30,021 matches
-
et leur public, ediția a X -a, Les Editions de Minuit, Paris, 1997 BOURDON, ALAIN, "L'usage éducatif d'un service en ligne: le cas de Louvre.edu", în Galard, Jean (coord.), Le regard instruit Action éducative et action culturelle dans les musées, Musée du Louvre, Paris, 2000 BOYLAN, PATRICK, Museums 2000; politics, people, professionals and profit, Museums Association & Routledge, Londra, 2000 BRANDI, CESARE, Teoria restaurării, Ed. Meridiane, București, 1996 BRION, GUERRY LILIANE, Cezanne și exprimarea spațiului, Ed. Meridiane, București, 1977
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
1975 DE VECCHI, Aider les éléves a apprendre, Hachette, Paris, 1993 DIERKING, LYNN D. "What reaserch says to museum educators about the family museum experience", The Journal of Education Museum, Londra, 1989 DIERKING, LYNN D., "Rôle de l'interaction sociale dans l'expérience muséale", in Publics et Musées nr. 5, Presses Universitaires de Lyon, Lyon, 1994 DROSTE, MAGDALENA, Bauhaus 1919-1933, Ed. Taschen, Köln 1990 DUBAR, C., La Socialisation: construction des identités sociales et professionnelles, Armand Colin, Paris, 1991 DUBY, G., Arta
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și societate (Nașterea și distrugerea unui spațiu plastic de la Renaștere la cubism), Ed. Meridiane, București, 1970 GHYKA, MATILA C., Estetica și teoria artei, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1981 GALARD, JEAN (cord.), Le regard instruit, Action éducative et action culturelle dans les musées, La documentation Française, Musée du Louvre, Paris, 2000 GIORDAN, A., LINTZ, M., Comparaison de quelques éléments d'exposition entre "l 'Inventorium" et la Cité des enfants. Rapport de recherche interne, CSI, Paris, 1992 GOODNALL, DONALD, Forma și procesul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Introducere în metodologia investigației sociologice, Ed. Junimea, Iași, 1982 MIROIU, ADRIAN (coordonator), VLADIMIR, PASTI, CORNEL, CODIȚĂ, GABRIEL, IVAN, MIHAELA, MIROIU, Studiu de diagnoză, Învățământul românesc azi, Ed. Polirom, Iași, 1998 MCMANUS, PAULETTE M., "Le contexte social, déterminant de l'apprentissage dans les musées", în Publics et Musées nr. 5, Presses Universitaires de Lyon, Lyon, 1994 MCMANUS, P., BIKNELL, A., "Make Sense of Exhibits" Museum Languages, Objects as Text, Leicester University Press, 1991 MOLES, ABRAHAM, Artă și ordinator, Ed. Meridiane, București, 1978
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
dragoste provoacă poetului o senzație de diafană transfigurare a lucrurilor, făpturile sînt transmutate într-un domeniu al cântecului și al reflexivității eufonice: „Azi sînt îndrăgostit. E un curcubeu Deasupra lumii sufletului meu. Izvoarele s-au luminat și sună, Oglinzile situându-și-le-n dans, Și brazii mai vuiesc fără furtună Într-un amețitor sonor balans, În vii vibrează struguri străvezii, Cristalele cântecelor grele Și stropi scăpărători de melodii Ca roua nasc în ierburile mele, Eu curg întreg în acest cântec sfânt: Eu nu mai
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
profesor. Știe de fapt că Rita Își dorește ca bărbatul vieții sale să cânte la un instrument muzical. Un antrenament intensiv În această nișă temporală extensibilă Îi oferă ocazia, Într-o seară În care Rita merge la o petrecere cu dans - sau În care, ea se duce, prin definiție, În fiecare seară - să-și facă apariția În orchestră În rolul unui muzician de jazz. Invers construit decât celelalte exemple ale noastre, Ziua cârtiței prezintă, cu ajutorul unui dispozitiv narativ complex, o fantezie
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
spune că, în timp ce proza merge, poezia dansează. Proza are un capăt, merge spre o țintă, descrie, reprezintă, comunică o idee, poezia este un balet de cuvinte, o aventură a limbajului, o experiență ce se are pe sine scop și capăt. Dansul cuvintelor comunică, totuși, ceva unic și esențial despre ființa care, zice Sartre, se ridică în fața noastră ca "un turn de liniște""22. * La fel cum, într-o oglindă plană, un fascicul paralel de lumină își modifică direcția, rămânând paralel, tot
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nemărginită pentru oameni și lume, dăruirea totală a eului liric, în acest volum, sunt afirmate cu toată puterea, dar, în același timp, limitate și explicate de cititor"48: "Lăsați ploaia să mă îmbrățișeze de la tâmple până la glezne,/ Iubiții mei, priviți dansul acesta nou, nou, nou,/ Noaptea-și ascunde ca pe-o patimă vântul în bezne,/ Dansului meu i-e vântul ecou.// De frânghiile ploii mă cațăr, mă leg, mă apuc/ Să fac legătura-ntre voi și-ntre stele./ Știu, voi iubiți
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu toată puterea, dar, în același timp, limitate și explicate de cititor"48: "Lăsați ploaia să mă îmbrățișeze de la tâmple până la glezne,/ Iubiții mei, priviți dansul acesta nou, nou, nou,/ Noaptea-și ascunde ca pe-o patimă vântul în bezne,/ Dansului meu i-e vântul ecou.// De frânghiile ploii mă cațăr, mă leg, mă apuc/ Să fac legătura-ntre voi și-ntre stele./ Știu, voi iubiți părul meu grav și năuc,/ Vouă vă plac flăcările tâmplelor mele.// Priviți până o să vi
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o să vi se atingă privirea de vânt/ Brațele mele ca niște fulgere vii, jucăușe -/ Ochii mei n-au cătat niciodată-n pământ,/ Gleznele mele n-au purtat niciodată cătușe!// Lăsați ploaia să mă îmbrățișeze și destrame-mă vântul,/ lubiți-mi liberul dans fluturat peste voi -/ Genunchii mei n-au sărutat niciodată pământul,/ Părul meu nu s-a zbătut niciodată-n noroi!//". (Dans în ploaie). Căpătând valențe metafizice de tip expresionist, iubirea Anei Blandiana este, adesea, asociată cu timpul, o altă constantă a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
-n pământ,/ Gleznele mele n-au purtat niciodată cătușe!// Lăsați ploaia să mă îmbrățișeze și destrame-mă vântul,/ lubiți-mi liberul dans fluturat peste voi -/ Genunchii mei n-au sărutat niciodată pământul,/ Părul meu nu s-a zbătut niciodată-n noroi!//". (Dans în ploaie). Căpătând valențe metafizice de tip expresionist, iubirea Anei Blandiana este, adesea, asociată cu timpul, o altă constantă a liricii sale. Timpul ca întoarcere și timpul ca regăsire, care dezvoltă, pe parcurs, strigăte de neputință în obiectivele propuse. Vârsta
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
conținut, la fel ca personalitatea umană. Desigur, trebuie să ținem cont de faptul că orice text parțial e, de fapt, un fragment deschis spre textul general, prin urmare, pentru înțelegerea textului ca întreg, trebuie, inițial, înțeles, fragmentul. În această notă, dansul în ploaie, precum și întregul ceremonial al jocului (în bălți de lumină) devin ritualuri mistice, menite să îndepărteze răul sau, dimpotrivă, capătă conotații tragice, asociindu-se ideii de moarte, iar atunci: "Jocul meu (...) nu mai este un joc, ci o maieutica
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ci o maieutica plina de riscuri si de responsabilități, din care pot decurge nu numai învățăminte, ci și suferințe, nu numai semnificații, ci și salvări."61 Cu alte cuvinte, la fel cum stropul devine elementul component al ploii, așa și dansul devine element component al morții. Alternarea (dubla perspectivă de abordare) dans-joc este aproape insesizabilă, dansul adulților poate deveni, în orice moment, un joc al copiilor și invers. Cert este că, atât dansul, cât și jocul, reprezentate, la nivel verbal, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
învățăminte, ci și suferințe, nu numai semnificații, ci și salvări."61 Cu alte cuvinte, la fel cum stropul devine elementul component al ploii, așa și dansul devine element component al morții. Alternarea (dubla perspectivă de abordare) dans-joc este aproape insesizabilă, dansul adulților poate deveni, în orice moment, un joc al copiilor și invers. Cert este că, atât dansul, cât și jocul, reprezentate, la nivel verbal, prin fragmentarism, sau prin versuri scurte, lapidare, uneori, cu o punctuație neglijentă, constituie acele elemente variabile
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
stropul devine elementul component al ploii, așa și dansul devine element component al morții. Alternarea (dubla perspectivă de abordare) dans-joc este aproape insesizabilă, dansul adulților poate deveni, în orice moment, un joc al copiilor și invers. Cert este că, atât dansul, cât și jocul, reprezentate, la nivel verbal, prin fragmentarism, sau prin versuri scurte, lapidare, uneori, cu o punctuație neglijentă, constituie acele elemente variabile ale existenței, care dovedesc vulnerabilitatea timpului, fie el și unul ireversibil. Realizând o posibilă deconstrucție a ludicului
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și unul ireversibil. Realizând o posibilă deconstrucție a ludicului, Ana Blandiana îi conferă jocului înțelesuri noi, numai de ea știute, așa cum aparentul joc al lui Ion Barbu, din Domnișoara Hus, este unul erotic, aproape sexual. Această reinterpretare a ideii de dans/joc nu este, așadar, particulară Anei Blandiana, demontarea simbolisticii originare a jocului, într-una cu conotații tragice sau sexuale, devenind o caracteristică în plus a manifestării deconstructiviste în poezia acestei autoare. Migrațiunea spre Spital pare să devină, de asemenea, un
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fructele, frunzele sau mirosul de prune urcând spre alcool, autoarea le transpune într-un cadru vrăjit, în care fericirea se confundă cu o plutire în raza de miere prăfoasă, foșnind într-o livadă: "Teluricul și spiritualul se împletesc, într-un dans al contrariilor, ce se resping și se atrag, rând pe rând. Tabloul naturii pare să se situeze, într-un registru temporal diferit de cel al omului. El cunoaște ipostaza veșniciei, în timp ce trecerea, ca durată, este specifică ființei umane"120: "De ce
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu pătrunderea într-un pațiu sacru. Este necesar ca cel care se încumetă la această incursiune să fie un inițiat, să cunoască regulile și să le respecte"122. Cu alte cuvinte, așa cum autoarea însăși mărturisește, "fiecare poem este asemănător unui dans, pe marginea dantelată a valului. Înțelegând adevărata condiție a omului, din zilele noastre, o ființă învinsă de pragmatism și marcată de conștiința unei dispariții iminente, poeta își stabilește sediul în transcendență"123. Fiind primul volum, din această etapă a demetaforizării
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și de neînvins, așa cum o percepe ea, la acea minunată vârstă a tinereții. Descântecul de ploaie, poezia de referință a primului volum al acesteia, se opune Păsării tăiate, prin prospețimea, voioșia, candoarea și misterul tinereții. Într-o analiză tematică, imaginea dansului, strâns legată de ideea de ploaie, precum și întregul ceremonial al jocului este unul mult mai jovial, decât la Ileana Mălăncioiu, sau, cel mult, plin de responsabilitățile acelei vârste, dar nicidecum macabru. "Jocul meu (...) nu mai este un joc, ci o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
asile que cette tour d'ivoire des poètes, où nous montions toujours plus haut pour nous isoler de la foule. A ces points élevés oů nous guidaient nos maîtres, nous respirions enfin l'air pur des solitudes, nous buvions l'oubli dans la coupe d'or des légendes, nous étions ivres de poésie et d'amour.""245. Astfel încât, deținând întreg acest arsenal de tehnici "poezia Anei Blandiana se dovedește a-și fi păstrat și azi întreagă forța și să se constituie, parțial
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
rise of the network society, reprint., Malden: Blackwell. Cohen, Robin. (1995). The Cambridge survey of world migration. Cambridge [u.a.] : Cambridge University Press. Cohen, Robin. (1997). Global diasporas: an introduction. Seattle: University of Washington Pr. Diminescu, Dana. (2001). L’installation dans la mobilité: les savoir-faire migratoires des Roumains, Migrations Société, 13, 74. Faist, Thomas. (1999). Developing transnational social spaces: The Turkish-German example. În Pries, Ludger. Migration and transnational social spaces / [DAMES, Dansk Center for Migration og Ethniske Studier]. Aldershot [u.a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
spaimă. Supuși au tăcut răbdat, chitind că răul din lăuntru e mai puțin nociv decît cel dinafară. Prostirea asta vine, așadar, din frică. Și tot așa umilirea. Iar de la umilință la prostituare nu-i decît un pas. Un pas de dans, de pildă. Întocmai ca în Mrozek (mă gîndesc la Tango), unul din membrii "echipei de intervenție" îl invită la dans pe gomosul dar șovăitorul Mihai. Nici debusolata Irina nu se prea opune asiduităților altui component al sinistrului cvartet. Penibilul se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
așadar, din frică. Și tot așa umilirea. Iar de la umilință la prostituare nu-i decît un pas. Un pas de dans, de pildă. Întocmai ca în Mrozek (mă gîndesc la Tango), unul din membrii "echipei de intervenție" îl invită la dans pe gomosul dar șovăitorul Mihai. Nici debusolata Irina nu se prea opune asiduităților altui component al sinistrului cvartet. Penibilul se răsucește în grotesc, un grotesc crispant, în clipa cînd stăpînul casei (se mai poate el socoti stăpîn) își pune un
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
un Timp care se dilată halucinant), personajele se îndreaptă implacabil spre "frontiera unde lașitatea se confundă cu înțelepciunea", gîfîind și înecîndu-se în argumente care să le salveze în ochii proprii. Drumul concesiilor, al tăcerii, al compromisurilor sfîrșește într-un grotesc dans al morții (înțeleasă ac o totală depersonalizare). Frisonul posibilei identificări este principalul argument în favoarea afirmației că piesa "Regulamentul de bloc" nu dorește a fi doar "o paradă de trupuri vorbitoare". (Regia artistică Dan Nasta, artist emerit; Scenografia Axenti Marfa; Producția
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
tragi de limbă! Vecin 4: Douășcinci. Vecin 1: Ți-a intrat la perechiuși sau te faci? Vecin 3: Plus șapteșcinci. Vecin 1: Na, că și-a vîrît dracu coada. Na, că iar se-ncurcă. Păi ia să vedem dacă merită dansul... (filînd) Hai că... hai... că-mi dați și mie o sută cinci zeci. Vecin 2: Mamă, în ce familie am intrat! Vasăzică, două sute cincizeci... plus cinci sute ale mele. Vecin 1: Banii jos. Vecin 2: Vin. Vecin 1: Ce vin
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]