29,232 matches
-
și identitate națională" de Eugen Holban (1997, 234 p.); "Limba română. Cuvinte și imagini" (1997, 228 p.) și "Limba română. Limbă, literatură, civilizație" (1997, 212 p.), ambele volume semnate de prof. Valeriu Rusu (Franța); "Cetăți de pe Nistru. Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea Albă" (1998, 212 p.), colectiv de autori; "Român mi-e neamul, românesc mi-e graiul" (1998, 252 p.) de Nicolae Matcaș; "Itinerar sociolingvistic" de acad. Silviu Berejan (Chișinău, 2007, 240 p.); Anatol Ciobanu, "Reflecții lingvistice" (Chișinău, 2009, 340 p.); Nicolae
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
mod expres „loialul tălmaci”. Müteferrika a deținut atribuții politice și după acest moment. În anul [[1737]], a participat la negocierile făcute în scopul reînnoirii tratatului cu [[Polonia]], un an mai târziu s-a aflat în fruntea întâlnirilor de predare a cetății [[Orșova]], turcilor. În anul [[1745]], a pus bazele unei fabrici de hârtie la [[Yalova]], aducând din Polonia persoane abilitate în acest domeniu. Müteferrika, care deja obosise și înaintase în vârstă, a murit în anul [[1747]], fiind mai întâi îngropat în
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
860). Împărați bizantini au recrutat războinici varegi pentru garda imperială („garda varegă”; spre exemplu Vasile al II-lea, căruia marele prinț al Kievului Vladimir I i-a trimis șase mii de războinici varegi). Teritoriul est-european (preponderent slav și fino-ugric) al cetăților, târgurilor și teritoriilor aferente, administrate de liderii princiari, militar și negustori varegi (și populate cu coloniști și mercenari scandinavi strămutați) se chema pe limba lor Gardarike (sau "Gardariki") “regatul orașelor-cetăți”. Cele mai vechi localități au fost: Pskov, Polotsk, Gnezdovo/Smolensk
Regatele scandinave () [Corola-website/Science/330962_a_332291]
-
cu frunze de dud). A îndepărtat Toscana de hegemonia habsburgă prin căsătoria cu prima candidată non-habsburgică de la Alessandro de' Medici, Duce al Florenței, Cristina de Lorena, o nepoată a Ecaterinei de Medici. Reacția spaniolă a fost de a construi o cetate pe partea lor de pe insula Elba. Pentru a întări noua alianță toscană, el a căsătorit-o pe fiica cea mică a lui Francesco, Maria, cu Henric al IV-lea al Franței. Henric a declarat în mod explicit că va apăra
Marele Ducat de Toscana () [Corola-website/Science/330983_a_332312]
-
Generalul Constantin Pantazi nota despre el: „Adevărat general sub toate raporturile.” În cadrul regrupării unităților a condus după acea Regimentul 9 Roșiori, Regimentul 35 de Infanterie, Divizioanele 3 si 4 de Cavalerie pe jos și un Divizion de artilerie călăreață la Cetatea Albă. Din cauza ultimatelor sovietice de la 26 si 28 iunie 1940, Armata Romana trebuia sa se retragă din Basarabia și Nordul Bucovinei. Racovitză a pregătit și condus retragerea trupelor sale la vest de Prut. Generalul Nicolae Ciupercă nota: „Mă asociez in
Aurel Racovitză () [Corola-website/Science/330980_a_332309]
-
lui s-au prezentat circa 4 milioane de persoane. Pentru a-și finaliza dorința de dominare a lumii întregi, Carpathia a creat One World Unity Army, compusă din toți militarii aparținând GC de pe planetă. Misiunea lor era să distrugă rămășița cetății de la Petra și să transforme orașul Ierusalim drept capitala lumii noi, ca urmare a distrugerii supranaturale a Noului Babilon. El a adunat, de asemenea, armatele din lume în valea Armaghedonului pentru lupta cu Iisus Hristos și armata Sa. În conformitate cu interpretarea
Listă de personaje din Left Behind () [Corola-website/Science/328019_a_329348]
-
al râului Someș până la podul Napoca, str. Dragalina, frontul sudic, limita estică aparceleistr. Dragalina nr. 70, fundul de parcele str. Șerpuitoare nr. 1-27, limita estică a bazei sportive dintre Str. Șerpuitoare și str. Augustin Bunea, str. Călărașilor frontul nordic, str. Cetății frontul vestic între nr. 32 și 2, str. Mecanicilor frontul estic până la Pta Gării, podul rutier peste calea ferată, limita sudică, vestică și nordică a parcelei str. Tudor Vladimirescu nr. 2-4, str. Locomotivei, frontul vestic între Str. Maiacovschi și podul
Ansamblul urban „Centrul istoric al orașului Cluj” () [Corola-website/Science/334946_a_336275]
-
Toma zugravul. Printre realizările sale de aici se numără: Lui Toma zugravul din Suceava îi este uneori atribuit - în mod controversat , un autoportret inserat în scena "Asediul Constantinopolului", unde s-ar fi zugrăvit el însuși într-un călăreț apărător al cetății ce aruncă lancea înspre comandantul oștii turcești.
Toma din Suceava () [Corola-website/Science/334948_a_336277]
-
Asupra localizării sale nu există un consens unanim, dar aproape toți cercetătorii îl plasează în Dobrogea de Nord. Cele mai probabile localizări sunt reprezentate de aceea de la Păcuiul lui Soare și de aceea din zona Isaccea, Inițial a fost o cetate bizantină mai veche, care a fost transformată arhitectural de genovezi în secolele XIII-XIV, în epoca controlului politic și economic al acestora asupra litoralului Mării Negre și al gurilor Dunării. Perioada sa de înflorire a început într-o epocă în care centrul
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
au fost astfel paralizate. În acest cadru, superioritatea obținută în Marea Neagră de genovezi asupra venețienilor după Tratatul de la Nymphaeum din 1261, primii contribuind la restaurarea Imperiului Bizantin și la recucerirea Constantinopolului, a permis ca aceștia să se instaleze la Caffa, Cetatea Albă, Chilia și Vicina. Prima consemnare a unor negustori occidentali apare astfel la Vicina în anul 1281. Odată cu revenirea Imperiului Bizantin cu hotarul la Dunăre, orașul a avut funcții administrative și militare în cadrul organizării imperiale. Structura urbană s-a format
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
Dunării românești. Aceasta s-a făcut atât prin catolicii prezenți la un moment dat, într-o fâșie arcuită continuă aflată la sud de Carpații Meridionali ce s-a întins de la Severin spre sudul Moldovei și mai departe până la Vicina și Cetatea Albă (oameni ai bisericii sprijiniți de către Regatul Maghiar și aflați pe urmele negustorilor genovezi, cavalerilor teutoni și poate a celor ioaniți), cât și prin clerul ortodox dintre munți și Dunăre sau din Dobrogea, aflat în legătură cu patriarhiile de la Târnovo, Constantinopol sau
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
mitropoliilor Țării Românești și Moldovei în secolul în care au apărut principatele medievale românești, a avut o legătură nemijlocită cu regiunea estică a Dunării de Jos, de unde au pornit spre Curtea de Argeș și spre Suceava de la Vicina și respectiv de la Moncastro (Cetatea Albă) ierarhi greci sau autohtoni, relicve și foarte probabil clerici din ținuturile dobrogene. Secolul al XII-lea nu oferă din punct de vedere al istoriei ecleziastice a Dobrogei date suficiente, viața religioasă putând continua probabil sub autoritatea mitropoliei de la Dristra
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
plastice”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 28. Chișinău, Moldova 1984 Dabija Nicolae, "„A. Mudrea. Pensulă muiată în Lumină”", revista „Moldova”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1984 Urecheanu Anatol, "„Tradiție fluidă și certă”", revista „Tinerimea Moldovei”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1984 "„Copilărie”, „Cetate”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Moldova”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1985 Colesnic Iurie, "„Memoria Memoriei”", revista „Tinerimea Moldovei”. Nr. 51. Chișinău, Moldova 1985 Lari Leonida, "„Asemeni unui rîu solar”", ziarul „Literatura și Arta”. 6 iunie. Chișinău, Moldova 1987 Cuciuc Sergiu, "„De la
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
sistemului Gamma Draconis, care are o perioadă de revoluție de 60 de ani tereștri. La momentul începerii romanului, planeta se află în pragul uneia dintre iernile sale îndelungate. Triburile locale se pregătesc pentru acest sezon aspru, strângând ultimele provizii în cetățile lor - așa cum fac și locuitorii Tevaranului, conduși de bătrânul înțelept Wold. În timpul acelor pregătiri, fiica lui - Rolery - se întâlnește cu un departe-născut - Jakob Agat, conducătorul coloniei exilate de oameni pe Werel. Agat îi avertizează pe indigeni despre sosirea triburilor migratoare
Planeta exilului () [Corola-website/Science/335433_a_336762]
-
care trec. Spre deosebire de celelalte invazii consemnate în documentele istorice, de data aceasta se pare că e vorba de mai mult decât o simplă migrație. Triburile gaalilor s-au unit și sunt decise nu doar să jefuiască, ci să cucerească toate cetățile care le stau în cale. Agat propune o alianță, dar aceasta nu este privită cu ochi buni de unii dintre tevarani. Mai mult, faptul că între el și Rolery se înfiripă o poveste de dragoste este interpretat ca un act
Planeta exilului () [Corola-website/Science/335433_a_336762]
-
Jos, care poruncește în Moldova de Jos, dar slujba lui o împlinesc doi vornici mai mici, fiindcă el trebuie să urmeze necontenit curtea”. În apropierea orașului, la o milă italienească pe malul râului, mai existau în acea vreme „rămășițele unei cetăți foarte vechi, numită astăzi Cetatea de Pământ, adică oraș de pământ. Nu s-au găsit nici temeliile vreunei case, nici vreun izvod din care să se poată afla cu siguranță de cine a fost zidită. N-au mai rămas în
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
de Jos, dar slujba lui o împlinesc doi vornici mai mici, fiindcă el trebuie să urmeze necontenit curtea”. În apropierea orașului, la o milă italienească pe malul râului, mai existau în acea vreme „rămășițele unei cetăți foarte vechi, numită astăzi Cetatea de Pământ, adică oraș de pământ. Nu s-au găsit nici temeliile vreunei case, nici vreun izvod din care să se poată afla cu siguranță de cine a fost zidită. N-au mai rămas în picioare decât ziduri de pământ
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
educație aleasă, vorbea patru limbi și, se pare, știa să citească. Catargie a plătit 1500 de ducați ca zestre părinților Ecaterinei înainte de a o lua în Crimeea. La 19 august 1639 ei au plecat din Bahcisarai pentru a merge la cetatea Oceacov. Cu permisiunea lui Bahadır I Giray care a primit 1000 de ducați, sute de tătari și de oșteni moldoveni au însoțit prințesa cercheză către frontiera moldovenească. La întoarcerea soliei, văzând cât de frumoasă era Ecaterina, Nasuh Hussein, Pașa de la
Ecaterina Cercheza () [Corola-website/Science/335480_a_336809]
-
Din cauza luptei pentru tron dintre Gheorghe Ștefan și Vasile Lupu, Doamna Ecaterina și-a lăsat familia la Camenița. În timpul luptelor de dinaintea detronării din 1653, ea a fost evacuată în orașul Suceava. După ce, la 16 iulie 1653, Gheorghe Ștefan a cucerit Cetatea de Scaun a Sucevei și a devenit domn pentru a doua oară, i-a luat prizonieri pe doamna Ecaterina Circaziana și pe fiul ei, Ștefăniță Lupu, pe care l-a însemnat la nas. Istoricul Georg Krauss afirmă că, deși a
Ecaterina Cercheza () [Corola-website/Science/335480_a_336809]
-
a doua oară, i-a luat prizonieri pe doamna Ecaterina Circaziana și pe fiul ei, Ștefăniță Lupu, pe care l-a însemnat la nas. Istoricul Georg Krauss afirmă că, deși a refuzat inițial să se predea, în timpul asediului otoman al cetății, Doamna Ecaterina a fost nevoită să se predea și să-și cedeze bijuteriile ei, precum și cinci dintre cei mai frumoși cai. La rugămințile lui Gheorghe Rákóczi al II-lea, prizonierii n-au fost uciși, ci închiși la Buciulești (în Neamț
Ecaterina Cercheza () [Corola-website/Science/335480_a_336809]
-
de pământ. Castrul se află pe înălțimea "Tirighina" de la Bărboși, de lângă Galați, în apropiere de vărsarea Șiretului în Dunăre, si este menționat de Dimitrie Cantemir astfel: „Nu departe de aici, la gură dinspre răsărit a Șiretului, se văd ruinele unei cetăți foarte vechi, numită astăzi de locuitori Gherghina. Că aceasta cetate a fost zidita pe vremea lui Traian se poate dovedi cu monezile dezgropate din dărâmături, ca și cu o lespede de marmură în care stă săpat: IMP. CAESARI DIV. FILIO
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
de lângă Galați, în apropiere de vărsarea Șiretului în Dunăre, si este menționat de Dimitrie Cantemir astfel: „Nu departe de aici, la gură dinspre răsărit a Șiretului, se văd ruinele unei cetăți foarte vechi, numită astăzi de locuitori Gherghina. Că aceasta cetate a fost zidita pe vremea lui Traian se poate dovedi cu monezile dezgropate din dărâmături, ca și cu o lespede de marmură în care stă săpat: IMP. CAESARI DIV. FILIO NERVAE. TRAIANO. AGVSTO. GERM. DACICO. PONT. MAX. FEL. B. DICT
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
prezentat și în "Velâyetenâme-i Hacı Bektaș Veli", drept un cioban care, din porunca lui Hacı Bektaș pleacă împreună cu Ulu Abdal și Kiçi Abdal, din Sinop la Gruzia și după ce îi trece la islam pe gruzini, pleacă spre Dobrogea, urcă la Cetatea Caliacra, unde omoară un balaur, urmând să îi invite pe locuitorii din zonă să îmbrățișeze islamul. Cu toate că viața și personalitatea lui Sarı Saltuk au fost tratate în diverse opere hagiografice, cea mai importantă sursă în acest sens rămâne, fără îndoială
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
i-au fost alături, ajutându-l. Mormântul lui Sarı Saltuk Baba a fost găsit în urma unui vis. Potrivit lui [[Evliya Çelebi]], sultanul otoman [[Baiazid al II-lea]] -cel care are acest vis- ajunge în Babadağ în vremea expedițiilor în [[Chilia]] și [[Cetatea Albă]]. Locuitorii din Babadağ îi spun sultanului că acolo se s-a aflat un mormânt cunoscut sub numele de Saltuk, dar care cu timpul s-a transformat într-un morman de gunoi și că astfel a dispăruit acest mormânt. Sultanul
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
primi un vis. În vis, sultanul Baiazid îl vede pe Sarı Saltuk, apărându-i cu un turban verde pe cap și purtând o barbă aurie. Îi spune sultanului cuvinte de bun venit și că va cuceri fără luptă Chilia și Cetatea Albă. Apoi îi cere să îl salveze din acea grămadă de gunoi. A doua zi, sultanul îi cere [[vizir]]ului să-și scrie pe foaie visul pe care l-a avut. Și sultanul își scrie visul, apoi trimite [[Șeyhülislam|șeyhülislamului
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]