29,566 matches
-
că ea a fost într-un fel confiscată în profitul Rusiei, a cărei preponderență politică este manifestă. Pacea de la Adrianopol - nota Engels - „i-a adus Rusiei gurile Dunării, o porțiune de teritoriu din Asia și noi pretexte pentru imixtiuni în treburile Principatelor dunărene”, în vreme ce Marx a scris în 1853 că, „începând cu 1828, protectoratul rus a costat Principatele 150.000.000 de piaștri, fără a socoti imensele pagube pricinuite de jafuri și devastări”. Însă consecințele cele mai grave ale protectoratului au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a regla condiția celor două provincii, s-au înțeles să restabilească ordinea pe care ele o instituiseră și, în acest scop, trupele lor reunite au intrat acolo pentru acționa în comun”; Rusia a declarat că nu se va amesteca în treburile statelor independente, or alta este situația Principatelor, „care nu sînt deloc state recunoscute, ci pur și simplu provincii, formând parte integrantă a unui Imperiu, tributare suveranului lor, guvernate temporar de prinți, a căror alegere este nevoie să fie sancționată și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tânăr chipeș și misterios: contele Pietro Antonelli. Mariei nu-i scapă faptul că, pe toată durata spectacolului, acesta nu contenește a o iscodi cu coada ochiului. Însă nu îndrăznește să intre în vorbă cu fata. Dar la ea nu țin treburile astea! La balul mascat organizat la Capitoliu cu ocazia carnavalului, la adăpostul costumului, Marie hotărăște să ia inițiativa. Mascată, îl abordează pe tânăr și îl face să-și mărturisească iubirea pentru "doamna în alb". Pietro o recunoaște, îi fură mănușa
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
frumoasa nu cedează, dacă, odată golite cele două pahare, îi arată musafirului ușa [...] nu mai e doar o înțepată, ci o stricată care încearcă să-i inducă pe bărbați în eroare". În caz contrar, tânăra e "o fată tare de treabă, care nu face figuri; la care te duci și de la care pleci fără teama vreunei complicații". Amantul va ieși pe ușă spunându-i: "am să te sun"... În acest fragment din memoriile sale, Marcelle Ségal exagerează întrucâtva. Însă este adevărat
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acestui consimțământ. "Într-o atmosferă destul de posomorâtă, am băut câteva cocktail-uri pe terasa unei cafenele din Piața Bastiliei", continuă scriitoarea. Dar "odată urcați din nou în mașină, bărbatul mi-a atins genunchiul: m-am tras repede înapoi. "Care-i treaba? Îți place să fii plimbată cu mașina, dar la o adică nici nu mă lași să te ating?" Avea vocea schimbată", remarcă tânăra. Glasul bărbatului se transformase din cauza mâniei, se simțea în el dezamăgirea. Pentru o domnișoară ca ea, situația
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Asta a fost! [...] Nu mai sunt!" Prietenilor căzuți în admirație care îi cer mai multe amănunte, le răspunde că "e extraordinar, mai bine decât orice ți-ai putea imagina". În timp ce, în realitate, Claude tremura ca o frunză și-și terminase treaba în zece secunde, se laudă că o "călărise ca un turbat" și o "sărutase ca un nebun". Nimic de felul acesta, desigur, în tabăra fetelor în floare. Domnișoarele se încurajează să flirteze, dar în niciun caz să "se culce" cu
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
terminat", se bucură tânăra Sheila, cu ghiozdanul, fusta ecosez și codițele de școlăriță. "Dă-mi mâna și ia-o pe a mea. Oh, da, oh, da, școala s-a terminat..". Și dacă săptămâna-i făcută să muncești, De ale tale treburi să nu te dezlipești cântă și Johnny, cel mai americanizat dintre acești yé-yé, Te gândești că sâmbăta vine, oh, da Și speranța renaște odată cu ea Căci sâmbătă seara... Faci tapaj și discuți, te distrezi și glumești Și dansezi bucuros și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Pentru a înțelege la ce se referă autoarea, trebuie să cunoști versurile șlagărului Toate-s foarte bune, Doamnă Marchiză. Pe scurt, povestea este următoarea: Doamna Marchiză, plecată de acasă de cincisprezece zile, dă un telefon să vadă cum mai stau treburile pe domeniu. Vorbește pe rând cu mai mulți servitori, care o asigură fiecare în parte că "toate-s foarte bune". Primul îi spune că toate-s bune, cu excepția unui fleac: murise iapa preferată a marchizei. Când îl întreabă pe al
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
neliniștit, dar spune că, în practică, acest lucru nu pune mari probleme, deoarece a evitat ani de zile orice situație care ar fi putut să-i declanșeze anxietatea. Dl P. locuiește cu părinții săi și aceștia se ocupă de toate treburile casei care implică deplasări, cum ar fi cumpărăturile, chiar și ale hainelor lui. Singurele ieșiri ale dlui P. sînt la serviciu. Se folosește de orarul flexibil pentru a evita călătoria cu autobuzul la ore de vîrf, deoarece se simte foarte
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
se bucure, sub suzeranitatea Porții și sub garanția puterilor contractante, de privilegiile și imunitățile care le aparțin. Nu va fi exercitată asupra lor nici o protecție exclusivă a uneia dintre puterile garante. Nu va exista nici un drept particular de amestec în treburile lor interne". Articolul 23 dispune: "Sublima Poartă se angajează să păstreze susnumitelor Principate administrarea independentă și națională, ca și deplina libertate religioasă, a legislației, a comerțului și a navigației." În mod concret, articolul 24 anunță: "Înălțimea Sa Sultanul promite să convoace
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a Țării Românești, apărată de francezi în fața Austriei. Rusia nu este favorabilă unirii, însă ea urmărește o tactică de retragere în perspectiva unei strategii de revenire ulterioară la o mare politică balcanică. NOILE MODALITĂȚI DE AMESTEC ALE MARILOR PUTERI ÎN TREBURILE INTERNE Tratatul de la Paris deschide jocul local sub controlul marilor puteri populația trebuie să fie consultată și să-și aleagă adunările în 1857 -, un control realizat sub forma amestecului direct în treburile interne. Rolul reprezentanților Franței, acela al consulului la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
NOILE MODALITĂȚI DE AMESTEC ALE MARILOR PUTERI ÎN TREBURILE INTERNE Tratatul de la Paris deschide jocul local sub controlul marilor puteri populația trebuie să fie consultată și să-și aleagă adunările în 1857 -, un control realizat sub forma amestecului direct în treburile interne. Rolul reprezentanților Franței, acela al consulului la Iași, Victor Place, al reprezentanților Rusiei și al trimișilor Austriei, Marii Britanii și Turciei este esențial. Aceste personalități acționează în cadrul relațiilor prietenești și de familie: reprezentantul țarului, Giers, are legături cu familia Sturdza
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
deschis de duminică. [...] Aș fi voit să asistați la entuziasmul care a izbucnit aici cu această ocazie. V-ați fi aflat recompensat pentru toate eforturile pe care le-ați depus pentru a susține această nefericită populație slăbită". Formularea amestecului în treburile interne este abilă. Poarta refuză să accepte revendicarea unirii, pe care o consideră contrară clauzelor Tratatului de la Paris. Acordul se încheie în august 1858 (Marea Britanie și Rusia sfîrșesc prin a se pune de acord cu pozițiile Franței pentru a preveni
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o gravă importanță atît pentru expresia identității românești cît și pentru imaginea României în concertul european, privește problema evreiască. Recunoașterea independenței depinde de acceptarea normelor impuse de cei Mari. Guvernul român se revoltă împotriva verdictului perceput ca un amestec în treburile interne. Acesta explică faptul că i s-a impus o revoluție, că riscul tulburărilor este mare și că aceste tulburări vor fi asociate cu o mișcare separatistă moldavă. După doi ani de negocieri și de dezbateri politice interne vor trebui
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
egalitatea în exercitarea drepturilor politice, inviolabilitatea domiciliului, libertatea reuniunilor, a presei, dreptul de asociere, inviolabilitatea oricărei proprietăți, libertatea învățămîntului, participarea tuturor românilor la drepturile civile și politice și la toate libertățile publice". Carol instaurează o alternanță, chemînd succesiv la conducerea treburilor statului, pe conservatori, între 1871 și 1875, apoi pe liberali. Aceștia din urmă au un trecut revoluționar, dar regele împărtășește proiectul lor din anii 1870, acela de a construi statul-națiune. Ei au abandonat versiunea formulelor politice de la 1848 care punea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
că observarea directă realizată de Societatea Națiunilor prin misiunile trimise la fața locului introduce un control al funcționării instituțiilor și al respectării Tratatului asupra minorităților din decembrie 1919. Se poate considera că, dimpotrivă, acest control, resimțit ca un amestec în treburile interne, are efecte negative și alimentează un naționalism în retragere, defensiv. Tema refuzului unui amestec străin în treburile interne ca obstacol în fața creșterii suveranității este, în consecință, constitutiv naționalismului românesc. Neliniștea apare deci încă din 1921 și provine din două
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
instituțiilor și al respectării Tratatului asupra minorităților din decembrie 1919. Se poate considera că, dimpotrivă, acest control, resimțit ca un amestec în treburile interne, are efecte negative și alimentează un naționalism în retragere, defensiv. Tema refuzului unui amestec străin în treburile interne ca obstacol în fața creșterii suveranității este, în consecință, constitutiv naționalismului românesc. Neliniștea apare deci încă din 1921 și provine din două surse: misiuni americane și britanice, majoritatea confesionale, merg prin Transilvania și fac anchete asupra situației coreligionarilor lor; la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lor de orientali". Occidentalii nu încetează să-și pună întrebări asupra adevăratelor intenții și orientări ale politicii României, mizînd mereu pe apartenența occidentală a acestei țări, cu riscul de a fi decepționați sau de a trebui să se amestece în treburile interne. Însă acest amestec în treburile interne se află în competiție cu politicile altor puteri. În privința spațiului românesc, Franța se ciocnește de Germania care beneficiază de atuuri de care Parisul nu dispune. Unul din acestea ar fi prezența minorității germane
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să-și pună întrebări asupra adevăratelor intenții și orientări ale politicii României, mizînd mereu pe apartenența occidentală a acestei țări, cu riscul de a fi decepționați sau de a trebui să se amestece în treburile interne. Însă acest amestec în treburile interne se află în competiție cu politicile altor puteri. În privința spațiului românesc, Franța se ciocnește de Germania care beneficiază de atuuri de care Parisul nu dispune. Unul din acestea ar fi prezența minorității germane din România, compusă din șvabi catolici
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din Rusia. Numărul lor este exagerat de mare: au fost avansate cifre de pînă la 800.000; de fapt, maximumul se situează în jurul a 250.000. Aceștia au invadat satele și nu s-au arătat a fi deloc oameni de treabă". Disprețul afișat în plan extern de guvernul Goga explică ușurința cu care se manifestă reprezentanții Vestului la anunțarea dictaturii regale: "Cu condiția ca dictatura regelui Carol să ne scutească de cea a căpitanului Codreanu" afirmă reprezentantul Parisului la București. În
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fi desemnat pe Apostol ca succesor, dar Alexandru Drăghici, care deținea Ministerul de Interne, era rivalul lui Apostol și omul rușilor. Ceaușescu permitea evitarea unei rupturi între Apostol și Drăghici și trecea drept un tovarăș rezervat în fața imixtiunilor sovietice în treburile românești. În sfîrșit, Maurer mai remarcă că Ceaușescu era tînăr, poate mai influențabil decît tovarășii dogmatici, ca de exemplu Drăghici. Alte mărturii infirmă această interpretare a lui Maurer afirmînd că, dimpotrivă, Ceaușescu reprezenta curentul dur din Biroul Politic și că
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în 1972 împotriva tendințelor de supraevaluare a ceea ce vine din străinătate, contra atitudinii servile în fața producțiilor din străinătate. Receptarea protocronismului este extrem de ambiguă: mișcarea îi satisface pe tradiționaliștii antiliberali, antiburghezi, și pe comuniștii exasperați de pretențiile occidentale de amestec în treburile interne, pe patrioții care sînt convinși de adevărata autonomie a națiunii susținute de Ceaușescu împotriva limitelor suveranității enunțate de sovietici. Protocronismul este un antidefetism și creează o imagine identitară în opoziție cu mizeriile subliniate de observatorii comitetului Helsinki ai Ligii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
greu de măsurat felul cum a fost resimțită această prezență de către opinia publică românească. Există aici unii care cooperează cu tovarășii sovietici, dar și unii care se tem, oricare ar fi natura regimului de la Moscova, de privirile URSS-ului asupra treburilor românești; mai sînt și cei care urmăresc speranțele pe care Occidentul le pune într-un nou umanism. În orice caz, viitorul este confuz. Este el descifrabil sub semnul unei victorii a Vestului? Va inaugura acest viitor o formă de întoarcere
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
diplomatice cu Israelul după războiul de șase zile 1968 Mai Vizita generalului De Gaulle în România 22 august Marea Adunare Națională adoptă în unanimitate Declarația asupra principiilor fundamentale ale politicii externe românești: egalitate în drepturi, respectarea independenței naționale, neamestecul în treburile interne 1969 August Vizita președintelui Nixon în România Al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. Este lansat planul cincinal 1971-1976 1970 Iunie Vizită oficială în Franța a Elenei și a lui N. Ceaușescu Octombrie Vizita lui N. Ceaușescu în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unei culturi europene . 85 Moldovalahii și romantismul european . . . . 86 Experiența franceză . . . . . . 89 Intrarea în luptă . . . . . . . 93 Revoluție și cultură națională . . . . . 96 Revoluția transilvană . . . . . . 97 Capitolul 4 Principatele între diplomație și război . 102 Noile modalități de amestec ale marilor puteri în treburile interne . 104 Capitolul 5 Independența Principatelor . . . 109 O nouă etapă a chestiunii orientale . . . . . 109 Alianța cu Rusia . . . . . . . 114 Congresul de la Berlin . . . . . . 117 Capitolul 6 Sincronii și alinieri europene . . 119 Ce-i de făcut? . . . . . . . 119 Reforma agrară de la 1864 . . . . . . 121 Acțiunile
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]