28,509 matches
-
cele mai frumoase din lume. Cât despre bilete de bancă, criticul îl menționează pe cel proiectat de Grigorescu, proiect reprodus de Kunst für Alle la München și refuzat ca fiind prea artistic. III.2. Arta decorativă și simbolismul Ioana Vlasiu remarca faptul că o parte dintre piesele de colecție ale lui Nicolae Grigorescu expuse la Muzeul Nicolae Grigorescu din Câmpina invocă un gust japonizant care nu era numai al pictorului, ci și al epocii 133. Într-un articol incitat, "Grigorescu japonizant
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-l atragă 173. Preocupările pentru arta decorativă la Gheorghe Petrașcu, evidențiate și de studiul Sandei Agalidi, scot în evidență "interesul firesc pentru un gen ce era mult cultivat în acel deceniu al "stilului 1900""174. Aceste preocupări care se fac remarcate cu ocazia primei expoziții a pictorului, în decembrie 1900, expoziție la care figurau și două proiecte de panouri decorative ale căror titluri reclamă o sensibilitate simbolistă, Oră de dragoste și Seară de vară, nu au un caracter accidental, motivat de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unde rezonează o sensibilitate simbolistă sunt schițele celor opt panouri decorative pictate în ulei pe carton și expuse cu ocazia expoziției din 31 mai 1925. Tematica este concepută ca un ciclu al anotimpurilor, și, în ciuda dispunerii lor non-narative, Sanda Agalidi remarcă în indicațiile scrise pe marginea lucrărilor "un program al întregului ciclu decorativ, în care apar noțiuni abstracte precum viață, vis, plăcere, poezie, glorie"177. Seria de teme de ecou hedonist-poetic evocă o perspectivă simbolistă asupra concepției panourilor decorative, pe care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe această filieră a dizolvării reperelor, dar și din invitația spre visare pe care expresia de transă a femeii o invocă. Pe lângă configurarea unei "terre idéale", a unui "paysage imaginaire", sugerată de diversitatea horticolă, ca și în primul panou, fapt remarcat cu acribie de Marian Constantin, cel de-al doilea panou marchează prezența sensibilității simboliste și prin gesticulația personajelor și mizanscena ceremonială care sugerează un decupaj dintr-un performativ ritualic, la care participă două personaje. Montajul simbolist rezidă și din înghețarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
panou. Trei personaje reunite la marginea unui pârâu reclamă ca numitor comun în diferite grade de expresivitate, o atitudine contemplativă, care are în vedere, așa cum sugerează Marian Popescu, trei vârste ale umanității: tinerețea, maturitatea și senectutea. Influența Art Nouveau-ului se remarcă în fluiditatea veșmintelor care, dincolo de simbolistica culorilor, roșu, albastru, alb, cu sugestiile simbolice pe care le proiectează, par să curgă în sensul pârâului, asemeni firului tors de ursitoare. Într-un articol precum "În expoziția M. Teișanu", Marin Simionescu- Râmniceanu remarca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
remarcă în fluiditatea veșmintelor care, dincolo de simbolistica culorilor, roșu, albastru, alb, cu sugestiile simbolice pe care le proiectează, par să curgă în sensul pârâului, asemeni firului tors de ursitoare. Într-un articol precum "În expoziția M. Teișanu", Marin Simionescu- Râmniceanu remarca tehnica decorativă a lui Mișu Teișanu, constând într-un efect de colaj, unde figura umană este inserată pe fundalul decorativist. Într-adevăr, în Fluturi albi, pe fundalul decorativ este "lipită" o femeie purtând o rochie și un șal cu model
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
civilizației bizantine ca tradiție în România, unde aceasta oferea mărci definitorii, de la arhitectura și pictura murală a mânăstirilor, la arta populară. Membrii familiei regale, cu precădere regina Elisabeta, pseudonim, Carmen Sylva, și regina Maria, au promovat românitatea cu program așa cum remarca și Tudor Octavian: "Românitatea nu era o tresărire emoțională, ci un program regal, iar ce-i cu adevărat șocant e că regii Carol I și Elisabeta, continuați în intenții și în tenacitate de Maria, și-au făcut din instituționalizarea unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
puternica afinitate cu cultura bizantină a acestei personalități remarcabile. Stilul neobizantin își găsește locul cel mai potrivit în lăcașele de cult, însă abordarea instituie o diferență sensibilă la artiștii unei noi generații, precum G.D. Mirea. Criticul semnat cu inițiala V. remarcă la G.D. Mirea influența stilului bizantin, influență prinsă într-o formulă de sinteză cu arta plastică modernă, pe care elevul lui Carolus-Duran o realiza în decorațiunile Catedralei Ortodoxe din Constanța. Aprecierea cu privire la abordarea stilului bizantin este dublată de sublinierea rafinamentului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
afinitate pe care cele două regine au avut-o cu cultura bizantină în opere menite să o sublinieze. În articolul său " La présence à l'étranger de l'art roumain au premier quart du XXe siècle II"194, Ruxandra Juvara-Minea remarca trecerea de care operele acestora, Bustul reginei (Carmen Sylva) de Spaethe și Bustul prințesei Maria de Fritz Storck se bucurau în fața Sfinxului (plâtre patiné) lui Paciurea și a unui Tête d'enfant (bronz) al lui Brâncuși. La rândul său, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Fritz Storck se bucurau în fața Sfinxului (plâtre patiné) lui Paciurea și a unui Tête d'enfant (bronz) al lui Brâncuși. La rândul său, în "Cronica artistică. Expoziția din München" din Convorbiri literare, articol publicat ianuarie în 1914, Al Tzigara-Samurcaș remarca "fantaziile" Principesei Maria, caracteristice pentru "son-goût néo-byzantine mondainisé", "fantazii" pe care criticul le așeza sub influența lui Walter Crane. Nu lipsit de semnificație, la prima expoziție organizată în 1915 în cadrul Cenaclului Idealist, condus de sculptorul simbolist, Severin, cenaclu pus deja
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de caracterul rustic-național și caracterul religios-bizantin. La rândul său, artistul și criticul francez Eugene Grasset, într-unul dintre puținele articole scrise despre arta decorativă românească, situa arta bizantină printre constituenții esențiali ai unei școli românești de arte aplicate: Se va remarca imediat un caracter special datorat acestei influențe a Artei naționale românești de care am vorbit mai sus. Formulele acestor ornamente par să provină din Arta bizantină. Lucru curios, după o lungă eclipsă, aceste decoruri tradiționale au fost conservate, cine ar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ideea de spiritualitate reprezintă numitorul comun al acestor două opere și nota care le circumscrie unei sensibilități simboliste unde religiosul este reinvestit estetic ca mistică difuză. În articolul "Din operile sculptorului Storck", publicat în martie 1908 în Viața Românească, Tzigara-Samurcaș remarca sarcofagul de bronz expus de Storck în rotonda Ateneului Român. Criticul sesiza influențe bizantine în câteva cazuri de monumente funerare concepute pentru familiile boierești. "În primul rând se impun capelele născocite într-un stil particular, cu reminiscențe bizantine de către d.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o avenită comparație cu basoreliefurile sarcofagului. "Evangheliștii sunt drapați în costumul hieratic și schematic al bizantinismului. În același stil sunt tratate și reliefurile de pe sarcofag. Ele sunt împreună cu statuetele evangheliștilor, primii reprezentanți ai neobizantinismului sculptural"199. În ce privește decorarea sarcofagului, Tzigara-Samurcaș remarcă influența exercitată de elementul decorativ prezent în arhitectura bizantină a mânăstirilor printr-o stilizare pe suprafețe reduse. Curtea de Argeș invocată aici pentru frumusețea artei decorative, joacă și un rol simbolic în relație cu tradiția culturii bizantine și familia regală care îi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ielelor, patru astfel de copii- iele, nu departe de reprezentarea unor putti renascentiști, sunt prinși într-o horă suspendată deasupra unui iaz în care se reflectă imaginea acestui vesel carusel, în timp ce un al patrulea, un copil-faun, cântă din nai. De remarcat aici este prezența mitologiei greco-latine prin intermediul acestui faun-copil, ceea ce indică ca și la Kimon Loghi insuficienta decantare a influențelor modelului simbolist vest-european, în special cel german. Un alt studiu intitulat, Ielele, le înfățișează, cu o singură excepție, într-o ipostază
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
propria nuditate rămâne aceeași cu a copiilor din preajma ei. Grația ei se impune cu conștientizarea propriei feminități, privirea a dobândit un alt accent, ea nu mai dă curs impulsului de vitalitate care-i împinge în față pe copiii-iele. Virgil Vătășianu remarcă și structura compozițională, execuția impecabilă tehnic a desenelor, execuție care plasează simbolismul lui Smigelschi sub semnul acordului dintre "realism" și "subiectul ireal". Spre deosebire de Virgil Vătășianu, Gheorghe Vida sesizează portanța transfigurării malefice a ielelor în cultura populară, înclinând simbolismul lui Smigelschi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fetele de împărat pășesc pe o suprafață-oglindă similară unei săli de bal înconjurată de vegetație albastră, de unde sugestia unui peisaj oniric sau fabulos. O parte sunt prinse în dans, una dintre ele se apleacă să culeagă ceva, o alta se remarcă printr-un profil meditativ, pe când altele sunt surprinse într-un tête à tête. Ștefan Popescu rupe ritmul unei armonice gestuale precum în picturile lui Loghi, dar mai ales în cele ale Ceciliei Cuțescu-Storck. Cu toate acestea, ansamblul creează impresia unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
durează din 19 noiembrie până pe 20 decembrie, iar pictorul expune 85 de lucrări. Criticul face un portret al artistului la tinerețe elogiindu-l pentru idealismul său, constantă a virtuților emblematice ale noii generații, care se transferă uneori și artei ei. Remarcă patru ipostaze ale unei picturi cu un castel breton, intitulate " Palatul alb", în jurul căreia criticul compune o lume adecvată de frunți gânditoare înclinate spre meditație și acte caritabile. Pune în relație aceste patru picturi cu "simbolica idilă" Muzica: Un tânăr
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
român ar fi trebuit să-și plimbe pe Făt-Frumos și pe Ileana-Cosânzeana nu numai prin munți și prin păduri ci și pe mări și pe oceane, pe asemenea întinderi de apă i-ar fi plimbat imaginația lui"227. I. Teodorescu remarca tocmai juxtapunerea temei împrumutată basmului românesc cu cadrul "feeric" al peisajului breton, exact ceea ce disocia cu acribie Paul Constantinescu, castelele al căror stil arhitectonic corespundea unei medievalități occidentale de personajele extrase din basmul românesc, purtând amprenta vestimentară a stilului bizantin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu cel european. Un loc privilegiat în reflectarea acestui fior mistic în pictura simbolistă românească îl ocupă tablourile cu subiect religios. Figura cristică este capabilă să catalizeze un tip de sensibilitate care iradiază dincolo de subiectul testamentar sau veterotestamentar. Tudor Arghezi remarca tematizările simboliste de fior religios în pictura lui Nicolae Vermont: "Vermont este această cetate cenușie, cu drame creștine pe la răspântii, cu Isuși luminoși prin odăi de nori, cu sfinți Ștefani uciși cu pietre, cu răcnetele de părere de rău târzie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și el fusese un elev al școalei de la München"238. Într-adevăr, pictura lui Vermont cu subiect religios dobândește o aură proprie, un contur sensibil, o atmosferă de mister. În articolul "A VIII-a expoziție a "Tinerimii artistice"", George Murnu remarca echilibrul compoziției în raportul desen-colorit la tablourile cu subiect religios, Pogorârea de pe cruce și Moartea sfântului Ștefan, primul fiind reprodus în paginile revistei. "Pogorârea de pe cruce" ne dă în schimb măsura de felul cum artistul știe întocmi o compoziție într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la una simbolistă, locul fratelui fiind luat de corpul lui Iisus Hristos. Suferința pe care maladia i-o provoacă fratelui său se transferă în martiriul exemplar al lui Iisus Hristos, figură a suferinței și a redempțiunii. În prima situație, așa cum remarcă Virgil Vătășianu, cel care realizează o interesantă monografie a operei, pictorul urmărește un raport descriptiv, moartea dobândind sensul unei binecuvântări. "Personajele compoziției erau dela început determinate: unul din ele trebuia să fie fratele său, altul un demon în chip de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
academist Ion Georgescu (1856-1898) nu ocolea în reprezentarea sa vârsta poetului. În 1891, la doi ani după dispariția poetului, tot Ioan Georgescu realizează și medalionul-relief așezat pe mormântul acestuia la cimitirul Bellu, într-o definiție naturalistă și nu metaforică, așa cum remarcă cu insatisfacție criticul Ion Frunzetti, dar și un bust în pură manieră academică, realizat după fotografia poetului făcută la 27 de ani unde acesta poartă mustață! Acest bust relevă, în opinia lui Petru Comarnescu, "o expresie ... meditativă și duioasă"254
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Das Wissen și Hygeia fără a oferi câtuși de puțin o rezolvare cathartică a tragediei umane. Geniul se află într-o insolitare nietzscheană deasupra a tot ceea ce este omenesc, natura sa ne tulbură pentru că ea este incomunicabilă, misterioasă, "rece". De remarcat faptul că două dintre cele trei figuri din piedestal, cele masculine, își ascund chipul. Ele nu au nimic din detașarea, echilibrul, compactul figurii rodiniene a Gânditorului, iar cea de-a treia, probabil o figură feminină, schițează un gest defensiv. Toate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trupu-i se revarsă" (cromolitografie 495 x 345 cm, 1923, BAR. Cabinetul de Stampe, DR 20 I/T.M.) Expune în 1914 alături de Ressu și Băncilă, și în 1922 cu Paciurea participă la expoziția societății "Arta Română", unde decorativismul lucrărilor sale este remarcat. Mișu Teișanu mai creează 22 de gravuri policolor având ca temă "Luceafărul". Popescu-Gogan consideră că există o influență manifestă a creației lui Paciurea în desenele având ca temă poezia eminesciană ale lui Mișu Teișanu, desene aflate sub semnul simbolismului. "Stilul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictorului, astfel că gestul devine autoreferențial, mâna ținând pensula se indică pe sine într-o primă instanță, și pe pictor, care își camuflează pios carisma prin titulatura modestă. Mâna emană o strălucire aparte, difuză, efect impresionist, care se face numaidecât remarcată prin contrast pe fundalul cromatic tern al costumului, iar această luminescență iradiază și din pensula pe care o ține artistul, pensula și mâna întrețin o relație simbiotică. Ne aflăm în fața unei epifanii a artistului, dar și a reflectării ca efect
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]