naționale de formare caracterizează această fază a acțiunii culturale publice (Școala Națională de Patrimoniu, Școala Națională de Cinema, școli de arte aplicate, înmulțirea conservatoarelor "regionale naționale" de muzică, dans, teatru...). Comparând cele 16 miliarde de franci alocate anual culturii cu cheltuielile interne pentru educație, care atingeau 644 de miliarde în 2000 (7 % din PIB), raportul este fără apel. Dar, dacă estimăm că efortul de educație face parte din efortul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
festivaluri, expoziții, întâlniri tematice, "zile", "sărbători" ale cărții sau filmului, bienale, târguri, colocvii...). Departamentele Tot mai multe dintre ele dezvoltă linii bugetare autonome și se sprijină pe competențele specifice, altele decât cele strict asociative. Dezvoltarea culturală, spectacolul viu, muzica și dansul, arta contemporană și muzeografia sunt principalele lor câmpuri de acțiune. La început, legile descentralizării prevedeau limitarea lor la politica lecturii, a cărții, la gestionarea bibliotecilor departamentale de împrumut (bibliobuz și anexe), la serviciile de arhivă. Regiunile Proximitatea lor cu emanația
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
oligopol, incertitudine, contract... Opera lui Raymonde Moulin (născută în 1924) constituie o bună referință pentru a caracteriza această abordare. Deși circumscrise, în general, picturii, cercetările sale servesc în prezent ca model altor autori în descrierea domeniilor culturale ale muzicii, editării, dansului... Actorii și logicile lor Adoptarea unei reprezentări a culturii în toate manifestările ei (materială, umană, instituțională și politică) în termeni de piață oferă avantajul de a distinge oferta și cererea de bunuri, de ocupații și de credite culturale. Oferta Aceasta
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
rețele) care leagă actori (statul, profesioniștii, publicul, agenții de recunoaștere), bunuri (partiturile, instrumentele muzicale, discurile...) și acțiuni (producere, distribuție, receptare). După Strauss (1992), o "lume socială" se caracterizează prin mai multe elemente: universuri de discurs, o activitate primară (de exemplu, dansul), tehnologii, o locație, organizări cu o diviziune a muncii mai mult sau mai puțin complexă. Există o infinitate de lumi, mai mari sau mai mici, vizibile, ierarhice, impermeabile. Unele sunt structurate în clase. Fiecare are dominanta ei: intelectuală, profesională, politică
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mobilizării lor. Ele sunt deja acolo, ajunge să fie satisfăcute. Se profită atunci de resursele pe care ele le reprezintă. • Acțiunea asupra bunurilor și a publicurilor Trebuie să înțelegem că bunurile sunt ele însele niște convenții. Toate artele (poezie, roman, dans, muzică...) și toate stilurile (clasic, baroc, hip-hop, rock...) corespund unor reguli convenționale, în jurul cărora se poate oscila. Fiecare operă este un amestec de convenții și inovații. Bunurile sunt convenții obiectivate: echipamente permanente, formate (foto 24 × 36), instrumente (claviaturi acordate la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
dedică total muncii de descriere, animat de preocuparea de a explicita unele mecanisme de producere a socialului. Culturalul nu este considerat un aspect deosebit de nobil sau legitim. El s-a rutinizat... Bibliografie Cuvânt înainte CUCHE Denys, La Notion de culture dans les sciences sociales, La Découverte, Paris, 1996. DURAND Jean-Pierre, WEIL Robert (coord.), "Sociologie et de la culture et du loisir", în Sociologie contemporaine, Vigot, Paris, 1990, pp. 511-539. FERRÉOL Gilles, NORECK Jean-Pierre, "Culture et styles de vie", în Introduction à la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
2001. HABERMAS Jürgen, L'Espace public. Archéologie de la publicité comme dimension constitutive de la société bourgeoise, trad. fr., Payot, Paris, 1992 (ed. I germană, 1962). HALBWACHS Maurice, La Classe ouvrière et le niveau de vie. Recherches sur la hiérarchie des besoins dans les sociétés industrielles contemporaines, Paris/Londra/New York, Gordon & Breach, 1970 (ed. I, 1912). HÉRAN François, "La sociabilité, une pratique culturelle?", în Économie et statistique, nr. 216, decembrie 1988, pp. 3-22. MATTELART Armand și Michèle, Histoire des théories de la communication, La
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
trad. fr., Gallimard, Paris, 1996 (ed. I germană, 1920). Capitolul 7 ADORNO Theodor, Théorie esthétique, trad. fr., Paris, Klincksieck, 1995 (ed. I germană, 1970). BÉNICHOU Paul, Le Sacre de l'écrivain. Essai sur l'avènement d'un pouvoir spirituel laïc dans la France moderne, José Corti, Paris, 1973. CHATELUS Jean, Peindre à Paris au XVIIIe siècle, Jacqueline Chambon, Nîmes, 1991. CROW Thomas, Painters and Public Life in Eighteenth-Century Paris, Yale University Press, Londra, 1985. DUBAR Claude și TRIPIER Pierre, Sociologie des
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
académiciens à l'âge classique, Minuit, Paris, 1993. KRIZ Ernst, KURZ Otto, L'Image de l'artiste. Légende, mythe et magie, trad. fr., Rivages, Marseille, 1987 (ed. I germană, 1934). MENGER Pierre-Michel, La Profession de comédien. Formations, activités et carrières dans la démultipli-cation de soi, La Documentation française, Paris, 1997. MICHAUD Yves, L'Artiste et les commissaires, Jacqueline Chambon, Nîmes, 1989. MOULIN Raymonde, De la valeur de l'art, Flammarion, Paris, 1995. PASSERON Jean-Claude, PASQUIER Dominique, Les Recensements et les enquêtes sur
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Erwing, Les Rites d'interaction, trad. fr., Minuit, Paris, 1974 (ed. I americană, 1967). HEINICH Nathalie, Le Triple jeu de l'art contemporain, Minuit, Paris, 1998c. LAMY Yvon, LIOT Françoise, "Les résidences d'artistes. Le renouvellement de l'intervention publique dans le domaine des arts plastiques: enjeux et effets", în CALLÈDE Jean-Paul (coord.), Métamorphoses de la culture. Pratiques et politiques en périphérie, MSHA, Bordeaux, 2002, pp. 213-234. PANOFSKY Erwin, Architecture gothique et pensée scolastique, trad. fr., Minuit, Paris, 1967 (ed. I engleză
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]