28,953 matches
-
pentru apărarea cuceririlor revoluționare ale poporului nostru [...] Să facem tot gărzi patriotice și la țară”. Solicitarea lui Nicolae Ceaușescu a fost susținută de Petre Lupu, Mihai Dalea și Manea Mănescu, iar Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a decis „reînființarea gărzilor patriotice înarmate, alcătuite din muncitori, țărani și intelectuali [...] pentru a se asigura munca pașnică a poporului român, independența și suveranitatea națională a patriei”. În discursul său ținut din balconul clădirii Comitetului Central, Ceaușescu a apelat la sentimentele antisovietice ale majorității
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
folosit Ceaușescu au avut un efect imediat în ralierea unor largi pături ale publicului, care a început să se organizeze și să se înarmeze sub conducerea Partidului Comunist Român. Deși amenințarea unei invazii a U.R.S.S. dispăruse până la sfârșitul anului, Gărzile Patriotice au rămas un element de bază al structurii comuniste a țării. Ele au devenit un accesoriu permanent al armatei regulate, iar pregătirea militară a fost introdusă obligatoriu pentru toți tinerii și tinerele, în cadrul programului numit Pregătirea Tineretului pentru Apărarea
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
la muncile câmpului. Ulterior, această sarcină s-a extins la nivelul liceelor și chiar la anii terminali ai școlilor primare, elevii fiind însoțiți de profesorii lor. Deși nu mai erau susținute de același entuziasm popular precum la începutul anilor '70, Gărzile Patriotice au rămas principala linie de apărare împotriva amenințării unor eventuale invazii. Ideea unor astfel de amenințări părea să crească în intensitate pe măsură ce regimul se cufunda în izolare internațională, în special după ce Ceaușescu a pierdut sprijinul Blocului occidental, la începutul
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
de apărare împotriva amenințării unor eventuale invazii. Ideea unor astfel de amenințări părea să crească în intensitate pe măsură ce regimul se cufunda în izolare internațională, în special după ce Ceaușescu a pierdut sprijinul Blocului occidental, la începutul anilor '80. Din acest moment, Gărzile Patriotice au devenit o parte a aparatului represiv al statului comunist împotriva propriului popor. În timpul Revoluției din 1989, Nicolae Ceaușescu a încercat să folosească Gărzile Patriotice împotriva protestatarilor, în special la Timișoara. În „Jurnalul de luptă” al Ministerului Apărării din
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
special după ce Ceaușescu a pierdut sprijinul Blocului occidental, la începutul anilor '80. Din acest moment, Gărzile Patriotice au devenit o parte a aparatului represiv al statului comunist împotriva propriului popor. În timpul Revoluției din 1989, Nicolae Ceaușescu a încercat să folosească Gărzile Patriotice împotriva protestatarilor, în special la Timișoara. În „Jurnalul de luptă” al Ministerului Apărării din perioada 16-22 decembrie, căpitanul Benescu consemnează că „în gara Timișoara-Est a sosit un tren cu câteva mii de luptători din Gărzile Patriotice din județele Olt
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
a încercat să folosească Gărzile Patriotice împotriva protestatarilor, în special la Timișoara. În „Jurnalul de luptă” al Ministerului Apărării din perioada 16-22 decembrie, căpitanul Benescu consemnează că „în gara Timișoara-Est a sosit un tren cu câteva mii de luptători din Gărzile Patriotice din județele Olt și Dolj, aduși la cererea organelor superioare de partid pentru a reprima «manifestările agresive» ale unor grupuri de cetățeni din Timișoara. Luptătorii nu au coborât din tren, garniturile înapoindu-se în localitățile de unde au venit”. Cu
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
acestea, ritmul evenimentelor și nivelul de ostilitate față de regimul său au dat peste cap planurile lui Ceaușescu. În același „Jurnal de luptă” al Ministerului Apărării, plutonierul major Bulgescu Stelian raportează că „în gara Timișoara-Nord au sosit garnituri cu luptători din Gărzile Patriotice care au coborât din trenuri, au fraternizat cu manifestanții și s-au deplasat împreună spre Piața Operei”. În anii '80, comunismul românesc a căpătat o formă militarizată. Ilie Ceaușescu, general în Armata Română și fratele lui Nicolae Ceaușescu, a
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
vremuri de restriște întreaga populație era prezentă sub arme. Practic, acesta constituia un mesaj pentru viitor, deoarece propaganda regimului propovăduia legitimitatea și continuitatea lui ca urmaș al înaintașilor patrioți ai țării. În consecință, ideologia care a stat la baza formării Gărzilor Patriotice a fost botezată doctrina militară a "Luptei întregului popor". În 1989, în Gărzile Patriotice erau înrolați aproximativ 700.000 de cetățeni, atât bărbați cât și femei. Ca structură, Gărzile Patriotice colaborau strâns cu Ministerul Apărării Naționale, dar erau subordonate
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
pentru viitor, deoarece propaganda regimului propovăduia legitimitatea și continuitatea lui ca urmaș al înaintașilor patrioți ai țării. În consecință, ideologia care a stat la baza formării Gărzilor Patriotice a fost botezată doctrina militară a "Luptei întregului popor". În 1989, în Gărzile Patriotice erau înrolați aproximativ 700.000 de cetățeni, atât bărbați cât și femei. Ca structură, Gărzile Patriotice colaborau strâns cu Ministerul Apărării Naționale, dar erau subordonate direct Partidului Comunist Român și Uniunii Tineretului Comunist. Bazându-se mai mult pe cetățenii
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
țării. În consecință, ideologia care a stat la baza formării Gărzilor Patriotice a fost botezată doctrina militară a "Luptei întregului popor". În 1989, în Gărzile Patriotice erau înrolați aproximativ 700.000 de cetățeni, atât bărbați cât și femei. Ca structură, Gărzile Patriotice colaborau strâns cu Ministerul Apărării Naționale, dar erau subordonate direct Partidului Comunist Român și Uniunii Tineretului Comunist. Bazându-se mai mult pe cetățenii obișnuiți decât pe militari profesioniști, Gărzile Patriotice serveau ca o potențială contrapondere și control față de puterea
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
000 de cetățeni, atât bărbați cât și femei. Ca structură, Gărzile Patriotice colaborau strâns cu Ministerul Apărării Naționale, dar erau subordonate direct Partidului Comunist Român și Uniunii Tineretului Comunist. Bazându-se mai mult pe cetățenii obișnuiți decât pe militari profesioniști, Gărzile Patriotice serveau ca o potențială contrapondere și control față de puterea și influența forțelor armate regulate. La sfârșitul anilor '80, Gărzile Patriotice erau organizate în companii și plutoane în fiecare județ, municipiu, oraș, sat și întreprindere industrială sau agricolă. Sub comanda
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
subordonate direct Partidului Comunist Român și Uniunii Tineretului Comunist. Bazându-se mai mult pe cetățenii obișnuiți decât pe militari profesioniști, Gărzile Patriotice serveau ca o potențială contrapondere și control față de puterea și influența forțelor armate regulate. La sfârșitul anilor '80, Gărzile Patriotice erau organizate în companii și plutoane în fiecare județ, municipiu, oraș, sat și întreprindere industrială sau agricolă. Sub comanda prim-secretarului aparatului P.C.R. local, aceste subunități efectuau instrucție de bază și perfecționare în mânuirea armamentului ușor, a mortierelor și
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
ele erau responsabile pentru apărarea antiaeriană locală, avertizând de timpuriu împotriva atacurilor aeriene, protejând centrele populate și elementele importante ale infrastructurii naționale, și efectuând lucrările de inginerie civilă necesare pentru restabilirea producției esențiale de război după un atac militar. Subunitățile Gărzilor Patriotice mai aveau și alte roluri: efectuarea de recunoașteri, atacarea flancurilor și ariergardei inamicului, a unităților aeropurtate și forțelor speciale inamice care ar penetra în România, precum și închegarea rezistenței împotriva forțelor de ocupație. În conformitate cu imaginea lor de trupe de gherilă
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
Patriotice mai aveau și alte roluri: efectuarea de recunoașteri, atacarea flancurilor și ariergardei inamicului, a unităților aeropurtate și forțelor speciale inamice care ar penetra în România, precum și închegarea rezistenței împotriva forțelor de ocupație. În conformitate cu imaginea lor de trupe de gherilă, gărzile patriotice purtau uniforme simple, fără însemne sau epoleți. Prin Decretul nr.61/25.03.1981 pentru modificarea Decretului nr.678/1969 privind regimul de pază a frontierei de stat, Consiliul de Stat al R.S.R. a introdus capitolul 2.1, cu
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
nr.678/1969 privind regimul de pază a frontierei de stat, Consiliul de Stat al R.S.R. a introdus capitolul 2.1, cu articolele 4.1-4.5, prin care trupelor de grăniceri li se alăturau ca grupe de sprijin „subunități ale gărzilor patriotice special destinate și pregătite în acest scop, precum și grupe de sprijin ale grănicerilor constituite din detașamente de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei”. Utilizarea Gărzilor Patriotice în sprijinul pazei frontierei de stat trebuia să fie făcută cu aprobarea președintelui
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
prin care trupelor de grăniceri li se alăturau ca grupe de sprijin „subunități ale gărzilor patriotice special destinate și pregătite în acest scop, precum și grupe de sprijin ale grănicerilor constituite din detașamente de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei”. Utilizarea Gărzilor Patriotice în sprijinul pazei frontierei de stat trebuia să fie făcută cu aprobarea președintelui consiliului local de apărare și „conform planurilor de cooperare elaborate de statele majore județene ale gărzilor patriotice și comandanții unităților de graniceri”. Prin același decret se
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
din detașamente de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei”. Utilizarea Gărzilor Patriotice în sprijinul pazei frontierei de stat trebuia să fie făcută cu aprobarea președintelui consiliului local de apărare și „conform planurilor de cooperare elaborate de statele majore județene ale gărzilor patriotice și comandanții unităților de graniceri”. Prin același decret se stipula că luptătorii Gărzilor Patriotice care se evidențiau în executarea sarcinilor de sprijin ale grănicerilor puteau fi recompensați cu premii în bani sau de altă natură de către Comandamentul Trupelor de
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
pazei frontierei de stat trebuia să fie făcută cu aprobarea președintelui consiliului local de apărare și „conform planurilor de cooperare elaborate de statele majore județene ale gărzilor patriotice și comandanții unităților de graniceri”. Prin același decret se stipula că luptătorii Gărzilor Patriotice care se evidențiau în executarea sarcinilor de sprijin ale grănicerilor puteau fi recompensați cu premii în bani sau de altă natură de către Comandamentul Trupelor de Grăniceri. Pentru merite sau fapte deosebite aceștia puteau chiar primi distincții de stat ale
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
ale grănicerilor puteau fi recompensați cu premii în bani sau de altă natură de către Comandamentul Trupelor de Grăniceri. Pentru merite sau fapte deosebite aceștia puteau chiar primi distincții de stat ale Republicii Socialiste România. În decret se preciza că membrii Gărzilor Patriotice puteau fi scoși din producție doar în mod excepțional pentru a participa la misiunile de asigurare a pazei frontierei de stat, iar în acest caz ei trebuiau să fie în continuare retribuiți de „unitățile socialiste unde sunt încadrați”. De
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
pazei frontierei de stat, iar în acest caz ei trebuiau să fie în continuare retribuiți de „unitățile socialiste unde sunt încadrați”. De asemenea, în cazul pierderii capacității de muncă, survenită ca urmare a participării la acest fel de misiuni, luptătorii Gărzilor Patriotice beneficiau de „asistență medicală, medicamente, spitalizare și pensie, după caz”.
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
noului regat al Italiei în urma unui referendum iar familia regală a celor Două Sicilii a trebuit să caute un refugiu în ceea ce a mai rămas din Statele Papale. În timpul exilului la Roma, Maria s-a îndrăgostit de un ofițer al gărzii papale, Armand de Lawayss, și a rămas însărcinată. S-a retras la casa părinților ei, la Possenhofen, unde consiliul familiei a decis ca ea să nască în secret pentru a preveni un scandal. La 24 noiembrie 1862, Maria Sofia a
Maria Sofia de Bavaria () [Corola-website/Science/322604_a_323933]
-
asasinarea lui Commodus. Pertinax, asemenea împăratului Galba în 68, caută să obțină sprijinul Senatului în vederea redresării situației financiare a statului și a întăririi disciplinei militare. Este asasinat la Roma, în 28 martie 193, după 87 de zile de domnie, de Garda Pretoriană, nemulțumită de severitatea măsurilor luate și de austera politică economică inițiată. Didius Iulianus a devenit împărat pe 28 martie cumpărând la mezat tronul imperial de la pretorieni, care, după tulburările ce avuseseră loc la moartea împăratului Pertinax, au scos tronul
Anul celor cinci împărați () [Corola-website/Science/322611_a_323940]
-
Zărandul mai întâi în Ungaria. În 1732, aproape tot ținutul Aradului a fost al ducelui Rinaldo de Modena care l-a pierdut după opt ani. Aradul a devenit proprietate a statului (domeniu "aerarial") și orașul a căpătat noi facilități economice. Garda de frontieră a fost desființată în 1746 și majoritatea sârbilor, foști grăniceri, au plecat în Rusia. În același an, Aradul a fost ales ca centru al organizației "Comunități de Nobili". În timpul domniei Principesei Maria Tereza (1740 - 1780), orașul s-a
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]
-
la 10 noiembrie 1942, cel care, în 1946, a fost creat cardinal de Papa Pius al XII-lea. Monseniorul "Thomas Tien Ken", a fost primul cardinal chinez. În anul 1952, Catedrala a fost închisă de noile autorități comuniste chineze, iar Gărzile Roșii, în timpul Revoluției Culturale, au vandalizat-o. A fost redeschisă în 1981. În aprilie 2008, eparhia romano-catolică de Qingdao a hotărât construirea unei noi catedrale, cu ajutor din Germania, având capacitate similară, dar mai frumoasă, rămânând clasică. În timpul Revoluției Culturale, mormântul
Georg Weig () [Corola-website/Science/322642_a_323971]
-
săi, Carinus și Numerian, la demnitatea de "caesar". La moartea lui Carus (25 decembrie 283), Carinus, desemnat de tatăl său drept succesor, a devenit împărat. Dar Numerian, proclamat împărat de soldații "armatei din Răsărit", a primit sprijinul lui Dioclețian, șeful gărzii imperiale. În 284, "Numerian", poate otrăvit, a fost găsit mort de către generalii săi. Dioclețian a fost, la rândul său, aclamat drept împărat de către "armata din Răsărit". Imediat, a început războiul dintre Carinus și Dioclețian. În "Italia de Nord", Julianus din
Bătălia de la Margus () [Corola-website/Science/322744_a_324073]