28,364 matches
-
În acest timp, noua Administrație avea de pus la punct alte probleme, printre care și politica americană de comerț exterior. Un grup de acțiune desemnat de către Nixon i-a prezentat acestuia concluziile la care ajunsese, pe 31 ianuarie 1969. În esență, raportul nu recomanda prea multe schimbări. Deși Administrația dorea liberalizarea comerțului, presiunile protecționiste interne erau foarte puternice. Creșterea inflației și sporirea balanței deficitului monetar făceau dificilă reducerea barierelor comerciale pentru importuri. Raportul admitea, totuși, că noua Administrație trebuia să facă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Reducîndu-se resursele cerealiere americane, prețurile la alimente au crescut. Unele brutării au fost forțate să-și închidă porțile din cauza prețului prea mare al făinii. Ca urmare a scumpirii alimentelor, consumatorii americani plăteau acum pentru cereale mai mult decît sovieticii. În esență, contribuabilii americani finanțaseră achizițiile sovieticilor în momentul cînd Moscova ar fi trebuit să plătească cel puțin la prețul pieței internaționale ca să evite o criză alimentară catastrofală 1499. Întrucît presa a făcut cunoscută această situație, modul de gîndire al unor congresmeni
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pe 15 martie, senatorul Jackson a introdus un amendament la proiectul unei Legi a relațiilor comerciale dintre Est și Vest, care asocia taxa de emigrare a evreilor cu acordarea "Clauzei" produselor sovietice. Amendamentul său avea 73 de susținători și, în esență, era un apel la Administrație de a-i forța pe sovietici să renunțe la taxele exorbitante de emigrare 1560. Jackson îi spuse lui Flanigan că are de gînd să-și anexeze amendamentul la legea comercială. Se săturase de sovietici. Cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să-și susțină audierile anuale. Pe 10 iunie, Comisia pentru Comerț a Camerei Reprezentanților a audiat aproximativ treizeci de martori, cei mai mulți dintre ei pledînd pentru prelungirea dreptului prezidențial de a scuti România de condiția emigrării. Pledoariile s-au axat în esență nu atît pe emigrare, cît pe lărgirea comerțului, pe persecuțiile religioase și pe încălcările drepturilor omului. Indicii emigrării din România demonstrau faptul că aceasta nu mai constituia o problemă în 1980. În Statele Unite imigraseră 2.886 români, iar în Germania
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să te simți bine. Este un amendament prin care senatorii își pot schimba radical poziția și care le permite, totuși, să se simtă bine în această postură". Acesta îi atribuia Casei Albe responsabilitatea suspendării Clauzei, nu Congresului. În aceasta consta esența unui amendament care te făcea să "te simți bine"2472. Dezbaterile au ținut peste două ore, iar susținătorii și opoziția au adus aceleași argumente care fuseseră audiate la discuțiile din iunie. Armstrong se temea ca nu cumva să se răzgîndească
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
minute fără aer. Este „suflul vieții”, care hrănește nucleele tuturor atomilor din toate organele corpului. Aerul, veșnic și ubicuu, este Substanța Creatoare a întregii materii. Acest lucru ne duce cu gândul la Anaximene (secolul al VI-lea î.Hr.), care spunea: „Esența Universului este în Aerul Infinit din mișcarea eternă ce cuprinde Totul în sine”. Când se naște, omul respiră din primele secunde de viață, altfel nu ar putea trăi pe acest pământ. Înțelegeți acum importanța unui sistem respirator sănătos? Afecțiunile pulmonare
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
să își creeze propria identitate națională pe spinarea memoriei istorice, se apropie de statutul unei cvasi-legități socio-istorice. Identitatea națională este, în parte, un produs derivat din memoria colectivă. Lucrarea dezvoltată în această secțiune este că mișcările naționaliste recurg la extracția esenței identitare din memoria colectivă. Se subînțelege de la sine, fără a mai avea nevoie de elaborări suplimentare, că memoria colectivă însăși, ca bază pentru construirea identității naționale, este la rândul ei o construcție culturală mai degrabă decât o oglindă fidelă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o lege specială pentru Ungaria, sub numele de Ratio educationis. Spre deosebire de legea matcă (Regulamentul...), Ratio educationis prezenta principii iluministe mai moderate, în sensul că obligativitatea învățământului primar nu mai era stipulată. Eliminarea acestei prevederi în care era concentrată una dintre esențele tari ale programului filosofico-pedagogic iluminist s-a datorat opoziției formulate de status quo-ul alcătuit din nobilimea maghiară, care nu dorea ca ordinea consacrată să fie afectată de politicile educaționale emancipative experimentate de Curtea de la Viena. Ratioeducationis organizează învățământul în trei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prevalentă în literatura didactică este însă nu atât o ideologie a națiunii, cu atât mai puțin a naționalismului, cât mai ales insistența pe ideea de patrie și, în consecință, marșarea pe patriotism. Însă patriotismul propovăduit de cărțile școlare este de esență nu atât naționalistă, cât religioasă. M.-L. Murgescu (1999) sintetizează mariajul dintre doctrina patriotismului și morala religioasă prin insolita noțiune de "civism creștin" (p. 52). Religia primează în fața națiunii, chiar dacă cea din urmă nu este complet absentă din mesajul propagat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un naționalism exclusivist etnic, a fost sădit de cronicarii din secolul al XVII-lea, care au "descoperit" și subliniat romanitatea popoarelor de care aparțineau. Originea a devenit nu doar izvorul conștiinței identitare românești, ci și pilastrul ei fundamental. Specificată în esența sa încă de vechii cronicarii moldoveni, sarcina mult mai laborioasă a elaborării și impunerii ideii originii latine a românilor în conștiința colectivă a revenit membrilor Școlii Ardelene. Chestiunea originii cuprinde trei subdimensiuni bazale: i) etnogenia, i.e., clarificarea filiației și compoziției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
teritoriul dacic (dacii, ca popor, sunt eliminați complet din istoria poporului român, tot ce rămâne moștenire din partea lor este exclusiv elementul geografic, teritoriul dacic). Interacțiunea romanitate- teritoriu dacic este perfecționată în conjuncția dintre cele două elemente care aveau să definească esența românității. Ideea latinității absolute a poporului român primește astfel un contrafort suplimentar prin opera lui Papiu-Ilarian. Identitatea romano-română este puternic reliefată prin utilizarea aceluiași descriptor nominal ("romaniloru") atât pentru romani, cât și pentru români. Același referent lingvistic unic va fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de A.T. Laurian (1853) în trilogia sa Istoria Romaniloru. Principiul lui Șincai în datarea momentului cronogentic își găsește reflexia în titlul operei lui Papiu-Ilarian: Istori'a Romaniloru din Daci'a Superiore. Istoria este a romanilor, teritoriul le revine dacilor. Esența identității române, în perspectiva Școlii Ardelene și a celei latiniste, este conferită, așdadar, de ancorarea romanității (sangvinice, lingvistice, juridice, culturale etc.) în teritorialitatea dacică. Reprezentat grafic, modelul identitar propus de intelectualii ardeleni este alcătuit din axa verticală a timpului reprezentată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Moldova, Transilvania și Panonia păn la Tisa, precum și în Țara-Românească" (Albineț, 1845, pp. IX-X, subl. n.). A dispărut unitatea statală, însă, forme de statalități locale, reziduri ale statalității politice anterioare, au supraviețuit, și sub ocrotirea lor s-a prezervat și esența etnico-lingvistică de origine latină. Ca pentru a o cimenta în conștiința publică, ideea continuității politice și statale este reiterată de Albineț în multiple rânduri. Deși românii în general, și cu atât mai mult "moldo-românii", au avut de suferit de pe urma fatalității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tradiția naționalismului german. Faptul că vom uza formula compactă de "naționalism etnic herderian" în locul celei complete de "naționalism etnic herderian-fichtean-humboldtian" este justificată, dincolo de motivele pragmatice deja expuse, și de dorința de a evita construcții lingvistice rebarbative. Simplitate estetică aceasta este esența idealului de parcimonie expresivă pe care îl profesăm și în cazul de față. În paralel cu articularea progresivă a infrastructurii instituționale prin extinderea și consolidarea rețelei de unități școlare, autoritățile statale sunt interesate acum și de uniformizarea și standardizarea învățăturii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în anumite clipe, îl ridică mai presus de existența lui și-l face să moară de bună voie pentru liniștea și mărirea unor urmași pe care nu-i va cunoaște și care nu-l vor cunoaște?" (p. 6). Pășind către esența subiectului pe calea apofatică, a definirii prin negare, Delavrancea punctează că "Patria nu e pământul pe care trăim din întâmplare" (p. 7), nici nu e esențializată în limbă. Din celebrul discurs al lui Ernest Renan (1990) [1882] în care cărturarul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trebuie revizuită. Însă, "cu tóte quŏ s-au amestecat cu alte ginți", "Românii sunt așà de Romani precum sunt și Italienii", "sunt așà de Romani, precum sunt și Grecii Helleni" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 24). În pofida absorbirii de elemente eterogene, esența limbii și a spiritului roman "se conservă pînŏ astăzi în tótă primitivitatea lor" (p. 23). Toate acestea îl îndrituiesc pe Heliade să proclame, în ciuda inevitabilelor impurități infiltrate în fondul etno-cultural, romanitatea esențială a românilor. După cum vom vedea în cele ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
așa de mult ca sângele și graiul. Ea poate să crească sau să scadă, dar când se stinge, se stinge și poporul. Această matrice stilistică, mănunchi secret de puteri eficiente, este de altfel singura noastră "tradiție" (Blaga, 1969, p. 223). Esența identitară a românismului rezidă așadar în matricea stilistică dezvăluită de Blaga. În arhitectura categorială a matricei stilistice românești, două axe structurale capătă valențe determinative: i) orizontul spațial al "infinitului ondulat" al plaiului cu ritmicile sale suișui și coborâșuri în alternanțele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
receptori. Masificarea creștinismului în teritoriul Daciei Traiane este datată ca survenind după reforma constantiniană, acesta pătrunzând din centrele episcopale de la sud de Dunăre începând cu secolele IV și V (Floru, 1923, p. 27). În elaboratul istoriografic al aripii naționalismului de esență tare al interbelicului, un loc central în ocupă teza supraviețuirii românității prin religie. Rămași complet descoperiți pe plan militar după abandonarea provinciei romane la 271, "în religia creștină primită în epoca prigonirilor din Imperiu Daco- Romanii au găsit forța misterioasă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
curentul neaoșist în cultura română a intensificat neîndoielnic turnura naționalistă ale cărei efecte s-au repercutat și asupra istoriografiei naționale. Ca paradigmă culturală instrumentalizată în program ideologic, protocronismul afirma întâietatea culturii române în fața celorlalte culturi mai vizibile ale Europei. În esență, protocronismul și-a propus în mod programatic să descopere anticipațiile și anterioritatea culturii românești, ceea ce a și reușit: Mihai Eminescu a așezat fundația sociologiei ca știință, contribuind decisiv și la dezvoltarea economiei politice; mai mult, Eminescu a intuit în opera
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Wertsch, 2004, p. 76). Cu o întârziere de câteva decenii, rețeta naționalismului marxist avea să cucerească și gusturile istoriografice ale lui Ceaușescu. Spiritualitatea. Interbelicul românesc, în special prin aripa fanatismului naționalistic (O. Goga, N. Crainic, N. Ionescu etc.), a distilat esența românismului în spiritualitatea creștin-ortodoxă. Credinței răsăritene și Bisericii Ortodoxe le-au fost conferite un rol cardinal, de călăuză spirituală a destinului istoric românesc. Socialismul postbelic, instalat complet după 30 decembrie 1947, a continuat pe calea istoriografiei critice maturizate în interbelic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Gallagher, 2004, p. 95). Probe directe ale caracterului conservator pe care îl emana FSN provin din declarațiile liderului formațiunii din același prim discurs televizat, în care Ion Iliescu i-a denunțat pe foștii conducători ca falși comuniști care au alterat esența invariabilă a doctrinei marxist-leniniste: ei "s-au declarat a fi comuniști. Ei n-au avut nimic de-a face nici cu socialismul, nici cu ideologia comunismului științific. Ei doar au pângărit numele Partidului Comunist Român. Ei au pângărit de asemenea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
circa 80 î.e.n.aprox sec VIII e.n.; • Epoca medie sec. VIII e.n.-1821, Revoluția lui Tudor Vladimirescu fiind considerată uvertura epocii moderne în istoria patriei. Dincolo de distanțările de vechea conceptualizare a trecutului, manualul lui Daicoviciu et al. (1991) rămâne, în esență, același manual din 1987, cu diferența că nu mai menționează o serie de expresii ritualice, adevărate clișee ale discursului comunist: "comuna primitivă", "orânduire socială" etc. De exemplu, ceea ce în ediția 1987 este formulat "Epoca străveche: trăsăturile generale ale orânduirii comunei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Atletismul” cuprinde o multitudine de probe: * probe clasice: desfășurate în sală; desfășurate în aer liber; * probe și distanțe de alergare neclasice, măsurate în metri, *arzi, mile, etc.: desfășurate în aer liber sau în sală. Competiția de atletism se caracterizează, în esență, prin următoarele prin următoarele deziderate: * parcurgerea unei anumite distanțe într-un timp cât mai scurt, în anumite condiții specifice (ex. alergări, marș); * realizarea unui zbor cât mai lung sau mai înalt, prin desprindere de pe sol efectuată în anumite condiții specifice
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
personalitatea umană. În lucrarea ,,Teorii ale învățării” E.R. Hilgard (citat de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2002) formulează următoarea definiție a învățării: ,,este procesul prin care o anumită activitate ia naștere ori se transformă, reacționând la o situație cu condiția ca esența schimbării să nu poată fi explicată pe baza maturizării organismului”. În timp ce pedagogia abordează învățarea ca proces dirijat și desfășurat în școală adresându-se tinerei generații, psihologia reliefează legitățile generale ale învățării ca manifestare psiho-comportamentală cât și pe cele particulare, și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
învățării ca pe o mașină, susțin procesul de învățare pe ipoteza autocontrolului și autoreglării, formulând conceptul de feed-back în învățare. Acțiune complexă desfășurată pe mai multe planuri, învățarea determină rezultatele finale ale ei, cunoștințele, priceperile și deprinderile, ce constituie în esență îmbinarea elementelor teoretice cu cele practice. Din perspectiva analizei acestui complex proces s-au formulat tipuri ale învățării și clasificării acestora. Clasificarea, tipologia, propusă de Montpellier este cea mai cunoscută și utilizată în literatura de specialitate studiată, și cuprinde șase
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]