28,673 matches
-
individuale și criza informațională în Teoria Alegerii Sociale Rezultatul formulat de Sen poate căpăta o interpretare tare și una slabă<footnote În ceea ce privește paradoxul Gibbard, în interpretarea tare, la fel ca în cazul paradoxului Sen, gândirea libertariană este inconsistentă. În interpretarea slabă însă, una dintre condiții este greșit formulată, sau este mai tare decât necesar. Soluția paradoxului Gibbard argumentează în favoarea celei de-a doua interpretări: rămânând în cadrul informațional arrowian, formulăm o condiție libertariană care să nu sufere de inconsistența descoperită de Gibbard
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a doua interpretări: rămânând în cadrul informațional arrowian, formulăm o condiție libertariană care să nu sufere de inconsistența descoperită de Gibbard, dar care să o prezinte pe cea descoperită de Sen. footnote>. În interpretarea tare, gândirea libertariană este inconsistentă. În cea slabă însă, modul în care am formulat condițiile și informația pe care am considerat-o admisibilă sunt responsabile pentru apariția inconsistenței. Cea de-a doua interpretare, cea slabă, are două implicații diferite: fie acceptăm cadrul informațional arrowian și slăbim una dintre
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
descoperită de Sen. footnote>. În interpretarea tare, gândirea libertariană este inconsistentă. În cea slabă însă, modul în care am formulat condițiile și informația pe care am considerat-o admisibilă sunt responsabile pentru apariția inconsistenței. Cea de-a doua interpretare, cea slabă, are două implicații diferite: fie acceptăm cadrul informațional arrowian și slăbim una dintre condiții până în momentul în care obținem un rezultat de posibilitate, fie depășim cadrul informațional arrowian și obținem un rezultat de posibilitate. În primul caz rămânem în linia
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de imposibilitate a unui paretian libertarian [d.2.1.1*]: Condiția domeniului nerestricționat (U). O funcție de bunăstare socială are un domeniu nerestricționat dacă include toate profilele de preferință individuală. [d.2.1.2*]: O funcție de bunăstare socială îndeplinește condiția Pareto slabă (P), dacă și numai dacă, pentru oricare două alternative, x și y, dacă toți indivizii preferă pe x lui y, atunci societatea va prefera pe x lui y și invers, dacă toți indivizii preferă pe y lui x, societatea va
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
am în vedere cardinalitatea mulțimii decisivităților libertariene (sferei personale). Spre exemplu, înseamnă că individul i este decisiv pe două perechi de alternative. [t.2.1.1*]: Nu există nicio funcție de decizie socială care să satisfacă condiția domeniului universal, condiția Pareto slabă și condiția libertariană. [t.2.1.2*]: Teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian. Nu există nicio funcție de decizie socială care să satisfacă domeniul universal, condiția Pareto slabă, și condiția libert arianismului minimal, dacă numărul indivizilor este cel puțin egal
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nicio funcție de decizie socială care să satisfacă condiția domeniului universal, condiția Pareto slabă și condiția libertariană. [t.2.1.2*]: Teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian. Nu există nicio funcție de decizie socială care să satisfacă domeniul universal, condiția Pareto slabă, și condiția libert arianismului minimal, dacă numărul indivizilor este cel puțin egal cu 2 și numărul alternativelor este egal cel puțin cu 3. Demonstrație [t.2.1.1*], [t.2.1.2*]<footnote Cum L→L*, demonstrația celei de-a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1975), b) Farrell (1976), c) Breyer (1977), d) Breyer-Gigliotti (1980) și e) Craven (1982); 2) prin alterarea condiției libertariene, soluțiile: a) Hillinger-Lapham (1971), b) Gibbard (1974), c) Blau (1975), d) Gaertner și Kruger (1981), (1983); 3) prin alterarea condiției Pareto slabe, soluțiile: a) Sen (1976), Suzumura (1978), (1979), b) Austeen-Smith (1980), c) Saari (1997), d) List (2003). Propun: 1) o întărire a restricției Breyer-Gigliotti (prin preferințe empatice) prin introducerea mai intuitivelor preferințe empatice tari, 2) o restricție a domeniului universal prin
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Sen (1976), Suzumura (1978), (1979), b) Austeen-Smith (1980), c) Saari (1997), d) List (2003). Propun: 1) o întărire a restricției Breyer-Gigliotti (prin preferințe empatice) prin introducerea mai intuitivelor preferințe empatice tari, 2) o restricție a domeniului universal prin preferințe liberale slabe, 3) o soluție prin amendarea condiției libertariene prin preferințe minmax, 4) o soluție prin reformularea condiției Pareto în așa fel încât să funcționeze doar pentru preferințele libertariene minimal-raționale, 5) o soluție prin condiționarea criteriului paretian slab printr-o proprietate de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
universal prin preferințe liberale slabe, 3) o soluție prin amendarea condiției libertariene prin preferințe minmax, 4) o soluție prin reformularea condiției Pareto în așa fel încât să funcționeze doar pentru preferințele libertariene minimal-raționale, 5) o soluție prin condiționarea criteriului paretian slab printr-o proprietate de raționalitate tare (disjunct-monotonia). Cuvinte-cheie: teoreme de imposibilitate, alegere socială, preferințe individuale, preferințe sociale, decisivități libertariene, preferințe intruzive, preferințe condiționale, preferințe empatice, preferințe autosustenabile, preferințe liberale extreme, preferințe separabile, preferințe rațional-libertariene, preferințe disjunct-monotone. Considerații preliminare. În (1978
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
libertariană, aceasta în cazul în care nu dorim să renunțăm la aplicabilitatea generală a procedurii noastre de alegere colectivă (domeniul universal)” [Suzumura, 1978, p. 329]. În aceeași direcție, în (1983), Sen nota că, pentru soluționarea inconsistenței dintre raționalitate, condiția Pareto slabă, domeniul nerestricționat și libertarianismul minimal, „există cel puțin două modalități: trebuie renunțat la cel puțin una dintre condiții, sau cel puțin una dintre ele trebuie slăbită într-un mod substanțial” [Sen, 1983, p. 12]. Aceasta este strategia standard de soluționare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este cea mai promițătoare posibilitate” [Aldrich, 1977, p. 15]. Această posibilitate este promițătoare nu doar în relație cu celelalte condiții<footnote Motivația acestei afirmații este aceea că nu se pot opera slăbiri ale celorlalte condiții deoarece acestea sunt „pe cât de slabe pot fi”. footnote>, ci și din alt motiv, ce privește un anumit tip de preferințe. În (1970a), Sen nota că, pentru cele mai multe configurații ale preferințelor individuale, conflictul dintre condiția Pareto slabă și cea libertariană nu va apărea. Problema este că
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
slăbiri ale celorlalte condiții deoarece acestea sunt „pe cât de slabe pot fi”. footnote>, ci și din alt motiv, ce privește un anumit tip de preferințe. În (1970a), Sen nota că, pentru cele mai multe configurații ale preferințelor individuale, conflictul dintre condiția Pareto slabă și cea libertariană nu va apărea. Problema este că, pentru anumite profiluri, condițiile anterior menționate nu sunt compatibile și vor genera ciclicitate. Sen desemna aceste preferințe prin nosy preferences, subliniind, astfel, preocuparea pentru sfera privată a celorlalți. Aceeași idee este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
menționate nu sunt compatibile și vor genera ciclicitate. Sen desemna aceste preferințe prin nosy preferences, subliniind, astfel, preocuparea pentru sfera privată a celorlalți. Aceeași idee este mai precis formulată de Blau în (1975), care indică profilurile pentru care condiția Pareto slabă și cea libertariană intră în conflict, prin meddlesome preferences. Voi folosi ca echivalentă sintagma de preferințe intruzive. Voi reține această traducere și pentru busybody preferences<footnote Gibbard (1974) și Osbourne (1975). footnote>, intrusive preferences, dar și pentru nosy preferences<footnote
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
află în sfera personală a altui individ să nu conteze în determinarea preferinței sociale. Aceeași restricție este impusă și de Suzumura în (1978). Cum însă atât la Sen, cât și la Suzumura această soluție determină o condiționare a criteriului paretian slab, o voi dezvolta în capitolul dedicat condiției Pareto<footnote Voi prezenta totuși următoarea idee: atunci când căutăm să soluționăm paradoxurile libertariene (Sen și Gibbard) prin intermediul restricționării domeniului funcției de decizie socială, identificăm anumite profiluri care, în opinia noastră, cauzează ciclicitatea preferinței
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
opuse preferințelor individului decisiv pe acea problemă, și pentru care intensitatea ordinală este mai mare decât cea pentru perechea pe care el este decisiv. Înlăturând aceste preferințe, Breyer demonstrează că există o funcție de preferință socială aciclică ce îndeplinește condiția Pareto slabă și condiția libert arianismului minimal atunci când avem doar doi indivizi<footnote Această restricție este echivalentă celei propuse de Blau în (1975), singura diferență fiind aceea că Breyer (1977) restricționează domeniul universal, în vreme ce Blau restricționează condiția libertariană. Categoria preferințelor intruzive a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
L , P, 1Uf și 2Uf . [t.3.1.2*]: Există o funcție de decizie socială care îndeplinește condițiile *L , P, eU și cU . Demonstrație [t.3.1.1*]. Pornim de la observația că indiferența reunită cu preferința strictă, ne oferă o preferință slabă, și că, folosind tranzitivitatea preferinței individuale, vom avea întotdeauna o preferință socială aciclică. Voi utiliza cazurile prude vs. lewd (original și extins) și cazul alegerii cantității de muncă. ●Cazul prude vs. lewd (original). Dar, în acest caz, preferința socială este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Cazul prude vs. lewd (extins) ●Cazul alegerii cantității muncă Demonstrație [t.3.1.2*]. Pentru cazul prude vs. lewd (original), lucrurile sunt simple. Folosind cU și eU , ierarhiile lui prude și lewd devin aceleași, în sensul că, prin condiția Pareto slabă, vom avea. În cel de-al doilea caz, prude vs. lewd (extins), prin Uc, eU vom avea. Prin P, 3a domină celelalte alternative, deci preferința socială este aciclică și mulțimea de alegere este nevidă. În privința celui deal treilea caz, alegerea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiționează drepturile individuale în următorul mod: un individ poate fi decisiv pe o pereche de alternative doar dacă nu se opune nimeni preferinței lui pe acea alternativă, i.e liberalismul este definit ca paretianism în formă tare. Cum condiția Pareto slabă este un caz particular al condiției Pareto tari, evident, cele două (condiția Pareto slabă și condiția Pareto tare) vor fi compatibile. Pentru a fi mai clar, preferința socială va fi întotdeauna redusă la aceea care întrunește cel puțin consensul. Aplicând
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de alternative doar dacă nu se opune nimeni preferinței lui pe acea alternativă, i.e liberalismul este definit ca paretianism în formă tare. Cum condiția Pareto slabă este un caz particular al condiției Pareto tari, evident, cele două (condiția Pareto slabă și condiția Pareto tare) vor fi compatibile. Pentru a fi mai clar, preferința socială va fi întotdeauna redusă la aceea care întrunește cel puțin consensul. Aplicând la cazul prude vs. lewd (original și extins) și la cazul alegerii cantității de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ultim caz însă, preferința socială este incompletă. 4.2. Soluțiile Gibbard În (1974), Gibbard propune două rezultate importante. În primul rând, arată că libertarianismul propus de Sen este inconsistent nu doar atunci când îl folosim împreună cu domeniul universal și condiția Pareto slabă, ci și atunci când îl folosim doar cu domeniul universal. În al doilea rând, Gibbard prezintă două reformulări ale condiției libertariene; prima rezolvă problema inconsistenței cu domeniul universal, în vreme ce a doua rezolvă atât această problemă, cât și pe cea a inconsistenței
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternativa preferată de acea persoană este preferabilă social doar dacă aceasta este necondițională.” [Gibbard, 1974, p. 394]. În ciuda acestui rezultat (i.e. faptul că înlătură inconsistența libert arianismului cu domeniul nerestricționat), libertarianismul necondițional este incompatibil cu domeniul nerestricționat și condiția Pareto slabă. Acest lucru nu necesită demonstrația pe care Gibbard o oferă (a se vedea secțiunea formală a acestui capitol). Să observăm că preferințele, în cazul paradoxului lui Sen, sunt necondiționale<footnote Pentru a înțelege mai bine această afirmație, să luăm cazul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Cum paradoxul libertarian prezintă o inconsistență între drepturi individuale și paretianism, dacă drepturile sunt anulate, rezultatul trebuie să fie unul de consistență. De aici pornind, există o funcție de decizie socială care îndeplinește condiția libertariană a drepturilor alienabile și condiția Pareto slabă atunci când domeniul de definiție al funcției este nerestricționat. Soluția generează o preferință socială echivalentă cu preferința paretiană slabă. Acest lucru se poate verifica în cazul prude vs. lewd. Pentru fiecare individ există un z, și z este dominat de alternativa
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fie unul de consistență. De aici pornind, există o funcție de decizie socială care îndeplinește condiția libertariană a drepturilor alienabile și condiția Pareto slabă atunci când domeniul de definiție al funcției este nerestricționat. Soluția generează o preferință socială echivalentă cu preferința paretiană slabă. Acest lucru se poate verifica în cazul prude vs. lewd. Pentru fiecare individ există un z, și z este dominat de alternativa dominată în perechea de alternative pe care fiecare este decisiv, însă z domină în perechea pe care celălalt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Demonstrația se va face apelând la cazul alegerii cantității de muncă. Cum și cum toate alternativele din decisivitățile libertariene (date de condiția libertariană Sen) întâmpină opoziție din partea celuilalt individ, atunci, dar între 1a și 3a nu avem o preferință Pareto slabă (preferința socială este incompletă), așadar, prin. Deoarece în toate celelalte cazuri alternativele selectate în decisivitățile libertariene întâmpină opoziție, soluția este aceeași, în perechea sau perechile în care preferința indivizilor are același sens. Să arătăm acum că inconsistența nu poate apărea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
puțin un alt individ exprimă o preferință contrară (y preferat strict lui x). Această soluție elimină de fapt drepturile individuale, introducând în locul lor criteriul Pareto tare. Pornind de la această observație, preferința socială va fi dată de două proceduri: condiția Pareto slabă și condiția Pareto tare. Cele două nu pot produce împreună inconsistențe, deci există o SDF care le îndeplinește atunci când domeniul este nerestricționat. Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale 90 4.2.* Soluțiile Gibbard [ d.4.2.1*] Preferințe necondiționale<footnote
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]