29,866 matches
-
apelor îl constituie studiile sau bazinele pilot, al căror scop îl constituie testarea ipotezelor. Această fază este adesea complet neglijată sau efectuată prea repede, ajungându-se la aplicarea pe scară mare fără a se ajunge la o testare reală a ipotezelor și la corectarea ipotezelor greșite. Gospodărirea adaptivă nu este în sine direct legată de procese stohastice. În domeniul gospodăririi apelor totuși, o parte din ipoteze se referă la elemente statistice și verificarea se referă implicit și la ipotezele statistice care
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
sau bazinele pilot, al căror scop îl constituie testarea ipotezelor. Această fază este adesea complet neglijată sau efectuată prea repede, ajungându-se la aplicarea pe scară mare fără a se ajunge la o testare reală a ipotezelor și la corectarea ipotezelor greșite. Gospodărirea adaptivă nu este în sine direct legată de procese stohastice. În domeniul gospodăririi apelor totuși, o parte din ipoteze se referă la elemente statistice și verificarea se referă implicit și la ipotezele statistice care stau la baza studiilor
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
-se la aplicarea pe scară mare fără a se ajunge la o testare reală a ipotezelor și la corectarea ipotezelor greșite. Gospodărirea adaptivă nu este în sine direct legată de procese stohastice. În domeniul gospodăririi apelor totuși, o parte din ipoteze se referă la elemente statistice și verificarea se referă implicit și la ipotezele statistice care stau la baza studiilor respective. Pe lângă aceasta însă, gospodărirea adaptivă privește gospodărirea apelor la un nivel mai general decât problemele de dimensionare și de exploatare
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
reală a ipotezelor și la corectarea ipotezelor greșite. Gospodărirea adaptivă nu este în sine direct legată de procese stohastice. În domeniul gospodăririi apelor totuși, o parte din ipoteze se referă la elemente statistice și verificarea se referă implicit și la ipotezele statistice care stau la baza studiilor respective. Pe lângă aceasta însă, gospodărirea adaptivă privește gospodărirea apelor la un nivel mai general decât problemele de dimensionare și de exploatare, care fac obiectul celorlalte tipuri de studii. Ele acoperă și alte domenii care
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
Intrată în colecțiile Vaticanului, statuia lupoaicei i-a fost restituită orașului Roma în 1471 de Papa Sixtus al IV-lea. Prima datare a turnării lupoaicei, presupusă în anii 500-480 î.e.n., a fost făcută după analize stilistice. S-a emis și ipoteza că turnarea s-a făcut în secolul al VI-lea e.n. de sculptorul etrusc "Vulca" din Veii. Cei doi copii sugând sunt însă mult mai recenți, deși Lupoaica cu cei doi copii a fost și simbolul Legiunii a VI-a
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
atelier din Ferrara faimos la sfârșitul secolului al 15-lea. În anul 2006, istoricul de artă italian Anna Maria Carruba și etruscologul Adriano La Regina au contestat datarea tradițională a însăși Lupoaicei și, pe baza analizei tehnicii turnării, au emis ipoteza că statuia a fost turnată, de fapt, în Evul Mediu târziu. S-au bazat pe faptul că în figurile antice (bazoreliefuri, mozaicuri, monede) lupoaica apare totdeauna cu botul întors spre cei doi copii, și pe lucrările de restaurare din 1997
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
Mă îndoiesc că Attila ar fi alimentat o armată de 30.000 de oameni. Ca o referință, în secolul al treilea timpuriu, Imperiul Roman a menținut treizeci și trei legiuni, cu puțin sub minim de 5.200- 171.600 oameni; dacă urmăm ipoteza generală că numărul de auxiliari era potrivit numărului de legionari, apoi se adaugă Garda pretoriană cu 15.000 de oameni și șase cohorte urbane, care totalizau 9000, vom constata că Imperiul a avut un total de 395.000 soldați în
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
selectivă, ce conferă individualitate celulei. Membrana celulară a fost pentru prima dată observată de Robert Hooke, însă acesta a considerat-o parte integrală a unei celule unitare. Abia în 1855 Karl Wilhelm von Nägeli și Carl Eduard Cramer au emis ipoteza existenței unei membrane celulare responsabile pentru secreția extracelulară și menținerea presiunii intracelulare. În 1935, Hugh Daveson și James Frederic Danielli au sugerat structura bilipidică a membranei celulare, iar în 1972, Nicholson și Singer au formulat modelul mozaicului fluid. Acest model
Membrană celulară () [Corola-website/Science/304449_a_305778]
-
pe ideea selecției naturale, văzută că proces care implică o concurență diferențiată între replicatori. Prin urmare, teoreticienii problemei memelor urmăresc niște analogii stricte cu genă sferei culturale, care poate juca rolul unui replicator. Richard Dawkins face aceasta presupunere pornind de la ipoteza omului ca subiect al colonizării de către replicatori. Din acest punct de vedere, memele sunt necesare pentru eliberarea speciei umane de o formă de determinism biologic. Trebuie să fim atenți, totuși, să nu amestecăm biologicul cu culturalul. Dacă vorbim despre evoluție
Memă () [Corola-website/Science/304443_a_305772]
-
nu este legat. Clorocruorina: Identificată la multe anelide, asemănătoare cu eritrocruorina, însă grupare hemică este diferită. Cînd nu leagă oxigenul are culoarea verde, în timp ce oxigenată are culoare roșie. Vanabina: Întâlnită la urocordate, se pare că heteroatomul este ionul de vanadiu (ipoteză neconfirmată). Eritrocruorina: Identificată la multe anelide, este un complex proteic cu masa de peste 3,5 milioane daltoni. Pinaglobina: Identificată doar la molusca "Pinna squamosa", heteroatomul fiind ionul de Mn. Leghemoglobina: Identificată la specii de leguminoase (lucernă, soia), bacteriile fixatoare de
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
Metoda științifică sau procesul științific este fundamental pentru investigația științifică și pentru dobândirea de către comunitatea științifică de noi cunoștințe bazate pe dovezi fizice. Savanții folosesc observația și raționamentul pentru a propune explicații provizorii pentru fenomene, numite ipoteze. Sub presupunerea materialismului metodologic, evenimentele observabile din natură (inclusiv operele artificiale ale omenirii) se explică doar prin cauze naturale, fără a presupune existența sau nonexistența supranaturalului. Prognozele derivate din aceste ipoteze sunt testate prin diferite experimente, care ar trebuie să
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
raționamentul pentru a propune explicații provizorii pentru fenomene, numite ipoteze. Sub presupunerea materialismului metodologic, evenimentele observabile din natură (inclusiv operele artificiale ale omenirii) se explică doar prin cauze naturale, fără a presupune existența sau nonexistența supranaturalului. Prognozele derivate din aceste ipoteze sunt testate prin diferite experimente, care ar trebuie să fie reproductibile. Un aspect important al unei ipoteze este că trebuie să fie falsificabilă, cu alte cuvinte, trebuie să se poată verifica dacă este falsă. Dacă o propoziție nu este falsificabilă
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
natură (inclusiv operele artificiale ale omenirii) se explică doar prin cauze naturale, fără a presupune existența sau nonexistența supranaturalului. Prognozele derivate din aceste ipoteze sunt testate prin diferite experimente, care ar trebuie să fie reproductibile. Un aspect important al unei ipoteze este că trebuie să fie falsificabilă, cu alte cuvinte, trebuie să se poată verifica dacă este falsă. Dacă o propoziție nu este falsificabilă, atunci nu este o ipoteză, ci o opinie sau afirmație care se află în afara domeniului de cercetare
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
experimente, care ar trebuie să fie reproductibile. Un aspect important al unei ipoteze este că trebuie să fie falsificabilă, cu alte cuvinte, trebuie să se poată verifica dacă este falsă. Dacă o propoziție nu este falsificabilă, atunci nu este o ipoteză, ci o opinie sau afirmație care se află în afara domeniului de cercetare științifică. Este de asemenea important de știut că o ipoteză nu poate fi dovedită, mai degrabă, datele dintr-un experiment anume conceput pentru a testa o ipoteză pot
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
trebuie să se poată verifica dacă este falsă. Dacă o propoziție nu este falsificabilă, atunci nu este o ipoteză, ci o opinie sau afirmație care se află în afara domeniului de cercetare științifică. Este de asemenea important de știut că o ipoteză nu poate fi dovedită, mai degrabă, datele dintr-un experiment anume conceput pentru a testa o ipoteză pot ori să sprijine ori să respingă acea ipoteză. Odată ce o ipoteză este verificată experimental în mod repetat, este considerată a fi o
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
o ipoteză, ci o opinie sau afirmație care se află în afara domeniului de cercetare științifică. Este de asemenea important de știut că o ipoteză nu poate fi dovedită, mai degrabă, datele dintr-un experiment anume conceput pentru a testa o ipoteză pot ori să sprijine ori să respingă acea ipoteză. Odată ce o ipoteză este verificată experimental în mod repetat, este considerată a fi o teorie și prognozele noi se bazează pe ea. Orice prognoză eronată, inconsistențe interne sau lacune, sau fenomene
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
află în afara domeniului de cercetare științifică. Este de asemenea important de știut că o ipoteză nu poate fi dovedită, mai degrabă, datele dintr-un experiment anume conceput pentru a testa o ipoteză pot ori să sprijine ori să respingă acea ipoteză. Odată ce o ipoteză este verificată experimental în mod repetat, este considerată a fi o teorie și prognozele noi se bazează pe ea. Orice prognoză eronată, inconsistențe interne sau lacune, sau fenomene neexplicate, inițiază considerarea și generarea de corecții sau de
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
de cercetare științifică. Este de asemenea important de știut că o ipoteză nu poate fi dovedită, mai degrabă, datele dintr-un experiment anume conceput pentru a testa o ipoteză pot ori să sprijine ori să respingă acea ipoteză. Odată ce o ipoteză este verificată experimental în mod repetat, este considerată a fi o teorie și prognozele noi se bazează pe ea. Orice prognoză eronată, inconsistențe interne sau lacune, sau fenomene neexplicate, inițiază considerarea și generarea de corecții sau de ipoteze alternative, care
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
Odată ce o ipoteză este verificată experimental în mod repetat, este considerată a fi o teorie și prognozele noi se bazează pe ea. Orice prognoză eronată, inconsistențe interne sau lacune, sau fenomene neexplicate, inițiază considerarea și generarea de corecții sau de ipoteze alternative, care ele însele sunt testate, ș.a.m.d. Orice ipoteză care este destul de validă pentru a face prognoze poate fi testată astfel. O ipoteză neverificată poate să se bucure de interes considerabil în rândul specialiștilor din cauza eleganței sale sau
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
a fi o teorie și prognozele noi se bazează pe ea. Orice prognoză eronată, inconsistențe interne sau lacune, sau fenomene neexplicate, inițiază considerarea și generarea de corecții sau de ipoteze alternative, care ele însele sunt testate, ș.a.m.d. Orice ipoteză care este destul de validă pentru a face prognoze poate fi testată astfel. O ipoteză neverificată poate să se bucure de interes considerabil în rândul specialiștilor din cauza eleganței sale sau a unei validități intuitive, sau a unei anticipări a verficării sale
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
inconsistențe interne sau lacune, sau fenomene neexplicate, inițiază considerarea și generarea de corecții sau de ipoteze alternative, care ele însele sunt testate, ș.a.m.d. Orice ipoteză care este destul de validă pentru a face prognoze poate fi testată astfel. O ipoteză neverificată poate să se bucure de interes considerabil în rândul specialiștilor din cauza eleganței sale sau a unei validități intuitive, sau a unei anticipări a verficării sale, deși nu este acceptată în mod formal până când există dovezi experimentale convingătoare; vezi exemplul
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
vezi sociologia științei și sociologia cunoașterii științifice. O metodă științifică este un set de reguli de bază, pe care un om de știință le folosește pentru a efectua o experiență controlată din care poate trage concluzii teoretice. În metoda științifică, ipoteza este drumul care trebuie să conducă la formularea teoriei. Teoriile științifice, destinate să explice într-un fel sau altul fenomenele pe care le observăm, trebuie să fie sprijinite de experimente care să le certifice validitatea. Pilonul central al metodei științifice
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
În acest tip de experimente, se folosește metoda dublu-orb, o metodă în care nici măcar experimentatorul nu știe decât în faza analizei rezultatelor (sau în orice caz după culegerea datelor), care subiect/participant a făcut parte dintr-un: Termenii de "model", "ipoteză", "teorie" și "lege fizică" au în știință alte înțelesuri decât în limbajul uzual. Oamenii de știință folosesc termenul de "model" pentru a exprima descrierea a ceva, în mod specific ceva care poate fi folosit pentru a face predicții care pot
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
alte înțelesuri decât în limbajul uzual. Oamenii de știință folosesc termenul de "model" pentru a exprima descrierea a ceva, în mod specific ceva care poate fi folosit pentru a face predicții care pot fi testate prin experiment sau observație. O ipoteză este o afirmație care ori (încă) nu a fost nici confirmată nici infirmată prin experiment. O "lege fizică" sau o "lege a naturii" este o generalizare științifică bazată pe observații empirice. Cuvântul "teorie" este înțeles greșit mai ales de către laici
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
relativitatea generală oferă explicații pentru toate fenomenele descrise de mecanica newtoniană, este privită ca o teorie superioară. Știința este o metodă folosită cu scopul de a acumula cunoștințe. Obiectivul metodei științifice este de a porni de la una sau mai multe ipoteze și a dezvolta o teorie validă. Acesta este un model ideal (în unele științe numai o parte din pașii de mai jos pot fi parcurși și deseori cunoștințele sunt dobândite în alt mod, inclusiv prin hazard): Acest model este valabil
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]