28,509 matches
-
târziu. Pământul se află, aproape În exclusivitate În mâna marilor moșieri. Miron Iuga are 7000 de fălcii. Țăranii nu au nici pământ, nici drepturi, deși Miron Iuga Întreține o atmosferă „calmă” În relație cu ei. Arta lui Liviu Rebreanu se remarcă prin surprinderea moșierului Grigore Iuga În discuțiile despre pământurile țăranilor: „Apoi vezi, pământurile oamenilor, asta e chestia țărănească !... Pământurile! Nu prea sunt, și unde au fost, s-au cam spulberat... Dar asta e altă poveste!” Răspunsul este lăsat În suspensie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
relevă prin tema romanului, ea impune o raportare la o anumită societate aflată sub semnul degradării morale, sub influența bolnavă a banului, el fiind valoarea supremă a existenței individului. Se afirmă că structura romanului „ Enigma Otiliei este sferică și se remarcă prin tehnica detaliului și prin crearea de personaje tipice. Nu e o noutate nici acest aspect. Toate aceste elemente sunt prezente În romanele lui Liviu Rebreanu și s-au aflat În prim plan și În „Mara” lui Ioan Slavici, apreciat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pomenește nimic despre „actele lui de vitejie”) pentru care a fost Împropietărit În 1921. În anii care au urmat, Moromete se impune În lumea satului său ca un om sănătos și rațional. Tot din punct de vedere fizic, e de remarcat figura lui. Are un chip aspru, ca al oricărui țăran, călit În Îndelungata trudă asupra pământului, În exclusivitate, principalul mijloc de trai. Fața, acoperită cu o barbă deasă, rasă o dată la o săptămână, În momentul când se duce, pentru un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fiind sugerată prin rugamintea adresată mamei: „Tu nu te speria numai din atâta si naște-mă mereu”, deoarece „ne scapă mereu ceva În viață”, totdeauna esențialul. Replicile se succed cu vioiciune, cu tonuri grave sau ironice. Primind multe scrisori, Iona remarcă faptul că „scriu nenorociții, scriu”, cu speranța deșartă a naufragiatului, nădăjduind că va fi salvat de cineva: „Cât e pământul de mare, să treacă scrisoarea din mână În mână, toți or sa-ți dea dreptate, dar să intre În mare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
1990, p. 44). Religiile universale au furnizat singurul impuls capabil să susțină un proces atât de amplu cum este acela de redefinire a valorilor centrale ale unei societăți, cerut de reorientarea axiologică dinspre tradiționalism spre raționalism. În viziunea lui Weber, remarcă Bellah, protestantismul, în Europa, a furnizat un asemenea suport energetic pentru un astfel de proces masiv de redefinire și a instituționalizat valorile universaliste și ale realizării. „În Japonia confucianismul, budismul și știința sunt japonizate. Religia japoneză a început ca etică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
inspirate din reglementări europene anterioare, precum Carta Socială Europeană, Carta comunitară privind drepturile muncitorilor și Regulamentele 1408/1971 și 1612/1968. (Gâlea et al., 2004, p. 66). Referindu-ne la partea a III-a, titlul III, „Politicile și acțiunile comune”, remarcăm faptul că politicii sociale nu i-a fost dedicat un capitol special fiind tratată la capitolul „Politicile din alte domenii”, alături de transport, mediu, cercetare și energie. Decizia este cu atât mai discutabilă cu cât primele trei secțiuni ale capitolului au
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
diverse de răspuns, mai mult sau mai puțin capabile să facă față provocărilor actuale. În ciuda suportului populației pentru principiile comun împărtășite de pluralism, respect pentru drepturi individuale, economie de piață socială, egalitate a oportunităților, bunăstare socială și solidaritate, sunt de remarcat criza cu care acestea se confruntă și necesitatea urgentă de a oferi un răspuns european (Alhadeff, Hugendubel, 2005, p. 102). Mai mult decât atât, aria de cuprindere a Uniunii Europene s-a mărit ca număr de populație odată cu integrarea a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
probleme de bază apar în definirea statutului regiunilor: pe de o parte, modul de constituire și desemnarea reprezentanților, iar pe de altă parte, modul de funcționare al acestor unități, respectiv atribuțiile și libertatea de acțiune ce le sunt delegate. Trebuie remarcat faptul că regiunea, într-o definire generală, presupune delimitarea unui teritoriu în funcție de anumite criterii, fiind deci o entitate definită funcțional - în funcție de un scop. Același teritoriu poate fi „regionalizat” diferit, în funcție mai multe criterii. Regiunile de dezvoltare sunt menite așadar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
timp a răspunsurilor, se constată o mare stabilitate a acestora. Variațiile înregistrate sunt destul de mici, de aceea putem afirma că opțiunea pentru propria responsabilitate în asigurarea bunăstării constituie un pattern destul de puternic, care nu fluctuează în timp. În plus, trebuie remarcat faptul că, deși balanța înclină către responsabilitatea individuală pentru bunăstare, nu se stabilește un consens, un procent destul de însemnat susținând responsabilitatea statului în furnizarea bunăstării. Putem concluziona că așteptările populației se îndreaptă către stat, ca sursă importantă de furnizare a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a fost acuzat de idealism sau de exces de metafizică (Alexander, Smith, 1993), iar rezultatele empirice au subliniat mai degrabă contradicțiile dintre atitudini și comportamente sau incapacitatea de a stabili ordinea cauzării între acestea (McAdam, McCarthy, Zald, 1988). S-a remarcat adesea că participarea socială - indiferent dacă este politică sau voluntară - e mai puternică printre membri clasei mijlocii. Studii precum cele ale lui McClleland (1976) sau Bourdieu (1984) atribuie clasei mijlocii anumite înzestrări culturale care le stimulează participarea - fie un plus
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este dependentă de mobilitatea rezidențială, astfel încât, mă aștept să-i întâlnesc printre locatarii cel mai puțin activi pe cei care au cea mai scurtă istorie comună cu a colectivității. Resurse și activism Încă din anii ’70 și ’80 s-a remarcat faptul că participarea politică este mai intensă pentru persoanele aparținând categoriilor cu un status socioeconomic înalt. Dincolo de impactul direct al disponibilității mai mari de timp și de bani, Brady, Verba și Schlozman (1995) au arătat că statusul social corelează cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale UE, creșterea inegalităților a fost mult mai mică decât în țările fostei URSS. De altfel nivelul de inegalitate atins în 2000-2001, comparabil cu al Lituaniei, era superioar doar celui din Republica Cehă și Ungaria (tabelele 2 și 5). De remarcat că raportul dintre veniturile și cheltuielile celor mai bogați, respectiv ale celor mai săraci 10% dintre indivizi (b10/s10), depășind cu puțin valoarea 5, asociază Republica Cehă și Ungaria grupei foarte mici de țări cu o distribuție relativ egalitară a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
măsură a progresului către obiectivele stabilite”, indicatorii sociali îndeplinesc o „misiune democratică”, reprezentând un mijloc de influențare a agendei politice: „Pe măsură ce indicatorii sociali sunt acceptați în discursul public, ei îi dau glas votantului” (Vogel, 1997, p. 108). Este important de remarcat că, înainte de generalizarea folosirii indicatorilor în practica actuală a instituțiilor internaționale, publice și nonguvernamentale cu preocupări în zona dezvoltării sociale, sistemele de măsurare au fost utilizate pe larg în activitatea întreprinderilor economice. Specificul indicatorilor sociali poate fi delimitat prin faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
explicită cu privire la dezvoltarea socială promovată de Sistemul ONU sau Banca Mondială și concepția europeană cu privire la Europa socială sau modelul social european, perspectiva coeziunii și incluziunii sociale, cu implicații asupa conceptului de dezvoltare socială. Pentru unele sisteme de indicatori, este de remarcat orientarea excesiv instrumentalistă, fără o teorie care să îi fundamenteze, preocuparea fiind doar de a colecta datele disponibile. Spre exemplu, sistemul de indicatori de incluziune socială este elaborat fără a oferi o definiție a excluziunii sociale. Specialiștii sunt orientați de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pub-location>Edmonton</pub-location><publisher>Community Trends Working Group</publisher><isbn>0846-3034</isbn><call-num>Preserv off site HV110 E3 T695 fol.
NL Stacks HV110 E3 T695 fol.</call-num><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Edmonton Social Planning Council, 2002). Este de remarcat aplecarea acestui index față de problemele sociale, mai ales cele abordabile de către instituțiile de asistență socială, precum falimentul personal, ajutorul social, violența conjugală, crizele personale, sarcina la adolescență. Este de remarcat că acești indecși nu conțin decât rareori măsuri economice, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
record></Cite></EndNote>(Edmonton Social Planning Council, 2002). Este de remarcat aplecarea acestui index față de problemele sociale, mai ales cele abordabile de către instituțiile de asistență socială, precum falimentul personal, ajutorul social, violența conjugală, crizele personale, sarcina la adolescență. Este de remarcat că acești indecși nu conțin decât rareori măsuri economice, iar acest lucru nu este străin de faptul că sunt elaborați aproape numai de comunități bine dezvoltate din punct de vedere economic. Cel mai adesea, ei trădează influența puternică a agențiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rareori măsuri economice, iar acest lucru nu este străin de faptul că sunt elaborați aproape numai de comunități bine dezvoltate din punct de vedere economic. Cel mai adesea, ei trădează influența puternică a agențiilor locale confruntate cu cazurile sociale. După cum remarcă și Greenwood ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite ExcludeAuth="1"><Author>Greenwood</Author><Year>2004</Year><RecNum>39</RecNum><record><rec-number>39</rec-number><ref-type name="Book Section">5</ref-type><contributors><authors><author>Daphne T. Greenwood</author></authors><secondary-authors><author>Wolff, Edward
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un cadru oficial, nu sunt documente aprobate de Guvern și nici nu au fost diseminate. Marea majoritate a analizelor (34, adică 68% din analize) includ o componentă SWOT și pun în evidență puncte tari, puncte slabe, oportunități și constrângeri. De remarcat că majoritatea (81%) analizelor incluse în strategii sau planuri de acțiune, precum și majoritatea (62%) analizelor difuzate pe Internet au o componentă SWOT. În schimb, analizele fără componentă SWOT sunt, în general, documente interne ale instituțiilor. Strategii Între anii 2002 și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau comunitate; 3) prevenirea traficului de persoane, a exploatării sexuale a copiilor și a adulților și dezvoltarea capacității de recuperare a victimelor; 4) prevenirea excluziunii sociale cauzate de criminalitate; 5) asigurarea accesului la apă potabilă și apă curentă. Este de remarcat faptul că instituțiile intervievate au, prin concepție, o orientare preponderent tehnică. În consecință, instituțiile sunt centrate pe realizarea activităților specifice, de natură tehnică, în timp ce efectele sociale ale măsurilor implementate sunt doar marginal luate în calcul. Esențial pentru implementarea cu succes
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cunoscând o varietate de mijloace, mai mult sau mai puțin legale. Eyal, Szelenyi și Townsley (2001) documentează procesul pentru Cehia, Ungaria, Germania și Polonia, Brucan (1996) îl discută în spațiul românesc, Kolankiewicz (1996) aduce alte argumente privind Polonia etc. Așa cum remarcă Cuco i Giner (2000), acesta este unul dintre paradoxurile lumii contemporane: capitalul social relațional e privit ca punct de pornire al dezvoltării economice și politice, însă tocmai relațiile sunt cele care o pot și frâna atunci când conduc la expansiunea neobișnuită
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
necesar ieșitul la restaurant. Aceasta poate însemna întâlnirea pe băncuța din fața porții, jocul de table pe balcon sau chiar în fața blocului etc. Nici una dintre aceste activități nu are de-a face cu consumul de bani. Am putea, în schimb, să remarcăm faptul că românii care lucrează tind să muncească, în medie, mai multe ore săptămânal decât restul europenilor (Eurostat). Pe de altă parte însă, în România, și ponderea (în totalul populației) a celor care lucrează este relativ redusă în comparație cu alte țări
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
contrazise categoric atât de studiile și lucrările publicate recent, cât și de documentele provenite deopotrivă din arhivele germane și române, îndeosebi de cele incluse în prezentul volum. În acest context, referindu-ne strict la citatul anterior, nu putem să nu remarcăm faptul că Alex Mihai Stoenescu atribuie Armatei a 11-a germane intenția exterminării evreilor din zona sa operativă, deși în lucrarea excepțională consacrată activității Einsatzgruppe D istoricul german Andrej Angrick relevă faptul că sarcina identificării și eliminării inamicilor Reichului din spatele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
43, în timp ce Armata a 4-a română a primit misiunea de a cuceri Transnistria și, obiectivul cel mai important, portul Odessa 44. Referitor la operațiunile militare purtate în vederea cuceririi Odessei de către unitățile Armatei a 4-a, se cuvine a fi remarcat faptul că asediul prelungit (18 august-16 octombrie 1941) a scos în evidență deficiențele armatei române în privința organizării, instruirii, echipării și nu în ultimul rând a metodelor de conducere operativă. Dacă până la acea dată operațiunile întreprinse de marile unități române s-
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ferată, prin stația Nicolina au fost întrerupte timp de câteva ore. În sfârșit, la orele 7 dim., organele polițienești au început arestarea și trierea evreilor la Chestura de Poliție, care a durat până la ora 14. Cu acest prilej s'a remarcat că cea mai mare parte din arestați au fost puși în libertate, dându-li-se un bilet pe care se afla aplicată ștampila Chesturei, pe cuvântul "Liber". Un număr mic a rămas în arestul Chesturei. Ar fi trebuit ca organele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
necesar ca populația să fie aprovizionată prin Institutul Național al Cooperației sau altă organizație până la revenirea la normal. Să se confiște evreilor depozitele de alimente, ce și-au creat sub regimul comunist și care depozite sunt uneori foarte bogate. Se remarcă în special lipsa articolelor de îmbrăcăminte și a fabricatelor de tot felul. Schimbul se face cu oarecare greutate, din cauza dezorientării în ceea ce privește valoarea leului față de rublă. V. INDUSTRIA. Fabricile dispun de materii prime; pot fi puse imediat în funcțiune. Cu administratori
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]