28,559 matches
-
băiat”. «Și mă durea mâna ca o gheară. Neputincioasă să se strângă. Și m-am silit să scriu cu unghiile de la mâna stângă.” Să se ia de mână cu cineva Pentru acei practici DIALOG: CE SE TRANSMITE PRIN GESTUL MÂINII? fericirea Fericirea este sensul și scopul vieții, traiectoria și finalul existenței umane! Aristotel, Etica nicomahică - Cuvinte cheie: dragonii NU AU MÂINI, gestul mâinii Comunicarea dintre divinitate și ființele umane ori animale depinde de privitori, care observă comunicarea simbolică și o transformă
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Și mă durea mâna ca o gheară. Neputincioasă să se strângă. Și m-am silit să scriu cu unghiile de la mâna stângă.” Să se ia de mână cu cineva Pentru acei practici DIALOG: CE SE TRANSMITE PRIN GESTUL MÂINII? fericirea Fericirea este sensul și scopul vieții, traiectoria și finalul existenței umane! Aristotel, Etica nicomahică - Cuvinte cheie: dragonii NU AU MÂINI, gestul mâinii Comunicarea dintre divinitate și ființele umane ori animale depinde de privitori, care observă comunicarea simbolică și o transformă în
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
a citi în stele: a prezice cuiva viitorul după poziția stelelor; - a citi (cuiva) în palmă: a prezice cuiva viitorul și caracterul, examinându-i liniile din palmă. Tăcerea și gestul trimit spre cuvinte misterioase, spre o relație cu începutul, cu fericirea. Fericirea constă în a fi liber, adică a nu dori nimic, contemplarea mâinii arată că etica grijii de sine depinde de sex, de voci feminine (context), masculine (renunțare la context), de practici ascetice, de exerciții, ce constituie un antrenament de
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
citi în stele: a prezice cuiva viitorul după poziția stelelor; - a citi (cuiva) în palmă: a prezice cuiva viitorul și caracterul, examinându-i liniile din palmă. Tăcerea și gestul trimit spre cuvinte misterioase, spre o relație cu începutul, cu fericirea. Fericirea constă în a fi liber, adică a nu dori nimic, contemplarea mâinii arată că etica grijii de sine depinde de sex, de voci feminine (context), masculine (renunțare la context), de practici ascetice, de exerciții, ce constituie un antrenament de abstinență
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
familiei creștine"596, "Datoriile bărbatului în familie, ca soț, tată și cap de familie"597, "Împiedicările de căsătorie"598. Toate aceste materiale puneau accentul pe valorificarea familiei creștine, considerată ca fiind: "temelia neamului omenesc, de aceea de la familie nu atârnă fericirea sau nefericirea ei, dar fericirea sau nefericirea unui popor, ba chiar a omenirii întregi. Îndeobște cum e familia, așa e și poporul''599. Articolele făceau referire la familia Sfântă (Iosif, Iisus și Maria), care trebuia să constituie un exemplu pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în familie, ca soț, tată și cap de familie"597, "Împiedicările de căsătorie"598. Toate aceste materiale puneau accentul pe valorificarea familiei creștine, considerată ca fiind: "temelia neamului omenesc, de aceea de la familie nu atârnă fericirea sau nefericirea ei, dar fericirea sau nefericirea unui popor, ba chiar a omenirii întregi. Îndeobște cum e familia, așa e și poporul''599. Articolele făceau referire la familia Sfântă (Iosif, Iisus și Maria), care trebuia să constituie un exemplu pentru orice familie creștină. Erau expuse
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
locuitorii de la sate. În revistă au apărut o serie de articole care au avut ca subiect "mântuirea oamenilor"; ele explicau cum trebuiau credincioșii să-și trăiască viața pentru a nu ajunge în iad: "cine nu crede, nu poate ajunge la fericirea veșnică", "omul nu se poate mântui decât în religia cea adevărată", "Despre păcat și urmările lui"670. Primele două numere ale buletinului au fost destinate exclusiv parohiei Săbăoani. Începând cu al treilea număr, redactorul a dat revistei un caracter inter-parohial
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru tineri și copii a făcut ca în 1939 să mai publice o carte cu titlul De dragul copiilor, care cuprindea poezii și cântece catehetice pentru învățarea adevărurilor și a practicii rugăciunii 761. Dintre lucrările cele mai importante și apreciate, menționăm: Fericirea țării, sănătatea poporului, publicată în 1931 (se adresa în special țăranilor catolici din Moldova 762), Cântărețul catolic 763, Cântăm cu toții. O lucrare aparte a fost Comunismul demascat, publicată în 1937,ce relua articolele apărute în revista populară Viața 764. Această
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ce i-a urmat. În tot acest timp povestirea s-a făcut într-un limbaj pe care să-l înțeleagă tot omul, cu mare grijă pentru istoria care trebuia să fie accesibilă consumatorilor de epic. Firul narativ a tiranizat din fericire textul. Chiar și poemele cele mai lirice aveau în miezul lor o mică fabulă, o povestioară cu care poetul își momea cititorii (mă gândesc, de pildă, la sonetele lui Shakespeare ori poemele lui John Donne, printre foarte mulți alții). Este
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care nu poate ține pasul cu ea n-are nicio valoare. Drept care convenția lui înfulecă absolut tot tehnică romanescă anterioară, psihanaliză, mitologie, istorie literară și culturală etc. într-un conglomerat inimitabil. Joyce este un accident fericit, dar mai ales din fericire un accident. Interesant este că teoria Virginiei Woolf (fără pretenții de teorie, la vremea ei, când teoria literară nu se ridicase încă la gloria de azi) nu se aplică la Modernism. Modernismul colcăie de istorii, iubiri și limbaj rafinat (la
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
se întâmplă, el suportă, îndură mult peste resursele lui. Realul îl devorează. Gândirea e ultima fortăreață. Baza caracterizării este rememorarea. Există o serie de stări definitorii de care autorul Desperado se folosește în mod repetat: deruta, abandonul logicii, anularea (ne)fericirii, falsa resemnare marcată de un rău existențial, agitație, iritare, într-un cuvânt toate felurile de durere sufletească. Viața intimă a eroului e expusă chiar de el, sau cu îngăduința lui, cu masochism. Experiența definitorie a eroului Desperado, fie el grav
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
greu de suportat, care nu se încheie nicicum. Narațiunea a murit, dar trecutul autorului găsește mereu convenții noi. Din cauză că autorul nu se poate desprinde de timpul trecut, romanul Desperado pierde până și ideea de cronologie, finalul de orice fel, (ne)fericirea cuplului, ideea în sine de roman, de literatură, ca formă de oglindire a vieții. Autorul Desperado nu face literatură, el pretinde pentru cine are vreme să-i dea crezare că scapă din tipare (inclusiv tiparul temporal) și face viață. Post-timpul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Malcolm Bradbury, Julian Barnes, Jonathan Coe au vieți foarte concrete. Pe de altă parte, inteligența lor ridiculizează, desființează orizontul lor de așteptare. Tradiția basmului, cu iubirea fericită (sau nu), cu final clar, nu mai înseamnă absolut nimic pentru autorul Desperado. Fericirea ori nefericirea nu mai au sens. Modernismul desființa timpul; cronologia nu mai avea niciun înțeles. Personalitatea eroului se prăbușea. Epoca Desperado recuperează, din cronologie, trecutul. Acest trecut înghite celelalte două momente ale timpului. Absorbit de trecut, viitorul e nu numai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ea conta emoția, mai mult decât incidentul de la baza ei. Balzac resimțea și el curgerea, dar istorisirea lui orchestra cu fiecare pas o încheiere exemplară. Galsworthy descoperea că are mai mult de oferit lecturii decât o filozofie (socială, individuală) a fericirii ori nefericirii: tehnica lui romanescă a fost printre primele care au dat de bănuit că narațiunea se pregătea să treacă de la incident la psihologie. Scurtele lui schițe (pregătiri ale viitoarelor personaje din romane) ne arată clar că experimenta fluxul conștiinței
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
certitudini în ce privește viitorul. Pe scurt, prin refuzul deznodântului, romanul părăsește viitorul. Timpul se strânge, iar pentru Desperado el va deveni cu totul neîncăpător. Refuzul sentimentalismelor e parte din ironia moderniștilor. Ei ricanează permanent. Ce contează un cuplu câteva decenii de fericire în contextul însingurării absolute? Eroul se retrage în el și iubirea nu mai e (sau încearcă să nu mai fie, pentru că nici Woolf, nici Eliot și nici chiar Joyce nu pot trăi în afara ei) un refugiu narativ. Trăirile sunt clocotitoare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fost ori împlinită de ce va să vină. Eroul modernist este un mare confesor și un mare nefericit. Interioritatea lui ni se deschide necondiționat. Sufletul e o scoică larg desfăcută, ucisă de text, care îi refuză dreptul la viitor, la iluzia fericirii. Dacă literatura a pierdut ceva începând cu moderniștii și continuând mai acut cu epoca Desperado, acel ceva e tocmai această iluzie că toate incidentele duc undeva. Romanul modernist refuză ordinea logică. Era de așteptat în aceste condiții ca lectura să
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
că vârsta are răsplata ei. Vreau să spun prin aceasta că ești o poetă echilibrată. E un echilibru care a venit de la sine ori l-ai cultivat? EF. Am descoperit echilibrul odată cu vârsta... Eram agitată în tinerețe. Îmbătrânind, am descoperit fericirea, deși cred că e vorba aici mai degrabă de perioada când aveam în jur de patruzeci de ani. LV. Încă un ecou este Sylvia Plath, cu Lady Lazarus, în titlul tău Lazarus" Sister titlu evident ironic. Ai cunoscut-o pe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să învingem, iar cultura ei, cunoscută nouă prin intermediul filmelor, revistelor etc., întruchipa un gen de trai bun, materialist la care tânjea Europa în urma războiului, și de care se bucură acum. Așa că am folosit America pentru a explora tema visului de fericire (temă foarte americană), aducând pe britanicii reprimați în preajma ei. LV. S-ar părea că în Out of the Shelter ești mai autobiografic, lucru pe care îl faci rar. De cele mai multe ori, umorul e eroul tău principal... DL. Out of the
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să onoreze în continuare profesia. El, fiu de medic fiind, știa foarte bine că o tradiție profesională în familie, îi sensibilizează profesional, de mici, pe urmași. Jurământul hippocratic crește în importanță și strălucire și prin încadrarea sa între zei și fericire. Despre Apollo, zeul luminii, artelor, oracolelor și al tămăduirilor am vorbit, ca și de fiul său Asklepios (Esculap), zeul medicinei, dar, acum o întâlnim și pe Hygieia, zeița sănătății, la greci, și din al cărei nume provine Igiena (Hygienia), ramură
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fie maximă, jurământul îi cheamă în preajmă ca martori „pe toți zeii și zeițele“, prezența spiritelor supreme ocrotitoare și vindecătoare ca sub ochiul lor mobilizator și veșnic treaz, prin profesia de medic să poți ajunge la starea de grație, de fericire, respectând acest jurământghid profesional și uman, fiindu-i „credincios“, stare de spirituală continuă, potențată de reușitele profesionale. La fericire și la căile de ajungere la ea, au gândit toți filosofii, școlile și curentele filosofice elene. La fericire, gândește toată lumea chiar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
vindecătoare ca sub ochiul lor mobilizator și veșnic treaz, prin profesia de medic să poți ajunge la starea de grație, de fericire, respectând acest jurământghid profesional și uman, fiindu-i „credincios“, stare de spirituală continuă, potențată de reușitele profesionale. La fericire și la căile de ajungere la ea, au gândit toți filosofii, școlile și curentele filosofice elene. La fericire, gândește toată lumea chiar când nu-i corespunde cu strădania. Dar și cei care se îndoiesc de ea, trebuie să știe că fericirea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de grație, de fericire, respectând acest jurământghid profesional și uman, fiindu-i „credincios“, stare de spirituală continuă, potențată de reușitele profesionale. La fericire și la căile de ajungere la ea, au gândit toți filosofii, școlile și curentele filosofice elene. La fericire, gândește toată lumea chiar când nu-i corespunde cu strădania. Dar și cei care se îndoiesc de ea, trebuie să știe că fericirea există și că această stare de înseninare, de bucurie supremă este treaptă spre sfințenie, spre raiul armoniei din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fericire și la căile de ajungere la ea, au gândit toți filosofii, școlile și curentele filosofice elene. La fericire, gândește toată lumea chiar când nu-i corespunde cu strădania. Dar și cei care se îndoiesc de ea, trebuie să știe că fericirea există și că această stare de înseninare, de bucurie supremă este treaptă spre sfințenie, spre raiul armoniei din care omul a căzut și a cărui nostalgie o resimte. Dacă bucuriile oferă împăcare, satisfacție în această lume, în care ele rămân
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și că această stare de înseninare, de bucurie supremă este treaptă spre sfințenie, spre raiul armoniei din care omul a căzut și a cărui nostalgie o resimte. Dacă bucuriile oferă împăcare, satisfacție în această lume, în care ele rămân, cu fericirea trecem dincolo, căci ea e dragostea din triada Sf. Apostol Pavel (credința, speranța și dragostea - Corinteni I-13). La această fericire de aici și de dincolo, s-a gândit și Hippocrat și pentru ca ea să nu fie împiedicată, compromisă, el
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și a cărui nostalgie o resimte. Dacă bucuriile oferă împăcare, satisfacție în această lume, în care ele rămân, cu fericirea trecem dincolo, căci ea e dragostea din triada Sf. Apostol Pavel (credința, speranța și dragostea - Corinteni I-13). La această fericire de aici și de dincolo, s-a gândit și Hippocrat și pentru ca ea să nu fie împiedicată, compromisă, el n-a ezitat să fie prevenitor ca un adevărat și necruțător părinte: METODOLOGIA HIPPOCRATICĂ Considerând medicina ca o imitație a naturii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]