284,218 matches
-
îngriji de persoana și bunurile sale, în cazul în care ar fi pusă sub interdicție judecătorească. În Canada, Quebec-ul a fost prima dintre provincii care a permis unei persoane să-și redacteze un astfel de mandat. O altă aplicare a reglementărilor privind contractul de mandat este prevăzută în art. 180, alin. (2) din noul cod, ce creează posibilitatea numirii unui curator de către persoana interesată. Curatorul poate fi astfel desemnat, prin act unilateral sau prin contract de mandat, încheiate în formă autentică
Codul civil al României () [Corola-website/Science/323112_a_324441]
-
egal ambilor părinți”. Conținutul autorității părintești, care este prevăzut înarticolul 487 și explicat și prin488 din noul cod, este mult mai detaliat decât conținutul prevăzut în Codul civil din Quebecîn 599. Acesta din urmă prezintă într-o manieră mult sintetizată reglementările realizate de legiuitorul român. În strânsă legătură cu această noțiune este menționat principiul interesului superior al copilului, consacrat în articolul 263 din noul cod. Legea prevede că orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată
Codul civil al României () [Corola-website/Science/323112_a_324441]
-
de dreptul la prestația compensatorie prevăzut în 390-395 din noul cod. O altă noutate importantă este apariția principiului pluralității regimurilor matrimoniale consacrat de 312-320 din noul cod îl găsim și în Codul civil din Quebec. Regimurile nu sunt aceleași, însă reglementarea legală și convențională urmează principii comune. Este pentru prima dată în România când un cuplu, fără nici un alt artificiu de convenții anterioare sau posterioare momentului căsătoriei, acte ascunse sau nu, poate hotărî destinul său financiar. O altă noutate în Codul
Codul civil al României () [Corola-website/Science/323112_a_324441]
-
mamei care nu a consimțit la reproducerea asistată. Au fost preluate și dispozițiile din Codul civil din Quebec. Astfel, legiuitorul român, în articolul 445 consacră confidențialitatea informațiilor în cadrul reproducerii umane asistată medical cu terț donator. În cadrul aceluiași articol, după modelul reglementărilor din Quebec, se prevăd expres anumite excepții. Menționăm, în primul rând, cazul în care, din lipsa unor informații considerate confidențiale, există riscul creării unui prejudiciu grav pentru sănătatea unei persoane astfel concepute sau a descendenților acesteia, situație în care instanța
Codul civil al României () [Corola-website/Science/323112_a_324441]
-
reglementându-se astfel, în mod distinct, împuternicirea privind administrarea de bunuri. Împuternicirea cu privire la persoana beneficiarului administrării, face obiectul unor dispoziții speciale, proprii fiecărei situații cum ar fi exercitarea tutelei cu privire la persoana minorului sau contractul de mandat. Această instituție este o reglementare nouă în sistemul legislativ român, fiind preluată din Codul civil al provinciei Quebec din Canada. În noul cod, legiuitorul definește în articolul 792 administratorul ca fiind „persoana care este împuternicită, prin legat sau convenție, cu administrarea unuia sau mai multor
Codul civil al României () [Corola-website/Science/323112_a_324441]
-
FNI sau FNA. De atunci, populația a rămas cu impresia greșită că orice investiție în fonduri presupune pierderi. În prezent, fondurile sunt supuse unei supravegheri triple: depozitar, auditor și CNVM. Astfel, au fost eliminate riscurile de fraudă. De asemenea, prin reglementările legislative sunt impuse limite de expunere pe acțiuni, obligațiuni, depozite, etc. Așadar, un fond are expuneri pe mai multe bănci, emitenți, pentru o dispersie cât mai mare a riscului. De asemenea, comunicarea continuă și transparența fac accesibilă urmărirea evoluțiilor plasamentelor
Fond de investiții () [Corola-website/Science/323188_a_324517]
-
decembrie 1989 și 2009 a existat o autorizație de filaj în ceea ce-l privește, inclusiv prin interceptarea telefonului. În februarie 2009, SRI i-a răspuns acestuia ca, în baza Legii 51/1991 privind securitatea națională și Legea 14/1992 privind reglementarea activității SRI, sunt “imposibile” confirmarea sau infirmarea solicitării lui Mărieș, pentru ca este necesara “respectarea prevederilor imperative ale legislației în vigoare“. Totuși în anul 2006 acesta a reușit să obțină copii după documente de filaj din anul 1990, documente care au
Asociația quot;21 Decembriequot; vs. România () [Corola-website/Science/323225_a_324554]
-
legislative în materia dreptului tranzitoriu și a avut ca scop reducerea riscurilor de confuzie, precum și evitarea procedurilor inutile în momentul schimbării legislative. Dispozițiile sale au avut ca obiect reglarea conflictelor de legi ca urmare a intrării în vigoare a noii reglementări. Așa cum se reține și în „Expunerea de motive” publicată pe site-ul Camerei Deputaților, activitatea de elaborare a proiectului, în versiunea sa inițială, „a beneficiat de sprijinul Agenției Canadiene pentru Dezvoltare Internațională (CIDA), prin grupul de experți din Quebec care
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
Codul civil român, se regăsesc încă multe noțiuni și chiar instituții preluate din Cod civil al provinciei Quebec. Amintim în primul rând concepția monistă, iar cu titlu de exemplu enumerăm „principiul interesului superior al copilului” și noțiunea de „autoritate părintească”, reglementări privind noțiunea de „locuința familiei”, cea privind „dreptul la compensație” în timpul căsătoriei, reglementări în materia succesiunii, mandatul în caz de inaptitudine, contractul de adeziune, contractul-cadru, precum și instituția „administrarea bunurilor altuia”. Concepția monistă reprezintă principalul aspect care a fost urmărit atât
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
Cod civil al provinciei Quebec. Amintim în primul rând concepția monistă, iar cu titlu de exemplu enumerăm „principiul interesului superior al copilului” și noțiunea de „autoritate părintească”, reglementări privind noțiunea de „locuința familiei”, cea privind „dreptul la compensație” în timpul căsătoriei, reglementări în materia succesiunii, mandatul în caz de inaptitudine, contractul de adeziune, contractul-cadru, precum și instituția „administrarea bunurilor altuia”. Concepția monistă reprezintă principalul aspect care a fost urmărit atât de legiuitorul din Quebec, cât și de legiuitorii din celelalte țări care au
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
contractul-cadru, precum și instituția „administrarea bunurilor altuia”. Concepția monistă reprezintă principalul aspect care a fost urmărit atât de legiuitorul din Quebec, cât și de legiuitorii din celelalte țări care au preluat ca model reforma din această provincie. Concepția monistă constă în reglementarea raporturilor de drept privat dintr-o singură perspectivă, renunțându-se la dualismul civil-comercial. Menționăm în acest sens că structura noului Cod civil român este, în principiu, aceeași cu cea a Codului civil din Quebec, structură pe care o găsim de
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
civile, interpretarea și efectele acesteia și publicitatea drepturilor, a actelor și a faptelor juridice, Codul civil stabilește repere în timp și spațiu ale aplicabilității dispozițiilor sale. Cartea a I-a intitulată în ambele coduri „Despre persoane”, cuprinde alături de dispozițiile generale, reglementări privind persoana fizică: capacitatea de folosință și de exercițiu, respectul drepturilor inerente acesteia, inclusiv respectul datorat după deces, elementele privind identificarea persoanei fizice, cum sunt numele, domiciliul, actele de stare civilă, precum și cele privind tutela și curatela. Prima Carte continuă
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
rentă, tranzacția, jocul și pariul. Privilegiile și garanțiile reale ce se află în noul Cod civil ca și capitol distinct în cadrul Cărții „Despre obligații”, formează, în Codul civil al provinciei Quebec Cartea a VI-a „Des priorités et des hypothèques”. Reglementările sunt în principiu aceleași. Prescripția constituie în fiecare dintre coduri subiectul unei Cărți distincte. Reglementările privind dreptul internațional privat, chiar dacă au surse diferite de preluare, sunt guvernate de aceleași principii și formează subiectul ultimei Cărți în ambele coduri. În Fișa
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
civil ca și capitol distinct în cadrul Cărții „Despre obligații”, formează, în Codul civil al provinciei Quebec Cartea a VI-a „Des priorités et des hypothèques”. Reglementările sunt în principiu aceleași. Prescripția constituie în fiecare dintre coduri subiectul unei Cărți distincte. Reglementările privind dreptul internațional privat, chiar dacă au surse diferite de preluare, sunt guvernate de aceleași principii și formează subiectul ultimei Cărți în ambele coduri. În Fișa tehnică a Proiectului Codului civil se reține că în ceea ce privește asigurarea protecției drepturilor și libertăților civile
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
sunt guvernate de aceleași principii și formează subiectul ultimei Cărți în ambele coduri. În Fișa tehnică a Proiectului Codului civil se reține că în ceea ce privește asigurarea protecției drepturilor și libertăților civile fundamentale inerente personalității umane, o atenție specială a fost acordată reglementărilor internaționale importante, menționându-se și Codul civil al provinciei Quebec. În legislația din Quebec, drepturile și libertățile fundamentale sunt grupate într-un act normativ distinct cu rol de constituție, intitulat „Charte des droits et libertés de la personne” . Acestea sunt completate
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
de la acestea și având în vedere că legiuitorul român nu a consacrat acest tip de mandat sub o denumire specifică, ne-am propus să-l numim generic: “mandat în caz de inaptitudine” sau “mandat de inaptitudine”. O altă aplicare a reglementărilor privind contractul de mandat este prevăzută și în articolul 180 aliniatul 2 din noul Cod, ce creează posibilitatea numirii unui curator de către o persoană interesată. Curatorul poate fi astfel desemnat, prin act unilateral sau prin contract de mandat, încheiate în
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
conform articolului 180. Apreciem că vor fi aplicabile regulile aceluiași tip de mandat, numit și în acest caz „mandat în caz de inaptitudine” sau „mandat de inaptitudine”. În Codul civil al provinciei Quebec, tutela și curatela sunt două instituții cu reglementare diferită decât cea prevăzută de legiuitorul român și privesc alte cazuri decât cele menționate în noul Cod civil. De aceea, reglementarea mandatului în caz de inaptitudine în legislația provinciei Quebec, deși primește aplicabilitate și în caz de tutelă și în
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
de inaptitudine” sau „mandat de inaptitudine”. În Codul civil al provinciei Quebec, tutela și curatela sunt două instituții cu reglementare diferită decât cea prevăzută de legiuitorul român și privesc alte cazuri decât cele menționate în noul Cod civil. De aceea, reglementarea mandatului în caz de inaptitudine în legislația provinciei Quebec, deși primește aplicabilitate și în caz de tutelă și în cel de curatelă, vizează situații diferite. În ceea ce privește noțiunea de autoritate părintească, Guvernul României, în Hotărârea privind aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
părintești, care este prevăzut în articolul 487 și explicat și prin articolul 488 din noul Cod, este mult mai detaliat decât conținutul prevăzut în Codul civil din Quebec în articolul 599. Acesta din urmă prezintă într-o manieră mult sintetizată reglementările realizate de legiuitorul român. Subliniem și faptul că, articolele 503 alineatul 1 și 507 din noul Cod român reprezintă o preluare fidelă a dispozițiilor articolului 600, alineatul 1și 2 din Codul civil din Quebec. Ne referim la faptul că părinții
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
interesul superior al copilului și relațiile de familie să nu fie afectate. Prin noul Cod civil, legiuitorul statuează acest principiu, după modelul legislațiilor moderne, prinzându-l în opera de codificare, ca principiu de bază a societății românești, extinzând sfera de reglementare, depășind cadrul în care vorbim despre copilul aflat în dificultate. Cu privire la conținutul concret al acestui principiu, apreciem că se va analiza doctrina și jurisprudența existente până la acest moment în România și care fac vorbire, direct sau indirect de noțiunile care
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
contribui la cheltuielile căsătoriei.” Dreptul la compensație prevăzut de articolul 328 este diferit de dreptul la prestația compensatorie prevăzut în articolele 390-395 din Noul Cod. Primul se referă la dreptul pe care îl are unul dintre soți în timpul căsătoriei, conform reglementărilor privind drepturile și obligațiile patrimoniale ale soților, iar prestația compensatorie are în vedere un eventual dezechilibru semnificativ pe care divorțul l-ar determina în condițiile de viață ale celui care poate astfel să solicite prestația. Conform acelorași principii, sub titulatura
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
a două categorii distincte de articole, ceea ce conduce la evitarea confuziilor ce s-ar putea crea. Principiul pluralității regimurilor matrimoniale consacrat de articolele 312-320 din noul Cod îl găsim și în Codul civil din Quebec. Regimurile nu sunt aceleași, însă reglementarea legală și convențională urmează principii comune. Este pentru prima dată în România când un cuplu, fără nici un alt artificiu de convenții anterioare sau posterioare momentului căsătoriei, acte ascunse sau nu, poate hotărî destinul său financiar. Convenția matrimonială este consacrată în
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
nu a consimțit la reproducerea asistată. Au fost preluate și dispozițiile articolului 542 din Codul civil din Quebec. Astfel, legiuitorul român, în articolul 445 consacră confidențialitatea informațiilor în cadrul reproducerii umane asistată medical cu terț donator. În cadrul aceluiași articol, după modelul reglementărilor din Quebec, se prevăd expres anumite excepții. Menționăm, în primul rând, cazul în care, din lipsa unor informații considerate confidențiale, există riscul creării unui prejudiciu grav pentru sănătatea unei persoane astfel concepute sau a descendenților acesteia, situație în care instanța
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
doresc să recurgă la reproducerea asistată medical cu terț donator, necesitatea exprimării unui consimțământ în formă autentică. În Quebec, această cerință nu este reglementată expres însă, reproducerea asistată este consacrată ca un proiect parental comun. Personal, apreciem că cele două reglementări s-ar putea completa, răspunzând în acest fel, și mai bine cerințelor pe care le implică un act de o asemenea responsabilitate atât pentru viitorii „părinți”, cât și pentru terțul donator. Considerăm că legislația specială și practica ar putea aprecia
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
reglementându-se astfel, în mod distinct, împuternicirea privind administrarea de bunuri. Împuternicirea cu privire la persoana beneficiarului administrării, face obiectul unor dispoziții speciale, proprii fiecărei situații cum ar fi exercitarea tutelei cu privire la persoana minorului sau contractul de mandat. Această instituție este o reglementare nouă în sistemul legislativ român, fiind preluată din Codul civil al provinciei Quebec din Canada. Legiuitorul, în noul Cod, definește administratorul, în articolul 792 ca fiind „persoana care este împuternicită, prin legat sau convenție, cu administrarea unuia sau mai multor
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]