28,509 matches
-
impune în tabloul pictoriței ține de misterul vieții, al cărui fruct este prețuit parcă în gestul personajului din mijloc, o laudă a creației. X.2. Țigăncile lui Vermont Senzualismul decadent Compozițiile lui Nicolae Vermont (1886-1932) având ca temă țigăncile se remarcă prin nota clară de artificialitate, indusă și de postúrile pe care acestea le adoptă, pentru că Vermont își conduce modelul către o anumită atitudine. Țigăncile sale sunt cele mai multe florărese, dar de multe ori pictorul folosește același model și pentru figurile de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
române, o mare parte dintre temele abordate ținând de viața pariziană. Pictorul se mutase, de altfel, la Paris. Există foarte puține date despre el, în mod cert, expune de câteva ori în România. Una dintre expoziții, cea din 1922, este remarcată de Lucrezzia Karnabatt, care rezonează cu subiectul și tratarea lui, și-i face o cronică în Seara, "Expoziția Emilian Lăzărescu. Un pictor poet", la rubrica "Impresii de artă". Printre tablourile expuse se află și câteva având ca temă celebrul personaj
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dedicate a sfântului care se reflectă în atitudinea de respingere a acestuia față de tot ceea ce este mundan, impur. XI.3. Salomeea în pictura lui Nicolae Vermont Nicolae Vermont abordează pentru prima oară personajul Salomeei în jurul lui 1900, iar Constantin Prodan remarca ușor ironic inserția secesionist-müncheneză a lui Vermont, pe care subiectul o reclama: "Vermont s-a pus și el în pasul vremei și a pictat și el Salomei și subiecte simbolice ca "Învierea fiicei lui Iair" din viața lui Iisus, aceasta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu monograma FS, nedatat, invventar 915181, 1931). Fritz Storck a păstrat din tratările amintite mai sus această evidențiere a șoldului, ca emblemă a grației, a frumuseții feminine. Chiar dacă îl considera drept unul dintre cei mai valoroși sculptori români, Francisc Șirato remarca la această sculptură absența pasiunii, sugestie a sensibilității rodiniene. "D-sa nu copiază brut natura; totuși pasiunea nu e calitatea talentului d-sale, deși atacă uneori subiecte pasionale. Salomeea culcată nu are frenezia palpitantă de tinerețe în exprimarea răzbunării satisfăcute
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ermetică la cea devoțională"559. Atât în Magdalena Terff, cât și în Magdalena Wrightsman, Magdalena se află în fața unei oglinzi lângă care arde o lumânare și ține în poală un craniu, ultimul element fiind singurul păstrat de Kimon Loghi. Așa cum remarcă Victor Ieronim Stoichiță, "Georges de La Tour reușește să surprindă, în seria Magdalenelor, atmosfera unei meditații solitare, concentrate și esențiale [...]"560. În opinia istoricului de artă, Magdalena ar ilustra reflecția melancolică transpusă în ecuație pascaliană, pe care elementele din jur, reduse
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tahitiană a lui Paul Gauguin de a cărei pictură Cecilia Cuțescu-Storck a fost puternic influențată? Spre deosebire de luxurianța vegetației pictată pe plafonul holului, în celelalte două săli, atelierul se transformă într-un templu al artei, unde fiecare figură devine emblematică, așa cum remarcă și Serafina Brukner: "Mai departe, privirea noastră alunecă pe ziduri populate de siluete ce reprezintă eroii marii epopei sufletești, fiecare siluetă reprezentând o nuanță a vieții interioare, un moment trăit de ființa umană. [...] Aici este vorba de o serie de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
având la bază anularea raportului dintre exterior și interior. Vegetația tropicală este transplantată nu ca la Des Eeseintes, într-o seră care să reconstituie un colț exotic, ci prin intermediul transpunerii ei murale în culoare, devenind parte a locuinței. Séverine Jouve remarca acest iluzionism construit pe inversarea raportului dintre exterior și interior, în contextul sensibilității decadente. Prima căutare a acestor "naturaliști dezamăgiți" este ornamentală: este vorba de a da interiorului iluzia exteriorului. Instalarea și pietrificarea unei vegetații artificiale în inima locuinței va
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
7 Mars) 1898, p. 1. 109 Ibidem, p. 2. 110 Ibidem, p. 2. 111 Vezi L. Bachelin, "A propos d'architecture roumaine", la rubrica "Chronique artistique", L'Indépendance Roumaine, 22e Année, nr. 6528, Dimanche 9 (21 Août), 1898. 112 Putem remarca, așa cum o face și Ioana Vlasiu în articolul ei, coincidența de program cu experimentele avangardiste ale lui Duchamps cu obiectul său ready made, cu deosebirea că asupra lui nu se intervine printr-o operațiune de stilizare, de estetizare. 113 L.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adept al tradiției, al lucrurilor familiare și demonstrate anterior. Trăiesc o puternică nevoie de apartenență și au un simț ascuțit al ordinii sociale. Au o gândire logică bazată pe plenificare și mijloace. Ca aspecte esențiale ale imaginii de sine se remarcă amabilitatea, responsabilitatea și respectul. Atitudinea persoanelor cu acest tip de dispoziție spre consum este caracterizată prin precauție, convenționalism și preferință pentru produse catalogate ca fiind de Încredere. Sunt atrase de un design practic al produselor, de evaluarea corectă a acestora
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mare măsură seama de aceste păreri (53% foarte mult). Q14. Se Întâmplă să primiți sfaturi de la alte persoane chiar și atunci când nu le solicitați? Se Întâmplă Însă ca adolescenții să primească sfaturi vestimentare nesolicitate (90%), fapt pe care aceștia Îl remarcă și care Îi intrigă. Q18. Sunteți fidel unei anumite mărci / firme? Q19. Preferați să cumpărați un produs mai scump, dar de la o firmă cunoscută (celebră), decât un produs similar dar de la o altă firmă? În privința mărcii produsului, adolescenții sunt flexibili
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nevoie continua de reînnoire a garderobei? Urmariti sa va faceti remarcat(a) prin intermediul produselor vestimentare În mediul social apropiat? Informati prietenii, cunostintele despre noile achizitii vestimentare? Atunci când purtati un produs vestimentar nou achizitionat, va asteptati ca acest lucru sa fie remarcat de catre prieteni/cunos tinte? Considerati ca modul În care va Îmbracati va asigura succesul În mediile pe care le frecventati (grup de prieteni, familie, scoala etc) Daca da, obisnuiti sa va cumparati un anumit tip de haine doar pentru imagine
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
frecventati (grup de prieteni, familie, scoala etc) Daca da, obisnuiti sa va cumparati un anumit tip de haine doar pentru imagine? Am obținut următoarele corelații semnificative: nevrotism cu frecvența cumpărăturilor, nevoia continuă de reînnoire a garderobei, dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă. extraversiune cu tendința de a informa prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă, părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. deschidere cu părerea că stilul vestimentar influențează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Am obținut următoarele corelații semnificative: nevrotism cu frecvența cumpărăturilor, nevoia continuă de reînnoire a garderobei, dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă. extraversiune cu tendința de a informa prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă, părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. deschidere cu părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. agreabilitate cu dorința de a se face remarcat cu ajutorul vestimentației, tendința de a informa prietenii asupra noilor achiziții vestimentare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a informa prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă, părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. deschidere cu părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. agreabilitate cu dorința de a se face remarcat cu ajutorul vestimentației, tendința de a informa prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine. conștiinciozitate cu frecvența cumpărăturilor, ascultarea părerii celorlalți În privința vestimentației, aprecierea hainelor de firmă, tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
aceste rezultate ce confirmă ipoteza nr. 1 sugerează următoarele aprecieri: un nivel mai crescut al instabilității emoționale se asociază cu dorința frecventă de a merge la cumpărături, cu nevoia continuă de reînnoire a garderobei, precum și cu dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă; extravertiții tendința doresc să-și informeze prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, le place să fie remarcați atunci când poartă o haină nouă, și sunt de părere că stilul vestimentar influențează succesul social; cei deschiși spre nou
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
frecventă de a merge la cumpărături, cu nevoia continuă de reînnoire a garderobei, precum și cu dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă; extravertiții tendința doresc să-și informeze prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, le place să fie remarcați atunci când poartă o haină nouă, și sunt de părere că stilul vestimentar influențează succesul social; cei deschiși spre nou sunt de părere că stilul vestimentar influențează succesul social. adolescenți cu scor crescut la agreabilitate manifestă dorința de a se face
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atunci când poartă o haină nouă, și sunt de părere că stilul vestimentar influențează succesul social; cei deschiși spre nou sunt de părere că stilul vestimentar influențează succesul social. adolescenți cu scor crescut la agreabilitate manifestă dorința de a se face remarcați cu ajutorul vestimentației, comunciă cu prietenii asupra noilor achiziții vestimentare și au tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine; adolescenții cu un nivel crescut al autocontrolului nu merg frecvent la cumpărături, țin seama de părerea celorlalți În privința vestimentației, dar aprecieză
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Îl face pe om” este adevărată (60%) și că haina reprezintă o etichetă socială. Q21. Urmăriți să vă faceți remarcat(ă) prin intermediul produselor vestimentare În mediul social apropiat? Mai mult de jumătate dintre adolescenții investigați consideră că se pot face remarcați prin intermediul vestimentației, că modul În care se Îmbracă comunică celorlalți ce fel de persoane sunt ei. Q22. Obișnuiți să cumpărați produse vestimentare asemănătoare ca design, culoare, material etc cu cele ale prietenilor dvs? Adolescenții doresc ca stilul lor vestimentar să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lor vestimentar să fie unul original, așa cum și ei sunt personalități distincte. Din acest motiv, evită să Își cumpere haine identice celor purtate de prieteni. Q24. Atunci când purtați un produs vestimentar nou achiziționat, vă așteptați ca acest lucru să fie remarcat de către prieteni/cunoștințe? Q29. Considerați că modul În care vă Îmbracați vă asigură succesul În mediile pe care le frecventați (grup de prieteni, familie, școală etc) Răsunsurile la Întrebările de mai susțin ideea că adolescenți consideră și doresc să se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prieteni/cunoștințe? Q29. Considerați că modul În care vă Îmbracați vă asigură succesul În mediile pe care le frecventați (grup de prieteni, familie, școală etc) Răsunsurile la Întrebările de mai susțin ideea că adolescenți consideră și doresc să se facă remarcați prin vestimentație, să se exprime prin vestimentație. Ele confimră aprecierile teoretice realizate de Mariana Caluschi În paginile anterioare privind individuarea prin vestimentație. Q30. Dacă da, obișnuiți să vă cumpărați un anumit tip de haine doar pentru imagine? Q31. Vi s-
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
că acel produs Îi atrage, le place de la prima vedere. Adolescenții consideră că sintagma „haina Îl face pe om” este adevărată (60%) și că haina reprezintă o etichetă socială. Mai mult de jumătate dintre adolescenți consideră că se pot face remarcați prin intermediul vestimentației, că modul În care se Îmbracă comunică celorlalți ce fel de persoane sunt ei. Adolescenții doresc ca stilul lor vestimentar să fie unul original, așa cum și ei sunt personalități distincte. Din acest motiv, evită să Își cumpere haine
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
anxietății, Schor aduce În atenție comportamenul de cumpărare ca formă de compensare a anxietății. Cei care manifestă nivel Înalt al stresului și anxietății cu privire la bani sunt mai predispuși la comportamente compulsive de cumpărare. Ei cumpără pentru a reduce stresul. Se remarcă Însă, apariția unui cerc vicios, cheluielile făcute putând deveni un contributor la creșterea anxietății. Aceeași autoare a fost interesată de comportamentul studenților față de utilizarea cardurilor de credit. În urma prelucrării rezultatelor mai multor focus grupuri, a descoperit că utilizarea cardului de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Întâi cu titlul „Baladă. Zburătorul” În „Curierul românesc”, la 4 februarie, 1844, apoi În „Curierul de ambe sexe”. Exegeții au numit-o ,,Zburătorul”, iar Al. Piru o numește Într-un studiu Închinat lui I. H. Rădulescu, ,,Sburătorul”. Ceea ce este de remarcat e faptul că limba practicată de autor În textul poetic nu a fost alterată de concepțiile sale lingvistice de după apariția „celebrului” ,,Paralelism Între limba română și limba italiană” din 1840. Stilul poetic este puternic influențat de limba vorbită și mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
distinge din nou ironia poetului, ca o furnizoare de lemne „pentru fum” și „electricitate”, anunțând Încetarea contractului. 4. Poeticitatea acestui text trebuie căutată În modul cum este descris ceremonialul complet al iubirii (al parcurgerii drumului). Ca figură de stil se remarcă abundența anaforei. Îndrăgostitul dirijează prin cuvânt parcursul, enumerând parcă spații obligatorii: „O bună bucată de pământ, O bună bucată de cer, O bună bucată de lună”,acțiuni rituale ce nu pot fi evitate: „Vom fi fericiți pentru iarbă... Vom râde
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai puțin evident. Alternanța consoanelor sonore „l” și „r” din strofa: „Privea pe mare cum pe zări Răsare și străluce Pe mișcătoarele cărări Corăbii negre duce...” sugerează mișcarea apei; parcă auzim clipocitul valurilor mării. Particularități morfologice Substantivul adjectivul Edgar Papu remarcă predominanța substantivelor masculine În „Luceafărul”, aceasta fiind legată de problematica geniului. Dintr-o statistică realizată de D. R. Mazilu În studiul „Luceafărul lui Eminescu. Expresia gândirii, text critic și vocabular”, arată că substantivul reprezintă numeric partea fundamentală a poemului, 441
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]