28,559 matches
-
mai întâi ce vrea să ne spună poetul în cântecele sale. Și întrucât el procedează metodic, să procedăm și noi la fel: - Dragostea poetului pentru iubită - în noile condiții de viață - e trainică și nu cunoaște sfârșit pentru că: Slujind obșteștii fericiri Din zori în seară cei doi se împărtășesc din însăși trăinicia vieții pe care o durează: Cum să se stingă-al nostru dor O clipă, una... Când steagul roșu-i arzător Întotdeauna! (Nu mă-ntreba) - Poetul e fericit știind că
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
află că el o iubește nu pe prietena ei, ci pe ca. Această întâmplare atât de firească, de omenească, se desfășoară în câteva episoade întrerupte de momente lirice, de meditații ale eroinei, cântece ale unei inimi tinere și dornice de fericire, de viață creatoare, dornice de a da înapoi în chip de invenții științifice, de înfăptuiri în folosul poporului, elanul, învățătura pe care i le-au dăruit patria, partidul (...). Dealuri natale, sondele mele, Vă închin gândul meu rușinat. Sunt ingineră aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fost în Baltica. Faptul că Iureș e un poet de talent se vădește și în ultima sa lucrare, Urmașii lui Roaită. Sunt aici pasaje de o mare frumusețe. (...) Ștefan Iureș a vrut să ilustreze înalta idee a continuității luptei pentru fericirea poporului. Tineretul de azi este vrednicul urmaș al eroilor comuniști, dacă prin atitudinea sa în muncă se arată demn constructor al socialismului și luptă pentru idealurile pentru care au luptat și au murit comuniștii. Poetul urmărea în această parte să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-un țigan călare Care umplea aerul din pământ până-n cer. Galopa după o rândunică pe muchi și ponoare, Detunând scântei sub copita de fier. Rândunica fugea și țiganul cu dreapta în nouri După ea, în neștire. Cică rândunica se chema fericire... (...) Viața lui se mistuia în kilometri de drum. Pierduți de șir, au rămas să-și înjghebe-o colibă frumoasă Frumoasă ca un palat... După ploi, se uita prin tavan dacă-i curcubeu peste casă Dacă vin rândunelele albastre pe ceru-nourat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
atâta vreme? Sau poate-ntâiul fir de-argint Poznaș, mă cheamă? Copilărescul tău alint, Soție-mamă? Sau pasul tău ocrotitor Topit în spume, Când versuri noi se-ncearcă-n zbor Să iasă-n lume? Sau lung simțite despărțiri - ca-ntăia oarăSlujind obșteștii fericiri Din zori în seară? Nu mă-ntreba să-ți dau răspuns De ce-mi ești dragă (...). De fericit ce sunt... Când zorii-n pulberi sclipitoare Îmbracă-al patimei pământ, Simți tu, iubito, lunecând În piept o dulce-nfiorare? Simți tu în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai democratic? Și așa mai departe. Despre democrație se tot discută de vreo două mii cinci sute de ani, suficient timp pentru a aduna un set ordonat de idei, asupra căruia fiecare, sau aproape fiecare, ar putea cădea de acord. Din fericire sau nu, nu este cazul aici. Se pare că cei două mii cinci sute de ani în care democrația a fost discutată, dezbătută, sprijinită, atacată, ignorată, instituită, practicată, distrusă, și apoi uneori restabilită nu au condus la un acord asupra unora
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
că distincția dintre judecățile de valoare și judecățile empirice este utilă în măsura în care nu o forțăm. Dacă afirmăm: "Un guvern ar trebui să se ocupe în aceeași măsură de bunăstarea și interesele fiecărei persoane pentru care deciziile acestuia sînt obligatorii", sau " Fericirea este bunul cel mai de preț", sîntem foarte aproape de a face judecăți de valoare "pure". Un exemplu pentru cealaltă extremă, o afirmație strict empirică, este faimoasa lege newtoniană a gravitației universale care spune că forța dintre oricare două corpuri este
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
conduc la altele. Care sînt condițiile dintr-o țară (sau oricare altă unitate politică) care favorizează evoluția și stabilitatea instituțiilor democratice? Sau care condiții le vor împiedica evoluția și stabilitatea? În lumea contemporană aceste întrebări au o importanță extraordinară. Din fericire, la sfîrșitul secolului al XX-lea avem răspunsuri mult mai bune decît cele care puteau fi obținute acum cîteva generații, și cu mult mai bune decît oricînd în istorie. În partea a IV-a voi indica ceea ce știm despre răspunsurile
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cauzat de guvernămintele populare persoanelor care trăiesc sub jurisdicția lor și care sînt obligate să se supună legilor lor, dar cărora nu li se acordă dreptul de a participa la guvernare. Deși acești oameni sînt guvernați, ei nu guvernează. Din fericire, soluția acestei probleme este evidentă, dar nu întotdeauna ușor de realizat: drepturile democratice ar trebui să fie extinse la membrii grupurilor excluse. De fapt, această soluție a fost adoptată în multe locuri în secolul al XIX-lea și la începutul
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Partea a IV-a vom analiza cîteva dintre condițiile care sporesc șansele ca democrația să se mențină. Printre acestea se numără existența convingerilor democratice destul de răspîndite printre cetățeni și lideri, care include convingerile privind drepturile și oportunitățile necesare democrației. Din fericire, nevoia pentru aceste drepturi și oportunități nu este atît de obscură încît să fie peste puterea de înțelegere a cetățenilor de rînd și a liderilor lor politici. Pentru americanii de rînd de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, de exemplu, era
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cetățenii americani de rînd din acea vreme. Dacă mulți cetățeni nu reușesc să înțeleagă că democrația necesită anumite drepturi fundamentale, sau nu sprijină instituțiile politice, administrative și juridice care protejează aceste drepturi, atunci democrația lor se află în pericol. Din fericire, acest pericol este oarecum redus de un al treilea beneficiu al sistemelor democratice. 3. Democrația asigură cetățenilor ei mai multă libertate personală decît oricare alternativă posibilă. Alături de toate drepturile, libertățile și oportunitățile care sînt strict necesare pentru ca un guvernămînt să
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
1776, autorii Declarației Americane de Independență proclamau: " Considerăm că aceste adevăruri sînt evidente de la sine, că toți oamenii se nasc egali, că sînt înzestrați de Creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile, că printre acestea se numără Viața, Libertatea și căutarea fericirii." Dacă egalitatea este evidentă de la sine, atunci nici o altă justificare nu mai este necesară. În Declarație nu există nici una. Totuși, pentru mulți dintre noi, este departe de a se înțelege de la sine că toți bărbații și femeile se nasc egali
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
se presupunea că erau înzestrați de însuși Creatorul lor. Atunci și mult timp după aceea femeile, sclavii, negrii liberi și băștinașii au fost privați nu doar de drepturi politice, ci de multe alte "drepturi inalienabile" esențiale vieții, libertății și căutării fericirii. Într-adevăr, proprietatea era de asemenea un drept "inalienabil" și sclavii erau proprietatea stăpînilor lor. Însuși Thomas Jefferson, autorul principal al declarației, avea sclavi. În anumite privințe importante și femeile erau proprietatea soților lor. Și unui număr substanțial de bărbați
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
astfel de judecată morală ar putea fi formulată în modul acesta: "Ar trebui să considerăm binele fiecărui om ca fiind în mod intrinsec egal cu al oricărui altul." Folosind cuvintele din Declarație, drept judecată morală susținem că viața, libertatea și fericirea unui om nu sînt în mod intrinsec superioare sau inferioare vieții, libertății și fericirii altuia. Spunem, în consecință, că toți oamenii ar trebui să fie tratați ca avînd drepturi egale la viață, libertate, fericire și alte bunuri și interese fundamentale
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
considerăm binele fiecărui om ca fiind în mod intrinsec egal cu al oricărui altul." Folosind cuvintele din Declarație, drept judecată morală susținem că viața, libertatea și fericirea unui om nu sînt în mod intrinsec superioare sau inferioare vieții, libertății și fericirii altuia. Spunem, în consecință, că toți oamenii ar trebui să fie tratați ca avînd drepturi egale la viață, libertate, fericire și alte bunuri și interese fundamentale. Voi numi această judecată morală principiul egalității intrinsece. Acest principiu nu ne duce prea
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
morală susținem că viața, libertatea și fericirea unui om nu sînt în mod intrinsec superioare sau inferioare vieții, libertății și fericirii altuia. Spunem, în consecință, că toți oamenii ar trebui să fie tratați ca avînd drepturi egale la viață, libertate, fericire și alte bunuri și interese fundamentale. Voi numi această judecată morală principiul egalității intrinsece. Acest principiu nu ne duce prea departe și, pentru a-l aplica guvernării unui stat, este de ajutor să adăugăm un principiu suplimentar, pe care acesta
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
demonstrat de experiența curentă: mulți dintre noi ajung să regrete unele hotărîri din trecut. Admitem că ne-am înșelat. Mai mult, aproape toți ne bazăm pe experți pentru a lua hotărîri decisive care au o legătură directă cu bunăstarea, cu fericirea, cu sănătatea, cu viitorul, chiar cu supraviețuirea noastră și nu este vorba doar despre doctori, chirurgi și piloți, ci, în societatea noastră din ce în ce mai complexă, despre nenumărați alții. Așadar, dacă le permitem experților să ia decizii în ceea ce privește astfel de chestiuni importante
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mai multe motive. În primul rînd, practic toate hotărîrile importante referitoare la politici, fie ele personale sau guvernamentale, necesită judecăți etice. A lua o decizie referitor la scopurile pe care ar trebui să le vizeze politicile guvernamentale (dreptate, echitate, imparțialitate, fericire, sănătate, supraviețuire, siguranță, prosperitate, egalitate și așa mai departe) înseamnă a face o judecată etică. Judecățile etice nu sînt judecăți "științifice" în sensul obișnuit.1 În al doilea rînd, scopurile bune sînt adesea în conflict unele cu celelalte, iar resursele
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cu atenție asupra experiențelor, tendințelor, posibilităților și limitelor umane și am proiecta o serie de instituții politice care ar fi necesare pentru ca o democrație pe scară largă să existe, dar să fie posibilă și realizabilă în limitele resurselor umane. Din fericire, toate cele trei metode converg spre aceeași serie de instituții politice democratice. Acestea sînt, așadar, cerințe minime pentru o țară democratică (fig. 6). Figura 6. Ce instituții politice reclamă democrația pe scară largă? Democrația pe scară largă reclamă: 1. Oficiali
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
bază descrise în Capitolul 8 ar trebui menținute; iar diferențele și dezacordurile politice dintre cetățeni ar trebui tolerate și protejate. Nu vreau să sugerez că fiecare persoană dintr-o țară democratică trebuie formată să devină un cetățean democratic perfect. Din fericire acest lucru nu e necesar, altfel cu siguranță că n-ar mai exista nici un fel de democrație! Dar dacă nu există o majoritate considerabilă de cetățeni care să prefere democrația și instituțiile sale politice oricărei alternative nedemocratice și să-i
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și organizații de cercetare au încercat să ajungă la judecăți oarecum bine fondate referitoare la țările care fac față mai mult sau mai puțin satisfăcător criteriilor democratice. Procedînd astfel, de multe ori au utilizat criterii similare, dar nu identice. Din fericire, rezultatele tind să ajungă la un punct comun, chiar dacă a trasa o graniță fixă între "democrație" și "non-democrație", este puțin prea arbitrar. Pentru a exemplifica cele afirmate, voi menționa trei asemenea eforturi. Un tabel din lucrarea mea Democracy and its
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Nisipuri mișcătoare”, CNT, 1980, 26; Florin Mugur, George Almosnino, ST, 1980, 9; Liviu Antonesei, George Almosnino, „Omul de la fereastră”, CL, 1982, 9; Gheorghe Grigurcu, Poezia ca spațiu ocrotitor: George Almosnino, VR, 1984, 5; Grigurcu, Existența, 381-383; Florin Mugur, Schițe despre fericire, București, 1987, 278-280; Roxana Sorescu, Între mărturisire și tăcere, LCF, 1995, 38; Dicț. scriit. rom., I, 60-61; Constantin Abăluță, George Almosnino: baroc și singurătate, CNT, 1997, 36, 37; Aurelian Titu Dumitrescu, Viață și seducție, CNP, 2000, 1-2; Mariana Marin, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
noi. E aproape filiformă, n-ai bănui În veci că e gravidă, și vorbește ambalată la mobil. — Tocmai a aflat. Îți dai seama! În acel moment, Saskia Își pliază telefonul cu un țac și se apropie de noi, radiind de fericire. — Am reușit! zice. M-au primit la Venetia Carter! — Vai, Saskia! E fantastic! Fata cu bluză petrecută turcoaz trîntește coșul cu hăinuțe drept pe piciorul meu și-și aruncă brațele În jurul Saskiei. — Scuze! adaugă veselă către mine, În clipa În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fac tot posibilul să finalizăm totul pînă În decembrie. — Și copilul nostru o să se nască În casa noastră de vis, chiar Înainte de Crăciun. Mă strîng În mine, fericită. — O să fie absolut perfect! — E o veste foarte bună. Luke radiază de fericire. — Și totul ți se datorează numai ție. — Ei, n-am făcut nimic special, spun modestă. E vorba doar de faptul că sînt o bună negociatoare. Îmi scot mobilul și tocmai sînt pe punctul de a-i scrie un SMS lui
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
clatină din cap și amestecă În smoothie-ul de zmeură și caise. A venit la mine În dimineața asta ca să facem testul de determinare a sexului copilului, Însă pînă acum tot ce-am făcut a fost să vorbim despre Luke. Din fericire, toții copiii sînt În sufragerie, mănîncă sandvișuri și se uită la Teletubbies, În transă totală. (Lucru cu care Suze a fost de acord, dar doar după ce am jurat că n-o să-i spun niciodată lui Lulu.) — Nici mie nu-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]