28,559 matches
-
teatrului în manieră jucăuș-pirandelliană: protagonistul se deplasează, nu fără peripeții, între etajele unui edificiu misterios care e chiar teatrul - „esența vieții”. Aristotel și Jean-Jacques Rousseau evoluează ca personaje în Noțiunea de fericire, unde protagonistul, Teodor Damian, scrie un tratat despre fericire ce încearcă o reconciliere între filosofie și viață. Piesele cele mai semnificative scrise în deceniul al optulea al secolului trecut, reluate în volumul Transfer de personalitate (1990), aduc o lărgire a spațiului tematic explorat și noi demonstrații de virtuozitate în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
aportul acestui harnic poet veteran la dezvoltarea „poeziei luptătoare” inspirate din actualitate: „Numeroase poezii din placheta Stelele păcii exprimă sentimentele oamenilor muncii înaintați, sentimente pe care nu le pot trăi decât cei ce slujesc un ideal înalt. Astfel, în poezia Fericirea închinată «memoriei scriitorului A.P. Pavlenco, laureat al Premiului Stalin, mort la masa de lucru scriind un articol despre Gorki», Mihu Dragomir redă într-un chip emoționant conținutul nou, deosebit de profund, al fericirii omului înaintat. Această poezie sugerează forța uriașă pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ce slujesc un ideal înalt. Astfel, în poezia Fericirea închinată «memoriei scriitorului A.P. Pavlenco, laureat al Premiului Stalin, mort la masa de lucru scriind un articol despre Gorki», Mihu Dragomir redă într-un chip emoționant conținutul nou, deosebit de profund, al fericirii omului înaintat. Această poezie sugerează forța uriașă pe care o dobândește omul prin prezența sa în rândurile unui front organizat care luptă pentru libertatea și fericirea omenirii. «Cum poți să mori, când nu poți fi învins/când chiar și-atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
despre Gorki», Mihu Dragomir redă într-un chip emoționant conținutul nou, deosebit de profund, al fericirii omului înaintat. Această poezie sugerează forța uriașă pe care o dobândește omul prin prezența sa în rândurile unui front organizat care luptă pentru libertatea și fericirea omenirii. «Cum poți să mori, când nu poți fi învins/când chiar și-atunci ești viață și chemare/ca un gornist căzut ce, mai aprins/atacu-l cântă-n ultima-i suflare» (...). În poezia 1 Mai la Belgrad, de pildă, Mihu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
În lucrarea sa există foarte multe elemente realizate, care pot și trebuie să fie dezvoltate. Este suficient să ne aducem aminte de capitolul Spre socialism, în care ritmul dinamic al versurilor sugerează imaginea impresionantă a înaintării patriei noastre către orânduirea fericirii depline: Mașina aleargă nebună. Cu țipătul viu și fierbinte De-i vifor sau vremea e bună Noi mergem mereu înainte.” Horea nu mai este singur de Nina Cassian îi oferă lui Paul Georgescu 19 ocazia de a descoperi o virulentă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu piese din realitatea socialistă: Mihail Davidoglu (Minerii, Cetatea de foc), Aurel Baranga (Iarbă rea, Recolta de aur), Lucia Demetrius (Cumpăna, Vadul nou, Oameni de azi), Al. Kirițescu (Darul frăției, Cântecul de nuntă, Dreptate ș.a.), dar și N. Moraru ( Pentru fericirea poporului, în colaborare cu A. Baranga) și Mihail Novicov (Nepoții gornistului, în colaborare cu Cezar Petrescu) și alții. Se impune, de asemenea, piesa într-un act destinată numeroaselor formațiuni teatrale de amatori, publicate în broșuri sau în revistele Cultura poporului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mijlocași pe care uneltirile chiaburilor i-au făcut să rămână în afara gospodăriilor (...). Teatrul actual se inspiră necontenit din lupta clasei muncitoare conduse de partid pentru libertate, bunăstare, socialism și pace. N. Moraru și Aurel Baranga zugrăvesc în drama lor Pentru fericirea poporului lupta eroică a comuniștilor în condițiile anilor 1937-1938, când puterea de stat era în mâinile burgheziei. Mihail Davidoglu în Cetatea de foc (ca și ceilalți autori cuprinși în volumele de Teatru) își plasează conflictul în condițiile actuale, când puterea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de până acum, să aprecieze autocritic modul în care-și îndeplinește - ca dramaturg - sarcinile de constructor al socialismului (...). Au fost primite cu multă căldură lucrări ca piesa lui Mihail Davidoglu Cetatea de foc, Ziua cea mare a Mariei Banuș, Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga, Mireasa desculță de Hajdu Zoltan și Sütö Andras, Lupii de Radu Boureanu, Iarba rea de Aurel Baranga etc. De asemenea au fost evocați în piese valoroși eroi din trecutul de luptă al poporului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fapt se datorește, de pildă, insuccesul piesei Recolta de aur a lui Aurel Baranga? Fără îndoială faptului că autorul nu a cunoscut în adâncime oamenii și problemele lor, eroii și conflictele pe care le aducea în scenă (...). Succesul piesei Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga este rodul justei orientări a autorilor către conflictul esențial al vieții într-un anume moment istoric: lupta comuniștilor ca exponenți ai poporului muncitor împotriva regimului burghezo-moșieresc, împotriva regimului fascist și a politicii antisovietice
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de Radu Costăchescu, De trei ori ca la brigadă de M. Davidoglu, În vizită de același autor, Scrisoarea de Lucia Demetrius, Dulapul cu oglindă de Al. Kirițescu, Brigada lui Cont de Mihail Leonard, Undeva sub pământ, de același autor, Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga în franceză și engleză, Afaceriștii de Tudor Șoimaru, Matei Millo de Mircea Ștefănescu, Pisica de mare de Virgil Teodorescu. LINGVISTICA, PROIECTUL NOII ORTOGRAFII La nici doi ani după lansarea lingvisticii spre marxism, situația
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în întreaga țară, care a bucurat inima fiecărui om al muncii, a fost alegerea ca Președinte al Consiliului de Miniștri a celui mai drag fiu al clasei muncitoare și poporului muncitor, tov. Gh Gheorghiu-Dej, conducătorul partidului nostru, luptător neobosit pentru fericirea poporului, discipol credincios al genialilor dascăli ai omenirii muncitoare, Lenin și Stalin (...)”. *** ● În luna iulie 1952 Proiectul de Constituție a R.P.R.73 ● În perioada iulie-noiembrie, masivă implicare a poeților la tema dată, în întreaga presă, redată foarte selectiv în culegerea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dăunăzi viitorul! Priviți prieteni, colo-n zări albastre, Trăiesc aievea visurile noastre Gigantice uzine - fortărețe Orașele mustind de frumusețe. Câmpii de aur legănate-n soare Noi mări albastre, fluvii călătoare Și peste tot, pe tot cuprinsul firii, Măreața dictatură-a fericirii...! Da, cifrele ne spun că, negreșit, Tot ce visăm va fi îndeplinit! Mă rog, nedemnii domnișori, chiaburii, Cu limba facă-și cruce-n cerul gurii Noi n-am ales tânjeala somnoroasă Ci aspra veghe-a luptelor de clasă. Noi n-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
premiat și un poem în versuri pentru copii, Nică fără frică de Nina Cassian. Dramaturgia este și ea bogat reprezentată în lista operelor premiate. Cetatea de foc de M. Davidoglu e un tablou puternic al luptei pentru viață nouă, (...). Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga (...), Matei Millo de Mircea Ștefănescu (...), Ultimul omagiu de Laurențiu Fulga (...). Vadul nou de Lucia Demetrius și Mireasa desculță de Sütö Andars și Hajdu Zoltan. Acordarea premiilor de stat pe anii 1950-1951 a avut
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ian.: Tineri regizori și înfăptuirile lor - în nr. 16 (120), 22 apr.: „Așa s-a călit oțelul” - un spectacol realizat cu tineri, pentru tineri - în nr. 17 (121), 29 apr.: Ziua cea mare - o piesă despre drumul belșugului și al fericirii, pe care a pornit, țărănimea muncitoare - în nr. 18 (122), 6 mai: Superioritatea metodelor științifice în munca teatrală. Spectacolul cu piesa „Ziua cea mare” la Teatrul Național-Studio. „Pentru colectivele noastre teatrale care creează spectacole cu piese noi românești, o sarcină
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
referit la autocritica Mariei Banuș, autocritică pe care a considerat-o superficială și formală. Vorbitorul a arătat că scriitorii nu se pot dărui numai pe jumătate cauzei revoluției. Ei trebuie să dea tot ce au mai bun în lupta pentru fericirea poporului, pentru înflorirea patriei (...). Nina CASSIAN s-a oprit, în cuvântul său, la dezbateri asupra problemelor poeziei de care, după părerea ei, referatul nu s-a ocupat în suficientă măsură (...). În legătură cu propria sa creație, vorbitoarea a arătat că multe din
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
educat în armată) sunt surprinse și redate în figura lui Toma Găvrilaș din romanul Pâine albă al tânărului scriitor Dumitru Mircea (...). O realizare de seamă o constituie și figura plină de bărbăție a comunistului Mihai Buznea înfățișat în piesa Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga (...). Prin creații valoroase, care pătrund adânc în mase, poeții A. Toma, D. Deșliu, M. Beniuc, V. Porumbacu, E. Frunză, E. Jebeleanu, Horvath Imre ș.a. au reliefat în poezia noastră lirică idei și sentimente
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
potrivite acestui regim (...). Și aceasta tocmai pentru că autorul izbutește ca, prin intermediul particularului, să reliefeze generalul, prin cutezanța de un anumit tip a lui Cațavencu, să redea o caracteristică a unei întregi clase sociale. Cutezător este și Mihai Buznea din Pentru fericirea poporului. Cutezanța lui este însă aceea a omului crescut de partid, a omului care, bazat pe învățătura marxist-leninistă și pe politica partidului știe precis pentru ce scop înalt luptă, știe care este drumul care duce la țintă, știe că această
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
proză dedicat sentimentelor simple dar adânc umane ale poporului. Creația lui Marin Preda nu are nici o contingență cu literatura semănătoristă de până atunci, care înfățișa satul în culori de ilustrată: țărani îmbrăcați în costume naționale imaculate, cu fețele radiind de fericire, pășind cu coase pe umăr, pe lângă tradiționalele troițe. Marin Preda a venit în literatură tocmai pentru că simțea nevoia să dea chip literar întâmplărilor dramatice, impresiilor adânci pe care i le stârnise realitatea satelor. De aceea el va fi ferit de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nou, care muncește și construiește cu voioșie, care se bucură de viață și de munca sa, care iubește cum iubește numai un tineret liber, sănătos, fericit! Tineretul așteaptă cântecele poeților despre dragoste, despre chipul fetei iubite, cântecele de dor și fericire (...). Cu câtă platitudine și monotonie este redată în unele poezii viața sufletească intimă a muncitorilor stahanoviști! Sentimentul dragostei este înfățișat ca un calcul rațional, determinat de normele pe care le depășește fata iubită, care este muncitoare fruntașă, ori în orice
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
O viață întreagă./ E poate adâncul castaniu/ Lucrând sub gene?/ E zâmbetul pe care-l știu/ De-atâta vreme? Dar spre sfârșit, poetul nu e mulțumit cu încercările sale de răspuns. El caută acea ripostă cuprinzătoare care să lumineze secretul fericirii lor în dragoste și încheie astfel: Tu însă taina mea o știi/Asemeni mie/ Ți-a spus-o viața, zi de zi/ Cu trăinicie:/ Cum să se stingă al nostru dor/ O clipă, una.../ Când steagul roșu-i arzător/ Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ne pândesc/ Însă țelul vieții mele/ Știu că n-am să-l pângăresc.... Sobrietatea și gravitatea cuvintelor adecvate situației poetice destăinuie profunda convingere a eroului liric că dragostea adevărată învinge depărtările și trecerea vremii, exprimă devotamentul său necondiționat față de cauza fericirii colective, tăria sufletească cu care știe să-și stăpânească bărbătește durerea (...)”. *** Dan COSTA 61: „Hotărât, cu poezia de dragoste nu stăm prea bine. Și asta n-o spune critica, deși ar fi trebuit s-o spună demult și s-o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Iată însă că au spus-o cititorii și au recunoscut-o poeții înșiși (...). Pare curios, dar așa e: poeții noștri au socotit și mai socotesc și acum că-i «dificil» și «riscant» să scrii despre dragoste, despre iubită și despre fericirea proprie, făurită în cadrul noilor condiții de viață (...). Două poezii mai vechi de A.E. Baconsky, de pildă, se numesc: De dragoste și Poezie de dragoste la mutarea în locuință nouă (de altfel, singurele sale versuri de dragoste); un ciclu recent
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pătrunde în conștiința și simțirea oamenilor timpului nostru, cei mai mulți dintre poeți nu simt nevoia - ei, purtători de cuvânt - de a vorbi despre tot ceea ce-i frământă pe ei înșiși ca oameni, și înainte de toate despre felul cum înțeleg ei înșiși fericirea, și cum izbutesc să-și făurească propria lor fericire - trup din trupul fericirii obștești?(...) Vrea poate cititorul (cu titlu de exemplificare) scheme abstracte care să țină loc de emoție și totodată dorește el să vadă un... erou liric care se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dintre poeți nu simt nevoia - ei, purtători de cuvânt - de a vorbi despre tot ceea ce-i frământă pe ei înșiși ca oameni, și înainte de toate despre felul cum înțeleg ei înșiși fericirea, și cum izbutesc să-și făurească propria lor fericire - trup din trupul fericirii obștești?(...) Vrea poate cititorul (cu titlu de exemplificare) scheme abstracte care să țină loc de emoție și totodată dorește el să vadă un... erou liric care se chinuiește s-o facă pe îndrăgostitul, chemând în ajutor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nevoia - ei, purtători de cuvânt - de a vorbi despre tot ceea ce-i frământă pe ei înșiși ca oameni, și înainte de toate despre felul cum înțeleg ei înșiși fericirea, și cum izbutesc să-și făurească propria lor fericire - trup din trupul fericirii obștești?(...) Vrea poate cititorul (cu titlu de exemplificare) scheme abstracte care să țină loc de emoție și totodată dorește el să vadă un... erou liric care se chinuiește s-o facă pe îndrăgostitul, chemând în ajutor toate duhurile clasicilor? Citească
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]