28,471 matches
-
de disperare, nevoit să-și amaneteze obiectele dragi cu valoare sentimentală un inel de la sora sa Dunia și ceasul de argint de la tatăl său, pentru că nu-și putea plăti taxele la facultate și era obligat să accepte sacrificiul mamei și sorei de a-i trimite bani, crezându-se și un instrument de asanare a răului, a ucis-o pe cămătăreasa Aliona Ivanovna și, întămplător, pe slujnica ei, Lizaveta. A șters urmele, ceea ce a creat terenul alibiului. De ce a comis Raskolnikov crima
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
America, s-a sinucis) în convoiul deținuților-ocnași în Siberia și cu prezența ei l-a ajutat să urce Golgota suferințelor. Sonia s-a instalat în orășelul siberian, în apropierea lagărului de muncă, lucra croitorie și câștiga ceva bani. Scria periodic surorii lui și o informa, fără sentimentalisme, cum se simte Rodion (mama murise). Sonia l-a vizitat mereu pe Rodia, l-a susținut. Posomorât și zgârcit la vorbă, el se simțea când stânjenit și deranjat de prezența ei, când rușinat că
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
le prea înțelegeau dar pe care, din politețe, le acceptau. În temeiul acestor convingeri, Likhonin a convins-o pe Liubka să iasă din marasmul stabilimentului și să-și schimbe viața. I-a promis că o va trata ca pe o soră, ca pe o prietenă, ca pe o fiică. I-a ținut discursuri despre emanciparea femeii, despre drepturile ei, despre morala muncii. A plănuit ca și alți colegi să fie antrenați în munca de reeducare, toți s-au oferit s-o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
despre viața ei, ceea ce o făcea să se simtă stingherită. Liubka era extrem de atașată de binefăcătorul ei, îl iubea, îl gratifica cu gesturi de dragoste și tandrețe. El însă o respingea mereu, amintindu-i că pentru el este doar o soră. Avansurile sincere de altfel ale tânărului Soloviov, care ar fi vrut să se căsătorească cu ea, le-a respins, din fidelitate față de binefăcătorul ei. Colegii îl ironizau pe Likhonin pentru fantezia eșuată de a reabilita o prostituată și el s-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
măritată împotriva voinței ei cu un bărbat violent și fără suflet căruia i s-a supus un timp, au început o viață scandaloasă de petreceri și amoruri interzise. Martorul petrecerilor era fratele Chirei, Dragomir care o privea cu încântare pe sora lui frumoasă, prin ea descoperea frumusețea feminină, senzualitatea, iubirea. El veghea petrecerile și semnaliza când tatăl și fiul se apropiau pentru a le snopi în bătaie. Cele două femei, Chira și mama ei, sunt frumoase, cu părul până la călcâie, cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
virtuoasa. Nu-ți bate joc de Dumnezeu, ci fii ceea ce te-a lăsat El. Trăiește-ți viața așa cum o simți, fii chiar destrăbălată, dar o destrăbălată cu inimă... Și tu, Dragomir, dacă nu poți ajunge om de treabă, fii ca soră-ta și ca mamă-ta, fă-te chiar hoț, dar un hoț cu suflet... Mama le-a lăsat celor doi copii, Chira și Dragomir, toată averea și a dispărut. Unchii lor, frații mamei, au venit să-i apere, au încercat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Efendi, a ademenit-o pe Chira, a invitat-o la o plimbare cu barca și, după ce i-a câștigat încrederea cu veșminte și cu zaharicale, a dus-o la Istanbul, într-un harem. Dragomir, disperat a plecat să-și caute sora prin Turcia, Liban și Siria, fără s-o găsească. Didina, Voica, Sinefta Eugen Barbu, Groapa Scriitorul român Eugen Barbu (1924-1993) este talentatul autor de nuvele, versuri, reportaje, pamflete, piese de teatru, romane, scenarii de film. Amintim câteva titluri din opera
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de pește, domnul Tanaka, a luat-o și a vândut-o într-o ceainărie ce era și o casă de gheișe, în Gion, celebrul cartier de gheișe din Kyoto unde, în anii '30, se spune, erau 7-8000 de gheișe. Și sora ei a fost luată de la părinți, dar a fost vândută unui bordel. Ucenicia lui Chiyo începe cu munci istovitoare de servitoare a matroanei și a gheișei titulare Hatsumomo, o femeie frumoasă, faimoasă, invidioasă și rea. Efectua, ca și colega ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
era bătută și umilită. I s-a întocmit un registru cu cheltuielile reale și imaginare pentru creșterea și educația ei, bani pe care era datoare să-i înapoieze. A avut o tentativă de a fugi pentru a o căuta pe sora ei și a fost aspru pedepsită. Copilă fiind, a primit, pe stradă, o înghețată de la un tânăr bărbat, i se spunea președinte. I-a rămas de la el o batistă ce va fi talismanul ei. Ani de zile a visat să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din America ce-i trimitea constant bani, deși nu-i mergeau afacerile la nivelul așteptat, bani pe care-i reorienta în relațiile cu amanții ei, Kurati și mai tânărul Masai. Devine geloasă pe soția și pe copiii amantului ei, pe sora ei ce se afla în relații cu iubirea vieții ei, Kurati care va dispărea din viața ei și a familiei lui, întrucât a fost descoperit ca agent ce a vândut secrete americanilor. Yoko simțea imperios nevoia să fie iubită, privea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fiind analizate doar în termeni de procente, luându-se în considerare puține diferențe individuale ca variabile. Peste jumătate din persoane au spus că nici părinții, nici prietenii nu știu cât câștigă, iar mai puțin de 50 % au împărtășit această informație cu frații, surorile. Se pare că se gândeau la bani tot timpul, dar vorbeau foarte puțin despre ei și numai cu câteva persoane. După cum se previziona, o dată cu creșterea venitului, creștea și tendința de secretizare a informației și dorința de a ascunde bunăstarea (Furnham
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
îi însărcinează cu rezolvarea uneia noi." În Examen la Horace, chiar Corneille subliniază defectele tragediei sale, care păcătuiește în privința unității de acțiune. Uciderea lui Camille creează un al doilea pericol pentru Horace, care riscă să fie condamnat ca ucigaș al surorii sale, când tocmai scăpase din primul pericol, în lupta împotriva Curiaților. Corneille face aceeași constatare pentru Theodora, fecioară și martiră (Théodore, vierge et martyre), unde eroina se oferă martiriului, după ce a scăpat de prostituție. Se poate totuși măsura, într-o
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în care a aflat vestea, în prezența întregii familii, și nu pare deloc verosimil că amândoi se îndepărtează pentru această bucurie comună, dar este necesară pentru teatru, și încă mai puțin decât asta, ca sentimentele celor trei Horați, ale tatălui, surorii lor, ale lui Curiațiu, ale Sabinei, să fie prezentate toate în același timp. Romanul, care nu arată nimic, s-ar fi descurcat cu ușurință, dar pe scenă a trebuit să fie separate, pentru a pune puțină ordine și a le
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nu ar putea-o înfrâna. Pulsiunea de moarte ce inițiază această ură este atât de puternică, încât Eteocle și Polinice, indiferenți față de propria lor viață, nu pot decât să se omoare între ei. Implorările mamei lor Iocasta, cele ale Antigonei, sora lor, rămân neputincioase. "Etéocle: Nous avons l'un et l'autre une haine obstinée: Elle n'est pas, Créon, l'ouvrage d'une année, Elle est née avec nous, et sa noire fureur Aussitôt que la vie entra dans notre
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
indiferent, ci de la o persoană care trebuie să-l iubească pe cel ce suferă și să fie iubită de el." Cu Horace, Corneille creează de asemenea o situație perfectă în planul tragicului. Eroul, ajuns în culmea gloriei, comite, omorându-și sora, o crimă împotriva naturii, care îi provoacă spectatorului o milă și o teamă maxime. Greșeala acestui om corect, care într-o privință este un model de virtute, în sensul cornelian al termenului (curaj), nu ar putea fi mai mare. Cel
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fără totuși să-i știrbesc ceva din această grandoare a sufletului cu care apără onoarea Fedrei, și se lasă oprimat fără să o acuze. Numesc slăbiciune pasiunea pe care o resimte fără voia lui pentru Aricia, care este fiica și sora dușmanilor de moarte ai tatălui său." 7.6. Refuzul recunoașterii 58 Dacă teoreticienii clasici îi sunt fideli lui Aristotel asupra chestiunii greșelii tragice, ei înlătură totuși, vom vedea, un număr oarecare de configurații pe care acesta le consideră susceptibile să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
De aceea și dorește el suprimarea unităților care, prin constrângerile pe care le impun, îl împiedică pe autorul dramatic să creeze situații emoționante, și proslăvește o tragedie în proză după modelul teatrului shakespearian. Ah mamă ! ah fiule ! ah frate ! ah soră! Numai aceste exclamații dacă ar fi și ne dau siguranța lacrimilor; și, fără să ne mai ostenim să aflăm dacă recunoștința se aseamănă cu altele, nici dacă este țesută cu destulă justețe, ne lăsăm antrenați de emoția personajelor; căci, cu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
răsplătit la deznodământ, când revine tatăl Rosaliei, pe care nu-l mai așteptau, căci fusese făcut prizonier la întoarcerea din Martinica. El îl recunoaște în Dorval pe fiul său nelegitim, astfel încât Dorval și Rosalie, descoperindu-se cu bucurie frate și soră, cad unul în brațele celuilalt, când înțeleg natura afecțiunii care îi unea14. Iată "încercările virtuții" pe care le traversează cu curaj Dorval, pentru că acesta este subtitlul pe care îl dă Diderot piesei ("Les épreuves de la vertu"). El se explică în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
-i ajutorul. Aici, Oreste își adresează jelania zeiței; acolo, se agită Furiile; merg, vin, aleargă. În sfârșit una dintre ele exclamă: "Iată urma de sânge pe care paricidul a lăsat-o cu pașii săi... Îl simt, îl simt..." Ea merge. Surorile-i nemiloase o urmează: ele trec, din locul unde erau, în adăpostul lui Oreste. Îl înconjoară, scoțând strigăte, fremătând de furie, scuturându-și făcliile. Ce moment de teroare și milă, cel în care se aud rugămintea și gemetele nefericitului străbătând
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
oamenii în situații foarte neplăcute. Eu Așadar, ați vrea să-i reprezentăm pe omul de litere, pe filosof, pe comerciant, judecător, avocat, omul politic, pe cetățean, magistrat, finanțist, marele senior, intendentul. Dorval Mai adăugați, toate legăturile: tatăl de familie, soțul, sora, frații. Tatăl de familie! Ce subiect, într-un secol ca al nostru, în care nu ai impresia că se are habar de ceea ce înseamnă tatăl de familie! Gândiți-vă că zilnic se formează condiții noi. Gândiți-vă că nimic, poate
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Elemente de literatură. "Ar însemna să jignim inima omenească, spune și Marmontel, și să nu cunoaștem natura, crezând că ea are nevoie de titluri pentru a se emoționa mai tare. Numele sacre de prieten, tată, amant, soț, fiu, mamă, frate, soră, de om, în fine, cu moravuri interesante, iată elementele patetice. Ce contează rangul, numele, obârșia nefericitului pe care atitudinea înțelegătoare față de niște prieteni nedemni și atracția exemplului l-au angrenat în capcanele jocului, iar acum geme în închisori, mistuit de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Comoedia (13 ianuarie 1924). Apollinaire optează pentru locuri multiple și pentru acest amestec de tonuri pe care romanticii și-l fixau drept obiectiv, dar pe care n-au reușit să-l realizeze vreodată: "Reunind deseori fără să fie-ntre ele surori ca și în viață Muzica dansul acrobația poezia pictura Corurile acțiunile și decorurile multiple Veți găsi aici acțiuni Ce se adaugă dramei principale și o împodobesc Schimbările de ton de la patetic la burlesc Și folosirea rațională a neverosimilului."18 Yvan
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Rapin. 66 Se cuvine să notăm că Stendhal scrie Racine et Shakespeare și nu "Racine ou Shakespeare". Nu excluzându-se unul pe celălalt îi confruntă el pe cei doi scriitori. Fervent admirator al lui Racine în tinerețe, el îi scrie surorii sale Pauline, la 22 ianuarie 1803: "Citesc în fiecare seară, înainte de culcare, oricât aș fi de obosit, un act din Racine pentru a învăța să vorbesc franceza. " (Correspondance, Pléiade, t.1). Mai târziu, după șederea la Milano, se pasionează de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
BĂRNUȚIU, Simion (2.VIII.1808, Bocșa, j. Sălaj - 28.V.1864, Hida sau Treznea, j. Sălaj), estetician. Este fiul Anei și al lui Ioan Bărnuțiu, cantor și învățător. Asemenea celorlalți șapte frați și surori, a învățat mai întâi la școala din satul natal, ultimii doi ani (1818-1820) făcându-i la Șimleu. A urmat apoi cursurile Liceului Piarist din Carei, iar la Blaj, între 1826 și 1829, teologia. Este profesor la liceul din Blaj, îndeplinind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
gura poporului, București, 1893; Snoave, București, 1893; Glume și povești, pref. Al. Vlahuță, Craiova, 1895; La gura sobei, pref. edit. București, [1895]; Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; Basme culese din gura poporului, pref. I. C. Chițimia, București, 1955; Sora Soarelui. Basme culese din popor, îngr. Iordan Datcu, pref. I. C. Chițimia, București, 1970; Cerbul de aur. Basme culese din popor, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1985; Sur-Vultur. Basme culese din gura poporului, îngr. Iordan Datcu, București, 2000. Traduceri: Povești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]