29,866 matches
-
idei greu de "digerat". În perioada respectivă, numeroși savanți (William Astbury, Hermann Staudinger), punînd la îndoială acest lucru, prin argumentarea că legăturile amidice nu sunt îndeajuns de puternice pentru a susține o moleculă proteică lungă. Cu timpul au apărut diverse ipoteze: Alte ipoteze au fost lansate de cătreEmil Abderhalden (modelul dicetopiperazinic),sau Troesengaard în anul 1942 (modelul pirol/piperidină). Toate aceste modele au fost infirmate de Frederick Sanger care reușește să identifice secvența aminoacizilor din insulină, dar și de determinările cristalografice
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
de "digerat". În perioada respectivă, numeroși savanți (William Astbury, Hermann Staudinger), punînd la îndoială acest lucru, prin argumentarea că legăturile amidice nu sunt îndeajuns de puternice pentru a susține o moleculă proteică lungă. Cu timpul au apărut diverse ipoteze: Alte ipoteze au fost lansate de cătreEmil Abderhalden (modelul dicetopiperazinic),sau Troesengaard în anul 1942 (modelul pirol/piperidină). Toate aceste modele au fost infirmate de Frederick Sanger care reușește să identifice secvența aminoacizilor din insulină, dar și de determinările cristalografice efectuate de
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
formate din 1 literă a aminoacizilor: metionină, alanină, leucină, acid glutamic și lizina); prin contrast aminoacizii aromatici (triptofanul, tirosina și fenilalanina, dar și aminoacizii cu legare prin carbonul beta (izoleucina, valina și treonina, adoptă configurația β. Structura secundară cunoaște cîteva ipoteze privind formarea ei: Prin intermediul cristalografiei cu raze X s-a dovedit faptul că macromoleculele proteice au o conformație tridrimensională, realizată de obicei prin intermediul cuplării mai multor lanțuri polipeptidice scurte între ele, cuplare care duce la formarea fibrelor proteice;legăturile intercatenare
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
2Pac. Cu toate acestea există zvonuri care dau răspunsul la întrebarea - cine i-a omorât pe cei doi rapperi. Una din teorii spune că vinovat de moartea lui Biggie - ar fi - Suge Knight - proprietarul casei de discuri Death Row. Această ipoteză ar fi susținută de mărturiile unor pușcăriași, care au făcut parte din Mob Piru Bloods și care afirmă că știu sigur că Suge Knight a ordonat uciderea lui Biggie. Altă ipoteză ar implica și poliția din L.A - care ar
The Notorious B.I.G. () [Corola-website/Science/303844_a_305173]
-
Suge Knight - proprietarul casei de discuri Death Row. Această ipoteză ar fi susținută de mărturiile unor pușcăriași, care au făcut parte din Mob Piru Bloods și care afirmă că știu sigur că Suge Knight a ordonat uciderea lui Biggie. Altă ipoteză ar implica și poliția din L.A - care ar fi colaborat cu Suge Knight. Susținătorii acestei teorii arată că moartea lui Biggie nu a fost investigată de oamenii de elită din Los Angeles și abia după o lună cazul a
The Notorious B.I.G. () [Corola-website/Science/303844_a_305173]
-
a făcut această faptă (adică de ce Dumnezeu a creat lumea). Bineînțeles că dacă va continua să pună aceste întrebări și nu îi va fi scoasă săgeata, omul va muri înainte de a afla răspunsurile, care oricum nu pot fi decât niște ipoteze, neexistând certitudinea că sunt adevărate. De aceea budismul se concentrează mai puțin pe răspunsul la întrebări despre originea vieții și se axează asupra salvării ființei de la suferința pe care o implică existența. În religia creștină, Dumnezeu este unicul creator al
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
Pitești (pe direcția N-NE, pe șosea), 47 km de Curtea de Argeș (la E), 84 km de Brașov (la S-SV) și 66 km de Târgoviște (la V). Prima mențiune documentară datează din 1300 (alte surse menționează anul 1292, aparand recent ipoteza conform careia orasul este, de fapt, atestat documentar din 1215), Câmpulungul fiind cel mai vechi oraș din Țara Românească. Până în secolul XVII a trăit aici o însemnată comunitate săsească. Prezența umană în această zonă este însă mult mai veche. Cele
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
au fost promotorii artei în România. Despre biografia artistului, așa cum rezultă din analiza scrierilor care s-au făcut pe acestă temă, nu se știe aproape nimic. Fiecare dintre istoricii care i-au studiat activitatea revoluționară și artistică, au adus diferite ipoteze cel mai adesea nesusținute de surse reale de documentare. Opiniile sunt de multe ori controversate si contradictorii fapt care s-a tradus în final la redarea unei vieți pline de avânt romantic și de nimb de poezie. Biografii săi au
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
artă la Viena. Singurele dovezi că Iscovescu a fost în Austria sunt desenele care au rămas istoriei cu peisajele realizate în împrejurimile Vienei, Linz-ului (Mathausen) și a zonei montane a regiunii Salzkammergut (Gmunden și Hallstadt). Unii biografi au afirmat și ipoteza că pictorul ar fi urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase de la Viena cu profesorii Josef Danhauser, Johann Ender și Moritz Michael Daffinger. Studiile pe care Iscovescu le-a făcut la Paris suferă de o mulțime de incertitudini, chiar dacă acesta a
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
fără ca vreunul să aducă vreo referință documentară. De altfel, unii dintre ei comentând aspectele artistice ale creației lui Iscovescu ulterioare studiilor de la Paris, au recunoscut că nu se vede în opera sa vreo îmbunătățire în ce privește compoziția și meșteșugul picturii, astfel încât ipoteza studiilor în capitala Franței rămâne a fi plină de ambiguitate. Opera lui este împărțită, după părerea istoricului Ionel Jianu, în două faze distincte: prima fază este cea a uceniciei care a parcurs perioada anilor 1839 - 1848 și faza a doua
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
palatul lui Bibescu Vodă, fără ca vreunul dintre ei să menționeze vreo sursă primară sau secundară care să afirme așa ceva. De aceeași incertitudine suferă și afirmațiile privind toate activitățile de revoluționar ale artistului precum și apartenența sa la societatea Frăția. Astfel de ipoteze, comentarii și presupuneri se regăsesc frecvent la autorii biografiei lui Barbu Iscovescu. În scrierile istoricilor de artă, istoricilor sau biografilor ale căror surse au stat la baza articolului, lipsește evidența documentară pe care s-au bazat astfel de afirmații. O dată cu
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
au fost în opinia biografilor săi determinate fie din nevoia de a găsi plasamente pentru lucrările sale din domeniul picturii fie a fost după părerea altora, delegat ca agent de informații pentru legătura cu membrii diasporei revoluționare din străinătate. Prima ipoteză are susținere în mențiunile din corespondența ce s-a păstrat de la Nicolae Golescu care a spus că „... "Iscovescu a luat hotărârea de a veni să petreacă iarna la București pentru a vedea dacă poate avea de lucru"”. La Viena artistul
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Muntenia și a ocupației otomane care a urmat. Românii din sudul Carpaților nădăjduiau ca românii din Ardeal să se unească cu ungurii și ca urmare, trupele revoluționare să pătrundă în Valahia pentru a o elibera. Ion Frunzetti a emis o ipoteză cum că Iscovescu ar fi plecat în Ardeal având o misiune prin care împreună cu Niță Magheru să organizeze o legiune care să lupte împreună cu răsculații din Imperiul Habsburgic. Niță Magheru era un om de legătură pe care Nicolae Bălcescu l-
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
fără a aduce surse credibile, cum că Barbu Iscovescu ar fi urmat cursurile vreunei școli elementare bucureștene după care "poate" a fost elev la Colegiul Sfântul Sava, fiind coleg cu Nicolae Bălcescu. Tot Nicolau și-a exprimat rezerva asupra propriei ipoteze aducând argumentul că artistul a făcut parte dintr-o familie foarte săracă care nu-și putea permite asemenea chetuieli de școlarizare. Dan Grigorescu și Marin Nicolau au făcut supoziții vizavi de o presupunere mai apropiată de adevăr care ar enunța
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
sursă bibliografică bazată pe surse primare de documentare și informația se regăsește în mai toate scrierile care-l privesc pe artist, fără ca cineva să specifice măcar, cine a fost primul care a emis această informație sau dacă informația este o ipoteză sau chiar o realitate de netăgăduit. Referitor la perioada studiilor pe care Barbu Iscovescu le-a făcut la Viena există neconcordanțe în aprecierea intervalului de opt ani cât a stat artistul să-și desăvârșească educația. Astfel, Marin Nicolau a evitat
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Cum, niciunul dintre biografi nu au precizat sursele care să indice cu certitudine astfel de informații, este de presupus că Ionel Jianu să fi pomenit anul 1839 ca plecare la Viena deoarece a făcut în expunerea vieții vieneze a artistului ipoteza ca Iscovescu a locuit permanent la Viena până în anul 1845 când s-a întors în Banat de-a lungul Dunării și a realizat în același an portretul lui Gherasim Olaresku Chierna. Dan Grigorescu, a socotit perioada de șapte ani pornind
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Iscovescu a locuit permanent la Viena până în anul 1845 când s-a întors în Banat de-a lungul Dunării și a realizat în același an portretul lui Gherasim Olaresku Chierna. Dan Grigorescu, a socotit perioada de șapte ani pornind de la ipoteza pe care o susține în biografia pe care a dedicat-o pictorului în anul 1973, cum că Iscovescu ar fi fost la studii la Paris începând din 1842 - 1843. El a adus ca sursă antologia "Scurta istorie a artelor plastice
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Ionel Jianu a precizat în plus că în anul 1841, din cauza pierderii funcției de ministru de către Mihail Ghica, bursa de studii i-a fost anulată, pentru ultimii doi ani 1842 - 1843 neexistând alte precizări ale biografilor care să ateste vreo ipoteză care să amintească sursele de finanțare a șederii lui Iscovescu la Viena. Jianu a făcut totuși o presupunere că artistul ar fi trăit din realizarea de decorațiuni de teatru, fapt care l-ar plasa pe Iscovescu printre primii artiști de
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
o realitate, folosind și el sursa Luciei Ispir. După o descriere sumară a creației artistice realizate de Drolling, Nicolau a comentat despre copia realizată de Iscovescu după plafonul bisericii , plafon care are o pictură murală făcută de către Pierre Mignard, emițând ipoteza că Drolling l-ar fi determinat să picteze o astfel de tematică. Copia pe care Iscovescu a făcut-o se află astăzi la Academia Română în mapa artelor plastice - CXXIX. Atât Marin Nicolau cât și Grigorescu au menționat faptul că artistul
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
unor lucrări monumentale care să conțină într-însele toate cunoștințele pe care le-ar fi dobândit la Paris. Pe de altă parte Dan Grigorescu a amintit aceleași informații ca și Jianu vis-a-vis de copiile după gravurile domnitorilor românii, susținând aceeași ipoteză. În plus, Grigorescu a pomenit ipoteza lui George Oprescu cum că aceste desene ar fi fost făcute de Iscovescu în prima sa vizită la Paris din perioada, incertă de altfel, 1842 - 1843. Din desenele care au rămas în mapa Academiei
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
într-însele toate cunoștințele pe care le-ar fi dobândit la Paris. Pe de altă parte Dan Grigorescu a amintit aceleași informații ca și Jianu vis-a-vis de copiile după gravurile domnitorilor românii, susținând aceeași ipoteză. În plus, Grigorescu a pomenit ipoteza lui George Oprescu cum că aceste desene ar fi fost făcute de Iscovescu în prima sa vizită la Paris din perioada, incertă de altfel, 1842 - 1843. Din desenele care au rămas în mapa Academiei a rezultat faptul că Barbu Iscovescu
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
aceste schițe au fost datate de către artist cu anul 1847 și privindu-le critic, ele sunt mai evoluate, cu o linie mai vibrantă și mai largă, mai vie și mai sigura ca cele executate în Austria. Dan Grigorescu a confirmat ipoteza că în anul 1845 pictorul Iscovescu ar fi plecat de la Viena în Banat mergând "în josul Dunării" fără a da detalii despre modalitatea de transport. Grigorescu nu a făcut nicio supoziție referitoare la o altă deplasare pe care Iscovescu ar fi
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
nicio supoziție referitoare la o altă deplasare pe care Iscovescu ar fi făcut-o de la Viena în Banat sau la Craiova. El a precizat doar că în anul 1847, Barbu Iscovescu se afla în Craiova. Ținând cont de amalgamul de ipoteze și comentarii referitoare la acest subiect, abordarea lui Grigorescu pare cea mai plauzibilă în condițiile în care niciunul nu a adus vreo sursă în acest sens. Dan Grigorescu s-a rezumat la evidența datărilor pe care artistul le-a făcut
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
că deviza a fost ceva special, fiind specifică momentului și indică sursa lui Grigore Zossima. Tot Nicolau a mai amintit că steagul a fost distrus după o lună de zile, la venirea lui Omer Pașa. Marin Nicolau a făcut și ipoteza că în lucrarea cu steagul revoluției a pictorului Costache Petrescu s-ar vedea clar cum l-ar fi conceput Barbu Iscovescu, făcând referire la Academia Română, direcția de stampe (probabil la lucrarea lui Petrescu - n.r.). Ionel Jianu a argumentat apartanența lui
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
în anul 1954 de Ionel Jianu care este lapidară vis-a-vis de acest subiect, înseamnă că, renunțând la specificarea precizărilor făcute de Nicolau în privința misiunii realizării steagului tricolor de către Barbu Iscovescu, afirmațiile acestora din urmă nu au o bază documentară credibilă. Ipoteza acțiunii personale și entuziaste a lui Iscovescu emisă de Grigorescu, deși nu are nicio referință bibliografică și este improbabilă din moment ce există o astfel de divergență de opinii, poate fi cea mai apropiată de adevăr. Referitor la misiunile pe care Barbu
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]