28,673 matches
-
a rămas neobservată nici la Iași, nici la București. Pe la sfîrșitul lui octombrie, Imperiul austro-ungar s-a dezmembrat. Istoricul I. Nistor și I. Flondor, amîndoi naționaliști români bucovineni și prieteni ai lui Iorga, au preluat conducerea la Cernăuți, contrabalansînd cîteva slabe inițiative ucrainene autonomiste. Au lansat o invitație armatei române, iar la 16 noiembrie 1918 Bucovina se unea cu România. Iorga exclama într-un editorial: "Moldova lui Ștefan cel Mare s-a ridicat din nou"118. Apoi, brusc, prima pagină a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Putea controla și recompensa birocrația și aparatul represiv; în sfîrșit, Partidul Liberal înțelegea realitatea mai bine decît Iorga și avea o concepție proprie. Iorga ar fi trebuit să apeleze la un capitol din cartea lui Hitler, adică, știind că este slab, ar fi trebuit să apeleze la aliații potențiali. În cadrul Partidului său Naționalist Democrat, programul partidului se baza încă pe sămănătorism; nu era abordată nici o altă soluție mai benefică. Sămănătorismul era preocupat de problema alcoolismului, dar nici măcar nu observa că România
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
privirile spre partidele politice 86. Lunile următoare au constituit o perioadă de eșec trist în viața lui Iorga. Regele a încercat s-o îndulcească oferindu-i un Ford (model 1932) drept cadou de ziua lui de naștere. A fost o slabă consolare 87. Iorga era amărît. El a stors din el în lunile acestea cîteva cărți în care își relata povestea vieții și varianta lui privind istoria administrației sale și a urmărilor acesteia. Cărțile acestea erau menite să justifice modul în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
erau implicate înalte oficialități ale guvernului Național-Țărănesc. Iorga a sugerat că pînă și Maniu trebuie să fi fost implicat, dar acest lucru nu a fost dovedit niciodată. Toate acestea se adăugau unui efect demoralizator care a spulberat pînă și acea slabă credință în democrație care mai rămăsese. Comunismul sovietic nu a fost niciodată atît de popular ca în anii '30. Aceasta ar putea fi adevărat pentru Occident, care era mult mai departe de stalinism decît România și Polonia. Este greu de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
International Herald Tribune", recentele evenimente din Balcani "au transformat visul unei Europe unite într-un coșmar"1. Nu este chiar așa. Aceste evenimente ilustrează doar cît de eficient este încă procesul de realizare a unității Europei, cît de indolenți și slabi sînt încă europenii și cît de confortabil au trăit atîta vreme, permițînd situației din Balcani să le scape din mînă, cînd ar fi putut să o țină sub control și să o influențeze. Balcanii fac parte din Europa, iar europenii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
femei, ca și pentru bărbați, ocupația a fost resimțită În primul rând ca o umilință. Jean-Paul Sartre descria colaborarea În termeni deliberat sexuali, ca „supunere” În fața puterii ocupantului; În numeroase romane din anii ’40, colaboraționiștii sunt fie femei, fie bărbați slabi („efeminați”), seduși de farmecul viril al stăpânitorilor teutoni. Răzbunându-se crunt pe femeile pierdute, francezii Încercau să Înăbușe amintirea incomodă a neputinței lor personale și colective. Acte anarhice de pedepsire violentă au avut loc și În teritoriile eliberate din Europa de Est
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu erau greu de anticipat: În 1947, Franța (ca și Italia) era amenințată de greve, demonstrații violente și de o popularitate tot mai mare a Partidului Comunist și a sindicatelor sale. Neglijarea deliberată a bunurilor de larg consum și direcționarea slabelor resurse naționale spre câteva sectoare industriale vitale erau economic avantajoase pe termen lung, dar reprezentau o strategie riscantă În plan politic. Mecanismele economice ale Planificării derivau clar din lecțiile anilor ’30: o strategie de succes pentru reconstrucția economică după război
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
grânarele din estul Europei, pentru că nici acolo mâncarea nu ajungea. În România, recolta din 1945 a fost dezastruoasă, din cauza vremii și a reformelor agrare ratate. Din vestul Valahiei până În vestul Ucrainei și regiunea mediană a Volgăi, trecând prin Basarabia, recoltele slabe și seceta au adus zona În pragul foametei În toamna anului 1946: agențiile de ajutorare menționau copii de un an cântărind numai trei kilograme și raportau cazuri de canibalism. Asistenții sociali din Albania vorbeau de o „dezolare Înspăimântătoare”. A venit
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de aceea merită poate subliniat faptul că nici Stalin, nici reprezentanții săi nu aveau ezitări asupra obiectivului lor final. Coalițiile erau doar o etapă necesară pentru accesul comuniștilor la putere, În zone În care, În mod tradițional, partidele comuniste erau slabe; nimic altceva decât un mijloc pentru atingerea acestui scop. Discipolilor săi, care se minunau În 1945 de politica partidului, liderul comuniștilor est-germani, Walter Ulbricht, le explica În particular: „E foarte clar - trebuie să pară democratic, dar să menținem totul sub
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
toate acestea, au existat importante diferențe locale. Intervenția sovietică a fost mai puternică În Bulgaria și România - pe de o parte fiindcă ambele țări fuseseră În război Împotriva Uniunii Sovietice, iar pe de altă parte, fiindcă mișcarea comunistă locală era slabă, dar mai ales pentru că poziția geografică le sortea inevitabil dominației sovietice. În Bulgaria, liderul comunist (și fost secretar al Kominternului) Gheorghi Dimitrov declara fără menajamente, Încă din octombrie 1946, că cine votează pentru opoziția anticomunistă va fi considerat trădător. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
comerțul german prin porturile și căile maritime olandeze), deci renașterea sa economică era vitală pentru olandezi. Dar În 1947 numai 29% din populația olandeză avea o atitudine „prietenească” față de Germania; pentru olandezi, era important ca Germania redresată economic să fie slabă din punct de vedere politic și militar. Părere Împărtășită cu Însuflețire de Belgia. Nici una dintre aceste țări nu concepea o reconciliere cu Germania fără implicarea liniștitoare a Marii Britanii. Impasul a fost depășit prin evenimentele internaționale din 1948-1949. Odată cu lovitura de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Înțelegea perfect acest lucru. El crease deja o Communauté Française, prim pas spre un „commonwealth” al fostelor colonii franceze. La sud de Sahara, o independență formală avea să le fie rapid acordată elitelor francofone ale unor țări care erau prea slabe ca să se administreze singure și care vor depinde complet de Franța timp de zeci de ani. În septembrie 1959, la doar un an de la venirea la putere, președintele francez a propus „autodeterminarea” Algeriei. Înfuriați de ceea ce ei luau drept dovada
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai rămăsese un surplus de populație agricolă care să fie transferată În slujbele prost plătite din producție sau servicii și, ca urmare, nici un câștig În ceea ce privește eficiența care să fie obținut printr-o tranziție rapidă de la această Înapoiere explică performanța relativ slabă a Marii Britanii În acești ani, cu rate de creștere consecvent mai mici decât cele din Franța sau Italia (sau România, dacă am ajuns aici). Din același motiv, Olanda a surclasat-o În aceste decenii pe vecina ei industrializată Belgia, beneficiind
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a restricționa cererea străină pentru produsele germane - acestea erau, de regulă, de mare valoare și avansate din punct de vedere tehnic și s-au vândut pe baza calității, nu a prețului. În orice caz, În primele decenii postbelice concurența era slabă: dacă firmele suedeze, franceze sau olandeze voiau un anumit tip de produs sau unealtă pentru construcții, aveau doar opțiunea de a o cumpăra din Germania și la prețul cerut. Prețurile afacerilor germane s-au menținut la un nivel scăzut datorită
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Europa, cererea depășea stocul disponibil. Iar producătorii europeni continentali nu puteau concura În volum: În 1949, Regatul Unit a produs mai multe mașini de pasageri decât restul Europei la un loc. Dar, odată „câștigată” faima calității scăzute și a serviciilor slabe, ea s-a dovedit imposibil de zdruncinat. Cumpărătorii europeni au abandonat În masă mașinile britanice, de Îndată ce au avut la dispoziție alternative mai bune, produse În propria țară. Când s-au hotărât să-și Înnoiască flotele și să modernizeze liniile de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și conferențiarii căutau cu disperare „subiecte”, s-a creat o piață pentru „teoriile” de orice fel, impulsionată nu de oferta intelectuală superioară, ci de o cerere insațiabilă. La vârful revoluționarei „teorii” se aflau discipline academice precum istoria și științele sociale „slabe”. În Europa, studiul istoriei cunoscuse o reînnoire În generația anterioară: Economic History Review și Annales: Économies, Sociétés, Civilisations, ambele fondate În 1929, Își anunțau Încă din titlu proiectele revizioniste. În anii ’50 a apărut Grupul Istoricilor din Partidul Comunist Britanic
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Pe 19 iulie 1965, ei au fost condamnați la trei ani, respectiv trei ani și jumătate de Închisoare. Autoritățile au fost influențate mai ales de termenii impecabil marxiști ai criticii lor, de uzul eficace al statisticilor sociale pentru a demonstra slaba performanță economică a regimului și de apelul la o revoluție muncitorească pentru a Înlocui actuala dictatură birocratică (influență neotroțkistă ce agrava situația autorilor 7). Mai presus de orice, partidul era pornit exact Împotriva acestei combinații de diagnostic intelectual și acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
doctrina care Îi va purta pe viitor numele: „Fiecare partid comunist e liber să aplice principiile marxism-leninismului și socialismului În țara sa, dar nu trebuie să se abată de la aceste principii dacă vrea să rămână un partid comunist... O verigă slabă În sistemul mondial al socialismului afectează direct toate țările socialiste; ele nu pot rămâne indiferente”. E posibil ca această declarație, o afirmație voalată a dreptului Kremlinului de a lichida preventiv orice amenințare la adresa socialismului În orice țară socialistă, să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru confruntare 7, Margaret Thatcher a câștigat alegerile din iunie 1983 la o diferență aproape record. Partidul Laburist a pierdut aproape trei milioane de simpatizanți și 160 de locuri În parlament. Scorul său a coborât la 27,6%, cea mai slabă performanță a partidului de la primul război mondial. Nu era limpede dacă britanicii se dădeau În vânt după doamna Thatcher (votul pentru conservatori nu a crescut), dar e clar că nu-i voiau pe ceilalți. Partidului Laburist i-au trebuit 14
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
care Împânzeau țara În primăvara anului 1981 arătau un Mitterrand imortalizat Într-o lumină blândă (fundalul era același peisaj rural bucolic care slujise cândva, pe aceleași panouri, propaganda petainistă), sub promisiunea „La Force Tranquille” - forța liniștită. Comuniștii, Între timp, erau slabi. Invazia sovietică a Afganistanului din 1979 era extrem de jenantă; la fel și propriul procent În sondaje, aflat În cădere liberă. În decursul anilor ’70, Partidul Comunist a Încetat să mai fie o stea fixă pe firmamentul ideologic: și-a pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nefericită. Era deprimant de clar că acolo unde intrau În conflict drepturile mai multor comunități etnice sau religioase, singurul mod eficient de a tranșa chestiunea era forța, nu legea. Drepturile minorităților nu au putut fi protejate În interiorul statelor, iar statele slabe nu au putut fi apărate de pretențiile vecinilor mai puternici. După speranțele Înșelate ale Tratatului de la Versailles, Învingătorii din 1945 au decis că interesele colective erau mai bine apărate de soluția dureroasă, dar eficace, a regrupării teritoriale („epurare etnică”, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a țării a crescut continuu: de la 30,7 miliarde de dolari În 1986, ea a ajuns la 54 de miliarde de dolari În 1989. Economia, care nu se dezvoltase mai deloc În anii ’70, a Început chiar să scadă: dintotdeauna slabă calitativ, producția sovietică era acum inadecvată și din punct de vedere cantitativ. Sarcinile de plan stabilite arbitrar de la centru, penuria endemică, aprovizionarea deficitară și absența indicatorilor de preț și piață paralizau practic orice inițiativă. „Reforma” Într-un astfel de sistem
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În raport cu pozițiile extreme ale celorlați. Politicienii dintr-un sistem democratic cunosc necesitatea acestei poziții, cu tot disconfortul de rigoare. Însă, În ochii unei națiuni care trecuse prin 70 de ani de dictatură, aceste manevre Îl făceau pe Gorbaciov să pară slab. De la Începutul anului 1989, popularitatea președintelui sovietic a scăzut continuu În sondajele de opinie. În toamna lui 1990, Gorbaciov nu mai avea decât sprijinul a 21% din populație. Așadar, cu mult Înainte de a pierde puterea, Gorbaciov ieșise din grațiile opiniei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de tentant. Deși comunismul era condamnat de absurditățile lui inerente, puțini au anticipat momentul și felul În care avea să ia sfârșit. Bineînțeles, ușurința cu care s-a destrămat iluzia puterii comuniste a revelat că aceste regimuri erau chiar mai slabe decât se credea, iar acest lucru pune istoria lor anterioară Într-o lumină nouă. Dar iluzoriu sau nu, comunismul a durat multă vreme. De ce nu mai multă? Un răspuns este teoria dominoului. Când conducerea comunistă a Început să cadă Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai 1990, a fost semnat un acord vizând o „uniune monetară, socială și economică” Între cele două Germanii, iar pe 1 iulie a intrat În vigoare clauza ei crucială: circulația mărcii vest-germane În RDG. Est-germanii Își puteau schimba acum mărcile slabe la rata extrem de avantajoasă de 1:1 (nu mai mult de 40.000 DM). Din acel moment, salariile au fost plătite În RDG În mărci germane, conform unui model paritar - un mecanism extrem de eficient pentru a-i face pe est-germani
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]