29,295 matches
-
femei: Casandra, Anica, Elena, Lucsandra, Marioara. Conachi petrarchizează prin "la petite poésie" a secolului XVIII, cultivând un întreg jansenism amoros, mergând de la faza "dulcelui stil" până la poza melancolică: Înnoptez printre prăpăstii, printre râpi, printre ponoară Că doar oi uita degrabă dorul care mă omoară... Cum poetul nostru e un Petrarca ras în cap, cu chip de faun oriental, cu ișlic, antereu și iminei, ducând omagiul până la târârea în pulbere și la închinarea ortodoxă și tristeța occidentală până la pandalii și istericale, efectul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
priveliștile poetului francez sunt transcrise diminutiv și sărac. Sonoritatea corală, tunetul naturii, arhitectura grandioasă a solului, stejarii seculari, lacurile nemișcate cu ape somnoroase, amestecul de gotic și serafic, toate acestea nu sunt la Cîrlova. La el dăm de "jale" și "dor", de zefirul care suspină "pîn frunze" "cevași mai tărișor", de vântul suflând "cu dulceață". Prin Ruinurile Tîrgoviștii, Cîrlova inaugura în lirica noastră poezia vestigiilor istorice. Punctul de plecare e în însăși poezia franceză și, mai mult decât în Volney, în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prelucrarea de opere de colportaj: Cântări de stea, Înțeleptul Archir cu nepotul său Anadan, Năsdrăvăniile lui Nastratin Hogea, Istoria lui Bertoldin, Noul Erotocrit și altele. Cu pretenții de poet liric, Pann și-a adunat poeziile în Spitalul Amorului sau Cântătorul dorului, amestecîndu-le cu producții străine. Aceste cântece de lume sunt vulgare și lamentoase: Hotărât sunt or să mor, Or ca să te am amor: Că din ceas ce te-am zărit Mințile mi s-a zmintit... Povestea vorbei e o falsă culegere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vizuale", altfel zis "ochelnica". Chirița este o contesă d'Escarbagnas și după cum s-a dovedit o Madame Angot, personagiu popular în teatrul bulevardier de la începutul veacului XIX. Ea e o cochetă bătrână și totdeodată o bună mamă, o burgheză cu dor de parvenire, dar și o inteligență deschisă pentru ideea de progres, o bonjuristă în fine. Amestecul de anteree și fracuri din aceste vodeviluri, de moldovenească grecizantă și jargon francoromîn, de tabieturi patriarhale și de inovații de lux occidental, dă un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
albumuri de pensioane, cu situații de convenție, cu o certă legănare visătoare cîteodată: Ai plâns și tu odată? Eu zău, nu pot să cred! Ah! lacrămi lasă urme, Ce ani întregi se văd. Un ochi, care odată A plâns de dor și chin, Mă crede, nu degrabă Se face iar senin. Un ce fără de nume Rămîne-n el ascuns... Dar ochii tăi sunt limpezi, Nu pot să cred c-ai plâns. D. PETRINO D. Petrino (1844-1878) s-a făcut reputat prin purtarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu-i subțire, ci-mplinită, Încât ai ce strînge-n brațe, numai bună de iubită. Mai târziu, contunuînd heinismul "Junimii", Eminescu cultivă o romanță nudă, deconcertant de directă, mai degrabă abstractă, în care fondul e al cântecului de lume autohton, cu "jele", "dor", cu iubiri ducând la zăcere și moarte. Totuși tehnica e cu mult mai complexă decât se pare și constă în trecerea gradată de la confesiunea cea mai simplă la o atitudine speculativă. Romanța ce se deschide așa de sentimental: S-a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca Luceafărul și reproșează femeii de-a fi stricat rânduiala cosmică: Tu trebuia să te cuprinzi De acel farmec sfânt, Și noaptea candelă s-aprinzi Iubirii pe pământ. În stil folcloric Eminescu a scris adevărate capodopere. Mai am un singur dor e Miorița lui. Poetul se așează pe marginile neantului, la mare, vrând codrul, idee de speță, statornicul în curgător: Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape, Pe-ntinsele ape Să am un cer senin... precum și luceferii, simboluri ale imensității
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o mare invenție verbală. Privirile fetei sunt "tinere și hoațe", norocul ei e "geamăn" cu cel al lui Florin, "boiul" acestuia e frumos, valea e întunecată "cum o simt doar orbii", corbii fac pe cer "pete de cerneală", tânărul de dor se "ticăie", la curtea fetei sunt "grădine, rediuri, lacuri, ziduri, șipot", haina "se-ncreață". Unele versuri au curs psalmodic: Culca-mi-aș capul la al tău picior Și te-aș privi etern ca pe o steauă, Frumos copil cu umerii de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vieții umane; Chiar pe-Odin trădează-l: Dragostea noastră Fi-va mai divină cât un Valhalla... și lăsând un interesant testament liric: Face-m-aș o frunză-n vânt, Pîn' la ea s-ajung să-i cânt Doina mea, doină de dor Și în brațele-i să mor. Și să mă-ngroape-n zăvoi, Sub velința cea de foi, Nimeni a nu mă jeli Decât apele de Jii. ANTON C. BACALBAȘA, PAUL BUJOR Socialistul Anton C. Balcalbașa (1865-1899) s-a risipit în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mintea, dar te uită-n neagra zare! De ești om, fă-ți ochii roată peste țară și hotare. Chinuri!... Dar privește sânul bietei noastre de moșii, Numără, de poți, pe dânsul urmele de vrăjmășii... Iată chinurile noastre, și cu ele, doruri, vise, Pe moșia strămoșească-n lung și-n lat cu sânge scrise! Iată chinurile mele, ale unui domn român, Basarab, de sine vrednic și de numele-i bătrîn! G. DIAMANDY Dintre piesele lui G. Diamandy (1867-1917), numai Chemarea codrului se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
contrabandist și e împușcat, fata ajunge stea de cabaret, după ce un ofițer o sedusese, se îmbolnăvește de tuberculoză și se stinge cu nostalgia Ecuatorului. Ființa exotică transplantată în teritoriu neprielnic care piere pe malul Dunării, dezgustată de carne și cu dorul bananelor și nucilor de cocos, existența rătăcitoare a lui Nicola sugerează un lirism naval, o tristeță a dezadaptării, amintind nostalgiile cu corăbii, porturi și cabarete de mateloți ale lui Pierre Loti, de la care pare a veni și simpatia pentru femeile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fragi și de sulfină... În pace sufletească topindu-se se-alină Realitatea vremii pe al naturii prag. Prin ce metepsichoză revăd obrazul drag Al fetei de-altădată în albă crinolină. Aceiași ochi sălbateci, același zâmbet trist, Din care făurisem a dorului povară, Și cu același tânăr și palid bonjurist... Când ea, înfășurată în vălul de percal Îmbălsămat de fuga zefirului de vară, Visa la iarnă baluri la consulul muscal. Tot acum se schițează și o poezie intimistă a odăii, a relicvelor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de acareturi. Cruce de voinic, Aceeași operație, însă cu stridență, a încercat a o face Ion Iovescu în două romane, Nunta cu bucluc și O daravelă de proces. Mai bătrân, Mihail Lungeanu urmărește acest dialectalism în basme stângaci prelucrate. George Dorul Dumitrescu ne-a dat câteva icoane umoristice ale Basarabiei, cu ronțăiri de semințe și idile în limbaj tărăgănat ("Să nu pleci, Mieșu... Tăt, absălut tăt fac!"). B. Jordan a scris pagini de documentație romanțată în stil Cezar Petrescu asupra învățămîntului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în ordinea politico-socială prin două idei ori sentimente, fecunde și absolut necesare țărilor române, ruinate și îngenuncheate, prin democratism și naționalism. Țările române erau la discreția marilor puteri vecine, și cei care simțeau rușinea și nenorocirea acestei situații - oamenilor cu dor de a scoate poporul român de sub jugul acestor vecini și de a face din acest neam oropsit un mare popor, cu dreptul de a-și spune cuvântul său -, nu puteau să nu fie fascinați de concepția naționalistă, datorită Franței revoluționare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
persistent moderat, survenit în urma unui pneumo-motorax operat în 2008. Acest creator a colaborat, deja, la reviste de cultură de pe raza județului Vaslui cu ale sale producții artistice și intenționează să publice în volum. Noi îi dorim mult succes! Mi-e dor... Mi-e dor de copilăria mea deloc zbuciumată, când nu aveam nici o grijă..., când nu știam cum sunt oamenii de fapt, câte fețe au, sau cât rău îți pot face. Aș vrea să dau timpul înapoi și sa pășesc pragul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în urma unui pneumo-motorax operat în 2008. Acest creator a colaborat, deja, la reviste de cultură de pe raza județului Vaslui cu ale sale producții artistice și intenționează să publice în volum. Noi îi dorim mult succes! Mi-e dor... Mi-e dor de copilăria mea deloc zbuciumată, când nu aveam nici o grijă..., când nu știam cum sunt oamenii de fapt, câte fețe au, sau cât rău îți pot face. Aș vrea să dau timpul înapoi și sa pășesc pragul grădiniței cu pereți
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pereți colorați și cu panouri cu eroii din povești. Aș vrea să o văd din nou pe bunica cum vine după mine la ora șaisprezece, ridicând ușor capul să mă zărească printre copiii ce ieșeau pe poarta grădiniței. Mi-e dor să merg pe aleea școlii, visând să ajung și eu în clasa întâi. Mi-e dor de înfățișarea mea și de privirea nevinovată de atunci: un copil micuț, cu părul blond. Mi-e dor de amicii mei cu care mă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pe bunica cum vine după mine la ora șaisprezece, ridicând ușor capul să mă zărească printre copiii ce ieșeau pe poarta grădiniței. Mi-e dor să merg pe aleea școlii, visând să ajung și eu în clasa întâi. Mi-e dor de înfățișarea mea și de privirea nevinovată de atunci: un copil micuț, cu părul blond. Mi-e dor de amicii mei cu care mă jucam până târziu în nisip, sau făceam mâncarea noastră specifică și extrem de ciudată, cu ingrediente deosebite
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ieșeau pe poarta grădiniței. Mi-e dor să merg pe aleea școlii, visând să ajung și eu în clasa întâi. Mi-e dor de înfățișarea mea și de privirea nevinovată de atunci: un copil micuț, cu părul blond. Mi-e dor de amicii mei cu care mă jucam până târziu în nisip, sau făceam mâncarea noastră specifică și extrem de ciudată, cu ingrediente deosebite cum ar fi: pământul, apa, frunzele etc. Pare prostesc, uneori, dar parcă tot ce e în jurul meu mă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
lui Ioșua și a lui Israel”. Zic ei, că sprijiniți de Iahwe, Ioșua și oștirea lui i-au bătut măr pe: ,,12,14 împăratul Aradului... 12,16 împăratul Macheda... 12,21 împăratul Taanacului(localitate în județul Vaslui)..., 12,23 împăratul Dorului pe înălțimile Dorului(la Sinaia este pîrtia de schi Valea Dorului, de aici și-a tras ideile Poexotto, au venit ei în urmă cu 2500 de ani și i-a apucat dorul de Palestina, dar la noi prin pădurile pline
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a lui Israel”. Zic ei, că sprijiniți de Iahwe, Ioșua și oștirea lui i-au bătut măr pe: ,,12,14 împăratul Aradului... 12,16 împăratul Macheda... 12,21 împăratul Taanacului(localitate în județul Vaslui)..., 12,23 împăratul Dorului pe înălțimile Dorului(la Sinaia este pîrtia de schi Valea Dorului, de aici și-a tras ideile Poexotto, au venit ei în urmă cu 2500 de ani și i-a apucat dorul de Palestina, dar la noi prin pădurile pline de urși și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Iahwe, Ioșua și oștirea lui i-au bătut măr pe: ,,12,14 împăratul Aradului... 12,16 împăratul Macheda... 12,21 împăratul Taanacului(localitate în județul Vaslui)..., 12,23 împăratul Dorului pe înălțimile Dorului(la Sinaia este pîrtia de schi Valea Dorului, de aici și-a tras ideile Poexotto, au venit ei în urmă cu 2500 de ani și i-a apucat dorul de Palestina, dar la noi prin pădurile pline de urși și ursoaice), împăratul Goimu- lui(goi: golași, dezbrăcați + im
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Taanacului(localitate în județul Vaslui)..., 12,23 împăratul Dorului pe înălțimile Dorului(la Sinaia este pîrtia de schi Valea Dorului, de aici și-a tras ideile Poexotto, au venit ei în urmă cu 2500 de ani și i-a apucat dorul de Palestina, dar la noi prin pădurile pline de urși și ursoaice), împăratul Goimu- lui(goi: golași, dezbrăcați + im: pămînt) lîngă Ghilgal, 12,24 împăratul din Tirța (tîrță: mic, fără importanță, tîrșă: obstacol, piedică)...13,1 ...și țara care-ți
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a izgonit nici el pe locuitorii din Beet -Șean(Șianu a fost unul dintre clanurile hicsoșilor ce au domnit în Egiptul de Nord, iar beet înseamnă cetate sau întăritură), din satele dimprejurul lui, din Taana- cu și satele lui, din Dor și satele dimprejurul lui, din Iblean(Ibrian este nume de fa-milie la noi) și satele dimprejurul lui, din Meghido și satele dimprejurul lui, așa în-cît canaaniții au izbutit să rămînă în țara aceasta. Cînd Israel a fost destul de tare a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de judecată de pe ele arată fără dubiu că Iordanes a avut dreptate! Dați în noi tîlhari căpcîni, pînă n-am mai fi rumâni! EI SÎNT STRĂMOȘII NOȘTRI Seminția noastră carpatică, veche de cînd lumea, a fost de multe ori cu dor ne-bun de ducă și atunci n-a pregetat să-și caute rostul pe alte meleaguri. Își luau tur-mele și șatra pornind în cunoașterea necunoașterii numai de ei știute. Iar aceste răz-lețiri s-au făcut de fiecare dată cînd vremuri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]