32,577 matches
-
scăzuse la 30 Kg din 80 Kg. Așa scrie Costică Cardaș, 20.IV.1967. Și timp de 40 de ani de când ne-am cunoscut am fost tot prieteni buni. Și n-a fost odată să ne întâlnim și să nu bem un pahar de vin ori de bere ori să nu mă ia acasă la el să stăm la masă împreună. Dumnezeu să-i ierte păcatele, să-i fie țerna ușoară și amintirea veșnică. Ei n-au avut copii. Ea, Elisabeta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de firmă, mers elegant și detașat, pielea bronzată, un du-te-vino continuu de oameni în general adulți, dar și mulți tineri. Șalupele cu catargele lor albe se oglindesc în apele luminate feeric de atâtea lampioane. Iar eu priveam, admiram totul, liniștit, bându-mi laptele din cutia pe care am reușit să o deschid cu pixul cu care acum aștern aceste gânduri. Târziu, m-am întors la Hostal și am adormit repede. Iar astăzi, în zori am plecat din nou la gară, la
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
lui. îți cunoști mai bine forțele trupului, puterea ce o ai, dar și punctele slabe. încep să te doară picioarele, să-ți ardă tălpile, să simți greutatea rucsacului, să-ți concentrezi mai mult atenția asupra pericolelor drumului. Obosești, te oprești, bei puțină apă, mănânci fructe uscate, îți mai masezi pulpele picioarelor și apoi pleci mai departe. Parcă localitatea la care vrei să înnoptezi este mai departe decât credeai, îți zici că indicatoarele spun mai mulți km decât sunt în realitate, și
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
este la fel de greu. Drumul este presărat cu pelerini. îl întâlnesc și pe francezul cu piciorul accidentat purtându-și bastonul cu semnul crucii deasupra și iar îl asemăn cu sf. Iacob. Ajung apoi la Botega del vino unde orice pelerin poate bea vin gratis. Se opresc toți printre care și un mic grup de tineri italieni, gălăgioși și veseli ca oriunde în lume; sunt inconfundabili. îmi continui drumul mulțumit de confortul dat de noile sandale cu o talpă suficient de groasă încât
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
mai zboară grăbite la joasă înalțime. Lângă mine o spanioloaică nu mai găsește sfârșitul vorbelor, iar alături un tânăr bărbat își lustruiește în tăcere bastonul de pelerin. Un alt spaniol, unul din cei ce mi-au venit astăzi în ajutor, bea liniștit dintr-un pahar mare cu bere și scrie și el într-un caiet. Probabil ține un jurnal al călătoriei. Așezat pe trotuar un altul își fumează liniștit țigara și o ascultă pe spanioloaica ce vorbește fără întrerupere. Cam asta
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
ce ți le cumperi pe drum, ajungi la un cost zilnic de 25 euro aproximativ. Important de știut și pentru a nu căra lucruri inutile după tine, este faptul ca între două localități să nu ai de mâncare sau de băut decât foarte puțin, eventual fructe uscate și o jumătate de litru de apă sau suc de fructe. Ce este peste această greutate înseamnă o povară inutilă pentru umerii tăi. Meniul pelerinului întâlnit peste tot pe camino - Printre pelerini, în curtea
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
paragină. îi dau dreptate în tăcere apoi ne despărțim și mă întorc la hanul de la intrarea în localitate unde sunt cazat. în dormitor au mai apărut doi pelerini spanioli, bărbați atletici, cu bicicleta. Acum stau la o masă, mănâncă și beau o sticlă cu vin negru. La masa de lângă ei, două doamne conversează fără pauză în engleză despre condițiile de cazare, despre dușuri, șampoane și altele asemănătoare. în zare, observ niște mori eoliene ce se rotesc încet, încet, iar între elice
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
și negru din romanul ,,Jurnalul unui mag,, al lui Coelho apare tocmai aici, furios și cât se poate de rău, sinistru chiar. Un loc mai bun pentru dânsul nici că se putea alege. Dar la hanuri este viață; pelerinii mănâncă, beau, povestesc, râd din toată inima trăind bucuria unei zile împlinite în care cei mai mulți au parcurs peste 25 km. La ora 19 particip la Sf. Liturghie celebrată într-o capelă care este împărțită în două: jumătate este lăcaș de cult, iar
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
aria lui de preocupări, "sepatristul", cum era botezat lucrătorul de la cifru, se purta cu toată deferența față de "familia domnitoare", dar profita copios de prostia "piticului" așa îl porecliseră pe micul administrator pentru a-l pune în încurcătură, mai ales după ce băuse suficient ca să vorbească gura fără el. Femeia de serviciu îi ținea companie "tovarășei" și executa cu rapiditate dispozițiile șoptite de aceasta. Sub motivul oboselii, mă abținusem să beau mai mult de două pahare cu vin, de fapt un șpriț destul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
pe micul administrator pentru a-l pune în încurcătură, mai ales după ce băuse suficient ca să vorbească gura fără el. Femeia de serviciu îi ținea companie "tovarășei" și executa cu rapiditate dispozițiile șoptite de aceasta. Sub motivul oboselii, mă abținusem să beau mai mult de două pahare cu vin, de fapt un șpriț destul de adăpat. Știam că masa avea drept prim scop să își facă fiecare o opinie despre noul venit și le-am oferit numai ceea ce am considerat eu oportun. Luni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
M.A.E. să sprijine activitatea ambasadei. Eu cred că și-a făcut datoria. Îi urăm, acum, la plecare, drum bun și să găsească bine acasă. După ce am gustat din paharul cu gin, pe care îl comandasem administratorului, ceilalți toți beau whisky, mi-am început vorbirea: Tovarășul ambasador are dreptate, au trecut trei luni de când am început această extraordinară experiență pe care nu o voi uita niciodată. Atunci nu știam mare lucru despre Peru, despre Lima, Cuzco sau Machu Picchu, nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
și acum. M-am jurat Însă că nu voi fuma niciodată și m-am ținut de jurământ până la banchetul de Bacalaureat, când profesorii și colegii, bine dispuși, m-au obligat să fumez o țigară, să dansez o colegă și să beau un pahar de vin. Vinul l-am băut căci era procurat de mine și Îi rezistam; la dans mam mai Încurcat, dar țigara n-am putut-o fuma decât pe jumătate. Tata, mare fumător, mă Încerca adesea, dându-mi În
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
voi fuma niciodată și m-am ținut de jurământ până la banchetul de Bacalaureat, când profesorii și colegii, bine dispuși, m-au obligat să fumez o țigară, să dansez o colegă și să beau un pahar de vin. Vinul l-am băut căci era procurat de mine și Îi rezistam; la dans mam mai Încurcat, dar țigara n-am putut-o fuma decât pe jumătate. Tata, mare fumător, mă Încerca adesea, dându-mi În tindă o țigară ca s-o aprind În
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Văzând o dâră de lumină, a venit la noi un sublocotenent și a Început să ne percheziționeze. Ne-a așezat Într-o parte a mesei, ne-a pus pistolul beretă În față și toată noaptea ne-a interogat și a băut. Ne Înțelegeam foarte greu. Dimineața, probabil sub influența alcoolului și-a adus aminte de origine și a Început să vorbească În limba română. Ne-am dat mâna la despărțire, dar nu l-am iertat pe trădătorul de neam. În această
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
al unei Stațiuni de Mașini și Tractoare (SMT). Crivățul cânta o simfonie cum nu mi-a fost dat să mai aud decât În filme. Deplasarea prin sat devenise imposibilă. La sosirea mea În Cogealac, colegii În repaus jucau table și beau molan, vinul negru țărănesc local, fiert și Îndulcit. După câteva zile Vasile Sasu m-a obligat să gust și Încet, Încet m-am obișnuit cu el. La terminarea detașării Îmi făcea mai bine decât apa. Durerile gastro-duodenale Încetaseră, cred, sub
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
a inimii câteva luni pe an, ca Persefona care stătea la soțul ei șase luni, iar în restul anului urca pe pămînt, unde se născuse. Eu, Persefona sună bine! Brâncuși, pare-mi-se, a zis că nu e bine să bem apă la mai mult de 30 de kilometri de locul nașterii noastre. Nu s-a ținut de ce spunea: a murit la Paris unde a băut șampanie bună, în companii selecte, dar nu a uitat să-și facă mămăliga pe pirostrii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Eu, Persefona sună bine! Brâncuși, pare-mi-se, a zis că nu e bine să bem apă la mai mult de 30 de kilometri de locul nașterii noastre. Nu s-a ținut de ce spunea: a murit la Paris unde a băut șampanie bună, în companii selecte, dar nu a uitat să-și facă mămăliga pe pirostrii aduse din țară. Nu poți părăsi țara, nu poți lăsa pirostriile să ruginească la muzeu hai să râdem nițel când căutăm prea evident cinci motive
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
său poate fi intuit de psihicul uman. Cuvântul e un mijloc, o simplă unealtă, un fel de găleată, ca să zic așa, de care o folosește pentru a scoate la suprafață acea apă lăuntrică din care curcubeul, cum zice Blaga, "își bea frumusețea și neființa". Acum trebuie să-ți răspund și la cea de-a doua parte a întrebării. Dacă nu aș fi fost Nichita Danilov, cine aș fi vrut să fiu?! Cred că tot Nichita Danilov. Orice om, indiferent de numele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Iași și m-am simțit minunat. M-am retras patru ani la Turnu Severin unde am avut un post de paznic de noapte al unui depozit de cărți vechi bisericești și unde citeam un roman de seara până dimineața și beam o sticlă de votcă Wiborowa. Apoi, sastisit de atât bine într-un colț de țară, "cum pe Dunăre nu curgea vin/ am plecat din Severin!" -, am plecat la București, unde am stat alți patru ani (legislaturi, ce mai!) și unde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Iscusitul Don Quijote de la Mancha. După aia m-aș fi retras la Curtea de Argeș să mor în comă alcoolică, să mor de beția elogiilor celor din jur și celor din lumea largă. Cu ce scriitor din lume ai fi vrut să fi băut un șpriț? Cam ce ați fi discutat la acel șpriț, băut undeva la o terasă dintr-o margine de lume... ? Cu Hemingway, pe-o terasă la marginea Havanei. Mă rog, nu un șpriț, ci mai curând rom Havana Club cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o poiană, vara, șapte zile și șapte nopți la rând, unde o minte luminată ar vorbi neîntrerupt despre adevărurile eterne (și absconse), iar toți ceilalți comeseni, o sută, l-ar privi cu cinism pe față, l-ar scuipa suduindu-l, bînd vinuri alese și reci ca gheața. Vorbind doar de ale lor. Vorbind. Vorbind. Spune-mi, pe scurt, cinci motive pentru care ai ales să trăiești la București... Pentru că îl iubesc de cinci ori mai mult. ... dar și cinci motive pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
propria inimă în palmă, ca un chirurg care își stabilește singur diagnosticul. 4. Am asistat la o demonstrație de "băut vin" în prezența unui somelier celebru în lumea lui, care ne-a făcut proba că până în acel moment nu am băut vin, ci ne-am adăpat. Ne-a vorbit de vibrația vinului, de curgerea interioară, de lumina eliberată dintr-o picătură, de relația vinului cu mintea, cu sensibilitatea individuală, ce se întâmplă cu vinul la trecerea unei femei frumoase, ce se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care intră în contact cu opera prin emoție, gust, sensibilitate, termeni, bineînțeles, infamanți. O pudoare victoriană, de o pedanterie moroză. Ne e rușine, în fond, de actul vital al "consumului" textelor literare, ca și cum ne-ar fi rușine că mâncăm, că bem apă, că respirăm. Și ce punem în locul experienței estetice nemijlocite? O aspirație pozitivistă, un schematism scientizant, ce ar consta într-o "metodă" cu impulsuri de acaparare a întregului câmp al exegezei, într-o trufașă operație de "explicare", desigur "științifică", a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
roșească. Sau măcar să roșească... Este Cezar Ivănescu un spirit justițiar? Cât de mare e neputința unui spirit justițiar în aceste vremuri imorale? Cât de mare ? E absolută, ca să mă exprim astfel... Într-un poem mai vechi ziceți: "Zilnic iau și beau otravă,/ zilnic beau otrava lor,/ mă omoară, știu, dar cu zăbavă,/ doamnelor și domnilor!". Cine vă mai omoară, domnule Cezar Ivănescu? Cine mai sunt astăzi "asasinii" dumneavoastră? Dacă ar fi să-i nominalizez, lista ar începe cu distinsul domn Al.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
roșească... Este Cezar Ivănescu un spirit justițiar? Cât de mare e neputința unui spirit justițiar în aceste vremuri imorale? Cât de mare ? E absolută, ca să mă exprim astfel... Într-un poem mai vechi ziceți: "Zilnic iau și beau otravă,/ zilnic beau otrava lor,/ mă omoară, știu, dar cu zăbavă,/ doamnelor și domnilor!". Cine vă mai omoară, domnule Cezar Ivănescu? Cine mai sunt astăzi "asasinii" dumneavoastră? Dacă ar fi să-i nominalizez, lista ar începe cu distinsul domn Al. Paleologu, cel care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]