31,059 matches
-
de păr și alte obiecte similare din cauciuc sau material plastic rigid (excl. aparatele electrotermice pentru coafarea părului) 9615.11 kg S 36.63.73.19 Piepteni, clame de păr și alte obiecte similare (excl. cele din cauciuc sau material plastic rigid, aparatele electrotermice pentru coafarea părului) 9615.19 kg S 36.63.73.30 Ace de păr, bigudiuri și articole similare pentru ondulatul părului, precum și componente ale acestora (excl. aparatele electrotermice pentru coafarea părului) 9615.90 kg S 36.63
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
alte articole similare (inclusiv veioze prevăzute cu un capac) (excl. lumânările antiastmatice, chibriturile de ceară, benzile, fitilurile și lumânările tratate cu sulf) 3406 kg S 36.63.76.50 Flori, frunze și fructe artificiale, precum și elemente ale acestora din materiale plastice; articole din materiale plastice realizate din flori, frunze și fructe artificiale, excl. articolele identificabile în mod clar ca jucării sau articole de carnaval 6702.10 S 36.63.76.90 Flori, frunze și fructe artificiale, precum și elemente ale acestora din
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
veioze prevăzute cu un capac) (excl. lumânările antiastmatice, chibriturile de ceară, benzile, fitilurile și lumânările tratate cu sulf) 3406 kg S 36.63.76.50 Flori, frunze și fructe artificiale, precum și elemente ale acestora din materiale plastice; articole din materiale plastice realizate din flori, frunze și fructe artificiale, excl. articolele identificabile în mod clar ca jucării sau articole de carnaval 6702.10 S 36.63.76.90 Flori, frunze și fructe artificiale, precum și elemente ale acestora din alte materiale 6702.90
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
20.Z2 Tole de oțel acoperite cu substanțe organice și bandă trefilată laminată la rece din tolă de oțel acoperită cu substanțe organice, cu lățimea < 600 mm 7212.40 kg S 39.99.00.Z0 Construcții prefabricate din materiale plastice, ciment sau aluminiu 9406.00.80 S @ = unitatea este diferită de unitatea NC. 1 JO L 374, 31.12.1991, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
3. (b) Forjare 2.3. (c) Aplicare de învelișuri protective de metal topit 2.4. Turnătorii 2.5. (a) Producere de metale brute neferoase 2.5. (b) Topire de metale neferoase 2.6. Tratare de suprafață a metalelor și materialelor plastice 3. Industria minereurilor 3.1. Producerea de ciment sau var 3.2. Producerea azbestului 3.3. Fabricarea sticlei 3.4. Topirea minereurilor 3.5. Fabricarea produselor de ceramică 4. Industria chimică (a se vedea nota 8) 4.1. Fabricarea de
32006D0194-ro () [Corola-website/Law/294736_a_296065]
-
Sârbu» București; 2.5.10. Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice București; 2.5.11. Spitalul Clinic de Urgență «Sf. Pantelimon» București; 2.5.12. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii «Grigore Alexandrescu»; 2.5.13. Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri București; 2.5.14. Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice «Prof. Dr. N. Paulescu» București; 2.5.15. Institutul de Pneumoftiziologie «Marius Nasta»; 2.5.16. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii «M. S. Curie
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
coordonare transplant. 17. Județul Iași 17.1. Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Spiridon" Iași: 17.1.1. Laboratorul de imunologie și genetică - Laborator HLA; 17.1.2. Secția clinică de oftalmologie - utilizator cornee; 17.1.3. Clinica de chirurgie plastică și microchirurgie reconstructive - utilizator piele; 17.1.4. Clinica ATI; 17.1.5. coordonare transplant. 17.1.6. transplant hepatic. ---------- Subpct. 17.1.6, pct. 17 de la lit. H, subtitlul IV.3.1, titlul IV.3, Cap. IV din anexa
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
de Urgență Nr. 1 Timișoara: 26.2.1. Centrul regional de imunologie și transplant - Laborator HLA; 26.2.2. Clinica ortopedie-traumatologie I - utilizator os/tendon; 26.2.3. Clinica ortopedie-traumatologie II - utilizator os/tendon; 26.2.4. Clinica de chirurgie plastică - microchirurgie reconstructivă - Casa Austria - utilizator piele; 26.2.5. Clinica ATI; 26.2.6. coordonare transplant. 26.3. Spitalul Militar de Urgență Timișoara: 26.3.1. Clinica de ortopedie-traumatologie - utilizator os/tendon. 27. Județul Tulcea - Spitalul Județean de Urgență Tulcea
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
din 16 august 2016. 28.5. Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar-Arseni" București: 28.5.1. Secția ATI; 28.5.2. coordonare transplant. 28.6. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Grigore Alexandrescu" București: 28.6.1. Secția clinică de chirurgie plastică - microchirurgie reconstructivă - bancă și utilizator piele. 28.7. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "M.S. Curie": 8.28.7.1. Secția clinică de ortopedie și traumatologie - utilizator os/tendon. 28.8. Spitalul Clinic Colentina: 28.8.1. Secția de ortopedie-traumatologie
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
și alte materiale reciclabile alcătuite din metale feroase și neferoase, aliajele acestora, zgură, cenușă și reziduuri industriale ce conțin metale sau aliajele lor; 3. deșeuri de materiale reciclabile și materiale reciclabile uzate constând în hârtie, carton, material textil, cabluri, cauciuc, plastic, cioburi de sticlă și sticlă; 4. materialele prevăzute la pct. 1-3 după prelucrarea/transformarea acestora prin operațiuni de curățare, polizare, selecție, tăiere, fragmentare, presare sau turnare în lingouri, inclusiv a lingourilor de metale neferoase pentru obținerea cărora s-au adăugat
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277848_a_279177]
-
are semnificația interzicerii circulației în zona afectata de lucrări. ... (2) Sectoarele de drum afectate de lucrări trebuie semnalizate vizibil prin indicatoare și mijloace auxiliare de semnalizare rutieră, precum semafoare, balize direcționale, panouri, conuri de dirijare, bariere, garduri, parapete din material plastic lestabile și cărucioare portsemnalizare, prevăzute cu elemente fluorescent-reflectorizante. Acestea nu trebuie confecționate din materiale dure, iar pe timp de noapte trebuie însoțite de lămpi cu lumină galbenă intermitentă. ... (3) Pentru organizarea circulației pe sectoarele de drum public aflate în lucru
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
au o durată de existență limitată, precizată și prin autorizația de construire. De regula, construcțiile cu caracter provizoriu se realizează din materiale și alcătuiri care permit demontarea rapidă în vederea aducerii terenului la starea inițială (confecții metalice, piese de cherestea, materiale plastice ori altele asemenea) și sunt de dimensiuni reduse. Din categoria construcțiilor cu caracter provizoriu fac parte: chioșcuri, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe căile și în spațiile publice, corpuri și panouri de afișaj, firme și reclame, copertine, pergole ori
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273827_a_275156]
-
au o durată de existență limitată, precizată și prin autorizația de construire. De regula, construcțiile cu caracter provizoriu se realizează din materiale și alcătuiri care permit demontarea rapidă în vederea aducerii terenului la starea inițială (confecții metalice, piese de cherestea, materiale plastice ori altele asemenea) și sunt de dimensiuni reduse. Din categoria construcțiilor cu caracter provizoriu fac parte: chioșcuri, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe căile și în spațiile publice, corpuri și panouri de afișaj, firme și reclame, copertine, pergole ori
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
Alexandrescu”, Opera Brașov (inițial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica „Gheorghe Dima”, Teatrul de păpuși „Arlechino”, Centrul Cultural „Reduta”. De asemenea, există și o serie de organizații culturale, în mare parte înființate după 1990. Merită să amintim de Uniunea Artiștilor Plastici, Asociația culturală Musashino (Japonia), Alianța Franceză, Centrul Cultural German, British Council, Casa de cultură a studenților și de Centrul Cultural Japonez. Bibliotecile sunt bine răspândite în oraș, în principal datorită filialelor bibliotecii județene. Au fost înființate însă și alte biblioteci
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
fondată în 1928), "Întreprinderea de geamuri" (din 1991, "Gerom S.A."). Alte întreprinderi industriale din Buzău au fost înființate în această perioadă în alte zone, cum este "Întreprinderea de Contactoare" aflată în zona de nord-est a orașului și cea de mase plastice (după 1990, "Romcarbon S.A.") aflată în nord. În ciuda industrializării forțate, Buzăul nu s-a axat pe o singură industrie și nu a existat o singură întreprindere de care să depindă întreaga economie a orașului. Conform noii legi a societăților comerciale
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
din motive practice, iar idealurile apropierii de natură și ale autosuficienței. Estonii se separă însă de cultura nordică prin aceea că ei consideră libertatea mai importantă decât egalitatea. Academia Estonă de Arte (în , EKA) organizează învățământ superior în domeniul artei plastice, designului, arhitecturii, mass-media, istoriei artelor și conservării, în vreme ce Academia de Cultură Viljandi de la Universitatea din Tartu are o abordare în favoarea popularizării culturii autohtone prin curricula cum ar fi construcții tradiționale, fierărie tradițională, țesături tradiționale, artizanat și muzică populară, dar și
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
Blecher, Filip Brunea-Fox (deopotrivă prozator și gazetar, "părintele reportajului românesc"), Eugeniu Speranția, Cezar Petrescu, Haralamb Zincă și mulți alții. Vremelnic, dar pentru mai lungi perioade, la Roman au poposit Calistrat Hogaș, Nicolae Iorga și George Topîrceanu. Romanul a dat artelor plastice nume ca Maria Ciurdea Steurer, Constantin Isachie, Marcel Locar, Gh. Iliescu, Crina Lecca, Aurel Vlad și Neculai Păduraru de la Sagna. În muzică s-au făcut cunoscuți romașcanii: Mihai Burada, Paul Ciuntu, Alexandru Zirra și Mihail Jora, care stau alături în
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
și „Academia Bârlădeană”, înființată în anul 1915 de un grup de intelectuali, în frunte cu poetul George Tutoveanu, Toma Chiricuță, Tudor Pamfile, societate care desfășoară o prodigioasă activitate atât în domeniul creației literare cât și în domeniul muzicii și artelor plastice. Activitatea acestei societăți a prilejuit participarea unor mari personalități ale culturii românești care au poposit pe aceste meleaguri. Printre aceștia se numără marele istoric Nicolae Iorga, marele muzician George Enescu, poeții și scriitorii Alexandru Vlahuță, Cincinat Pavelescu, Cezar Petrescu, Victor
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
de la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea. Este primul muzeu de artă contemporană românească din țară. A fost inaugurat în anul 1967 și a fost conceput structural să prezinte cele mai noi tendințe ale fenomenului plastic în devenire, destinație pe care și-o păstrează și la acest început de mileniu. Aproximativ 400 de lucrări existente în sălile de expunere și-n aer liber, în parcul muzeului, constituie o selecție dintr-un patrimoniu mult mai amplu, completat
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
prezent istoric" - bazorelief socialist situat pe Bulevardul Oituz, lucrare a artistului Cristea Grosu în 1965 "Statuie de bronz Elan Gimnastic" - lucrare de artă socialistă amplasată în fața Hotelului Trotuș, sculptor Gheorghe Baratchi "Monumentul Voivodul" - lucrare de artă modernă realizată de artistul plastic Eremia Grigorescu și arhitect Ioan Goia în anul 2000 "Grup statuar Nadia Comaneci" - lucrare realizată de artistul plastic Eremia Grigorescu și arhitect Ioan Goia în anul 1999 "Monument Mihai Eminescu -" lucrare realizată de artistul plastic Eremia Grigorescu în anul 2000
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
Elan Gimnastic" - lucrare de artă socialistă amplasată în fața Hotelului Trotuș, sculptor Gheorghe Baratchi "Monumentul Voivodul" - lucrare de artă modernă realizată de artistul plastic Eremia Grigorescu și arhitect Ioan Goia în anul 2000 "Grup statuar Nadia Comaneci" - lucrare realizată de artistul plastic Eremia Grigorescu și arhitect Ioan Goia în anul 1999 "Monument Mihai Eminescu -" lucrare realizată de artistul plastic Eremia Grigorescu în anul 2000 "Bustul lui Ștefan cel Mare" - Borzești - lucrare din bronz realizată în anul 1936. Obiective turistice recomandate sunt: Crucea
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
artă modernă realizată de artistul plastic Eremia Grigorescu și arhitect Ioan Goia în anul 2000 "Grup statuar Nadia Comaneci" - lucrare realizată de artistul plastic Eremia Grigorescu și arhitect Ioan Goia în anul 1999 "Monument Mihai Eminescu -" lucrare realizată de artistul plastic Eremia Grigorescu în anul 2000 "Bustul lui Ștefan cel Mare" - Borzești - lucrare din bronz realizată în anul 1936. Obiective turistice recomandate sunt: Crucea de pe dealul Perchiu, Monumentul Mihai Eminescu, Biserica din Borzești, și Stejarul din Borzești. Sfântul Nicolae este patronul
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
de câteva decenii. Inițial erau folosite pentru uz casnic și pentru ardere în Termocentrala Comănești. În prezent cea mai mare parte a acestora este dirijată spre Combinatul Petrochimic Borzești, unde constituie o valoroasă materie primă pentru obținerea cauciucului sintetic, maselor plastice și rășinilor sintetice. Lista rafinăriilor ce au existat în Moinești și în satele din preajmă după ordinea cronologică: A. Distileriile de la Solonț, Zemeș, Valea Arinilor, Găzărie, etc. La Lucăcești apăruseră deja primele distilerii de petrol cu caracter industrial încă din
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
activități casnice (croitorii, ateliere de reparații a diferitelor aparate casnice) sau ateliere legate de producerea celor necesare viticulturii și prelucrării strugurilor. După anul 1970, s-au construit o fabrică de jante auto, una de muniție și armament, una de mase plastice și una de încălțăminte cu fețe din pânză și talpă din cauciuc care pe lânga producția de bază, bascheți și teniși, mai producea și alte produse din cauciuc (cizme, echipamente pentru pompieri). În perioada de după revoluție, unitățile industriale au fost
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
și sălile de repetiții asigură activitatea ei variată. Aici este sediul teatrului popular "Boér Géza", al universității populare, al formației de dansuri populare "Vigadó" și al asociației de cultură "Molnár Józsiás". Se asigură și ateliere de lucru celor cinci artiști plastici ai orașului și unui sculptor popular în lemn. La sfârșitul secolului trecut, pe partea vestică a centrului istoric s-a reconstruit sau renovat aproape fiecare casă potrivit stilului secesionist caracteristic epocii. Șirul clădirilor vestice este încheiat de biserica reformată. Lângă
Târgu Secuiesc () [Corola-website/Science/297004_a_298333]