30,776 matches
-
ale ritului vechi, s-a instaurat o perioadă de calm relativ. Distrugerea mânăstirilor de rit vechi de la mijlocul secolului al XIX-lea a dus la scindarea spirituală a cazacilor. Pe când unii dintre ei au trecut la adventism, alții devenit credincioși ortodocși. Cu toate aceste, după cum aveau să recunoască chiar și autoritățile, o bună parte a cazacilor de pe Ural a rămas credincioasă ritului vechi. După publicarea decretului din 1905 „Cu privire la începutul introducerii toleranței religioase”, după reînființarea Mitropoliei de rit vechi, numeroși cazaci
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Rudești este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1792 în satul Rudești din comuna Grămești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfântul Dumitru", sărbătorit la data de 26 octombrie. Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Rudești
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Călinești-Enache este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1794 în satul Frătăuții Vechi și strămutat în anul 1884 în satul Călinești-Enache din comuna Dărmănești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul satului și are hramul "Sfântul Dumitru", sărbătorit la data de
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
Biserica de lemn „Înălțarea Domnului” din Vama este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1783 în satul Vama din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios are hramul "Înălțarea Domnului". În anul 2001, biserica, împreună cu clopotnița acesteia, au fost strămutate în incinta Muzeului Satului Bucovinean din municipiul Suceava, unde se
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
Biserică de lemn „Sfanțul Dumitru” din Mănăstioara-Siret, cunoscută și ca Biserică Sbierenilor, este un lăcaș de cult ortodox construit în jurul anului 1730 de către Ioan Sbiera în satul Țibeni și strămutat ulterior în satul Mânăstioara (astăzi cartier aflat în partea de vest a orașului Siret din județul Suceava). Edificiul religios se află localizat pe Strada Lațcu Vodă, în cimitirul
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
construit în jurul anului 1730 de către Ioan Sbiera în satul Țibeni și strămutat ulterior în satul Mânăstioara (astăzi cartier aflat în partea de vest a orașului Siret din județul Suceava). Edificiul religios se află localizat pe Strada Lațcu Vodă, în cimitirul ortodox al cartierului, și are hramul "Sfanțul Dumitru", sărbătorit la data de 26 octombrie. Biserică de lemn din Mănăstioara-Siret nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, deși are o vechime mare. Biserică de lemn din Mănăstioara-Siret a
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
iar popular i se spunea „Russnaken” sau „Ruși”. Mică comunitate de greco-catolici ruteni folosea pentru slujbele religioase Biserică Sbierenilor, care se află în apropierea satului lor. Preotul rutean Ftoma Kalisiewicz a fost numit în anul 1810 administrator parohial al parohiei ortodoxe „Uspenia”, el îngrijindu-se de asistență spirituală a credincioșilor greco-catolici. Misionarul greco-catolic rutean Aleksei Studinecki a vizitat în 1811 orașul Siret și i-a convins pe greco-catolicii ruteni să ceară administrației guberniale de la Lemberg să aprobe înființarea unei parohii greco-catolice
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
Astfel, prin Ordinul nr. 1524 din 1 mai 1812 al Guberniului de la Lemberg s-a înființat un capelanat greco-catolic la Siret, care a fost condus de preotul Ftoma Kalisiewicz. Autoritățile au cedat Biserică Sbierenilor către comunitatea greco-catolica ruteana, iar credincioșii ortodocși din apropiere au fost arondați parohiei ortodoxe „Sfântă Treime”. Preotul Ftoma Kalisiewicz a murit în anul 1825, iar după moartea sa a început un conflict între ortodocși și greco-catolici cu privire la bisericuța de lemn. Parohia ortodoxă „Sfanțul Dumitru” a fost înființată
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
mai 1812 al Guberniului de la Lemberg s-a înființat un capelanat greco-catolic la Siret, care a fost condus de preotul Ftoma Kalisiewicz. Autoritățile au cedat Biserică Sbierenilor către comunitatea greco-catolica ruteana, iar credincioșii ortodocși din apropiere au fost arondați parohiei ortodoxe „Sfântă Treime”. Preotul Ftoma Kalisiewicz a murit în anul 1825, iar după moartea sa a început un conflict între ortodocși și greco-catolici cu privire la bisericuța de lemn. Parohia ortodoxă „Sfanțul Dumitru” a fost înființată în anul 1826, preotul Vasile Burlinschi fiind
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
comunitatea greco-catolica ruteana, iar credincioșii ortodocși din apropiere au fost arondați parohiei ortodoxe „Sfântă Treime”. Preotul Ftoma Kalisiewicz a murit în anul 1825, iar după moartea sa a început un conflict între ortodocși și greco-catolici cu privire la bisericuța de lemn. Parohia ortodoxă „Sfanțul Dumitru” a fost înființată în anul 1826, preotul Vasile Burlinschi fiind numit că paroh. Acesta nu le-a mai permis credincioșilor greco-catolici ruteni să-și țină acolo slujbele religioase. Parohia „Sfanțul Dumitru” a fost desființată în anul 1833, biserica
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
Siret, enoriașii fostei parohii „Sfanțul Dumitru” au fost arondați parohiei „Nașterea Sfanțului Ioan Botezătorul” din centrul orașului. În jurul anului 1800, când s-au oprit înmormântările în cimitirul Bisericii „Nașterea Sfanțului Ioan Botezătorul”, în jurul Bisericii „Sfanțul Dumitru” a fost amenajat cimitirul ortodox din Siret. Cimitirul s-a extins în fiecare an, gardul de lemn a fost dărâmat, iar în deceniul al optulea al secolului al XIX-lea a fost construit gardul de piatră actual. În 1890 s-a amplasat actuala poartă-grilaj, la
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
cu șindrila în 1858 de Lazăr Ienachevici, după ce era să fie dărâmată de austrieci. Acoperișul ei a fost refăcut în 1889 de Nicolae Sbiera. Biserică a fost extinsă în anul 1909 și îndeplinește în prezent rolul de biserică a cimitirului ortodox. Inițial acoperită cu șindrila, biserica are în prezent învelitoare din tablă. În curtea bisericii se află și un turn clopotnița cu etaj, construit din lemn și amplasat lângă poartă de intrare. În cimitirul bisericii se află înmormântați preotul George Piotrovschi
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
este o mănăstire ortodoxă din România, situată în satul Bălușeni din comuna omonimă (județul Botoșani). Ea se află amplasată într-o zonă pitorească, într-o poiană aflată într-o pădure (la o distanță de aproximativ 15 km sud de municipiul Botoșani). Ansamblul Mănăstirii Zosin
Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/317186_a_318515]
-
locuitori. Ultimul oraș ca mărime și populație era Praga. Erau 10 milioane de locuitori care vorbeau germană, urmați de vorbitorii de cehă, poloneză, ruteană, slovenă, italiană și română. Religios, peste 26 de milioane (90%) se declarau catolici, urmați de mozaici, ortodocși și protestanți. Agricultură a continuat să joace un rol major, contribuind cu circa o treime în economie. Austria avea o economie industrial-agrară. Provinciile estice ca Boemia și Moravia erau zone agrare. Apar ramuri industriale ca industria textilă, industria alimentară (mărcile
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
alți enoriași. Biserica a fost resfințită la 18 decembrie 1956 de către protopopul Vasile Flondor și de preoții Constantin Bogdan din Iași, Ștefan Covalciuc din Lungani - Bogdănești și Alexandru Țurcanu, parohul local, în zilele arhipăstoririi PF Justinian Marina, patriarh al Bisericii ortodoxe Române și locțiitor de arhiepiscop al Iașilor și de mitropolit al Moldovei și Sucevei. Reparațiile efectuate în anul 1968 s-au efectuat de către meșteri tâmplari și tinichigii locali, ajutați de unii enoriași, și au urmărit aspectele de mai jos: Cheltuielile
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
Parohia Bisericii Ortodoxe Române Sărcia-Sutjeska se află în Districtul Banatul Central, Voivodina, Serbia. Se știe că satul Sărcia se afla lânga satul Șurian și aveau parohie comună. Slujbele se făceau în limba slavonă, iar preoții, de care se știe, au fost Simion Adamovici
Biserica ortodoxă română din Sărcia-Sutjeska () [Corola-website/Science/317264_a_318593]
-
Biserica Sfântul Vasile cel Mare este o biserică ortodoxă situată pe Calea Victoriei din București, inițial biserica probabil a fost din lemn. Prima biserică de aici a fost construită, probabil din lemn, la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau începutul secolului al XIX-lea, într-o zonă de păduri și
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
este o mănăstire ortodoxă din România, situată în satul Oneaga din comuna Cristești (județul Botoșani). El a fost înființat în anul 1780 de către boierul Neculai Cristescu în mijlocul pădurii de stejar de pe Dealul Mănăstirii, la 1,5 kilometri est de satul Oneaga. Schitul aparține canonic
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]
-
o ordonanță domnească. După cum spune tradiția orală, motivul desființării schitului a fost faptul că monahii de aici au oficiat cununia necanonică dintre Gheorghe Cristescu și verișoara sa, Pulcheria (1812-1861), fiica marelui logofăt Alexandru (Dimitrie) Mavrocordat (1775-1861), încălcând astfel canoanele Bisericii Ortodoxe. Biserica din lemn a fost desfăcută și transportată în satul Vânători din comuna Gorbănești (județul Botoșani) , unde a fost remontată și folosită în continuare drept biserică de mir. În poiana pădurii a rămas doar piciorul mesei altarului. După căderea regimului
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]
-
Biserica „Sfântul Mina” din Suceava este o biserică ortodoxă din municipiul Suceava, care a fost construită între anii 1998-1999 în cartierul Obcini, pe Bulevardul Inginer Gavril Tudoraș (fosta Strada Dornelor). La 1 martie 1997, Arhiepiscopia Sucevei și Rădauților a înființat "Parohia Sfântul Mina din Suceava". Timp de un an
Biserica Sfântul Mina din Suceava () [Corola-website/Science/317526_a_318855]
-
Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din Mănăstioara, cunoscută și ca Schitul Mănăstioara, este un lăcaș de cult ortodox construit în secolul al XVIII-lea în satul Mănăstioara din comuna Udești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Intrarea Maicii Domnului în Biserică", sărbătorit la data de 21 noiembrie. Accesul către
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
de a li se recunoaște un statut egal cu cel al șleahtei nu a fost satisfăcută niciodată, iar planurile pentru transformarea „Uniunii statale polono-lituaniene” în „Uniunea statală polono-lituaniano-ruteană” nu au fost niciodată finalizate. Cazacii aveau legături istorice puternice cu Bisericile ortodoxe răsăritene, ceea ce ducea și la apariția unor tensiuni religioase cu restul Rzeczpospolitei, dominate de catolici. Tensiunile dintre cele două părți a crescut și mai mult, odată cu schimbare politicii religioase a statului, care fusese destul de tolerantă, ceea ce i-a transformat pe
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
care judeca și pedepsea sever violențele și furturile între cazaci, introducerea de femei în Sici, consumul de alcool în timpul conflictelor militare, etc. De asemenea, conducerea căzăcească se ocupa de învățământul laic și religios și de buna funcționare a bisericilor. Creștinismul ortodox era considerat definitoriu pentru identitatea națională. În timpuri de pace, cazacii își câștigau existența prin intermediul ocupațiilor tradiționale, își desăvârșeau cunoștințele militare, sau se ocupau de pregătirea noilor recruți. Spre deosebire de armatele altor națiuni, cazacii erau liberi să-și aleagă armele personale
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
Cincisprezece ani mai târziu, pe 11 ianuarie 2010 se naște, la București, la Maternitatea Regina Maria, fiul lor, Carol Ferdinand, botezat după numele strămoșilor lui, regii României Ferdinand I și Carol al II-lea. Băiatul a fost creștinat în religia ortodoxă pe 22 mai 2010, la Biserica Domnița Bălașă, avându-i ca nași oficiali pe Președintele Traian Băsescu și pe soția lui, Maria. Nașii onorifici ai copilului au fost Prințul Moritz von Hessen, Prințesa Madeleine Bendheim un Steinfurt și Prințesa Gabriella
Paul Lambrino () [Corola-website/Science/317541_a_318870]
-
controlului șleahtei poloneze și a arendașilor lor (unii dintre ei evrei) cât și a bisericii catolice în Ucraina. Răscoala a început ca o rebeliune a cazacilor, dar în curând, lor li s-a alăturat și țărani, burghezi și mici nobli ortodocși din Ucraina, care au avut ca scop final crearea unui stat ucrainean autonom. Deși răscoala a reușit să anuleze influența poloneză asupra teritoriilor locuite de cazaci, Ucraina a căzut în cele din urmă în sfera de influență a Țaratului Rusiei
Răscoala lui Hmelnițki () [Corola-website/Science/317578_a_318907]