29,866 matches
-
de cuarț, este magnetizata cu ajutorul unui curent ce trece prin bobina, bară efectuând apoi oscilații de torsiune. Măsurarea experimentală a factorului giromagnetic a condus la următoarele rezultate: Pentru a explica rezultatele celor două experimente, Uhlenbeck și Goudsmidt (1925) au emis ipoteză, conform căreia electronul posedă, pe lângă momente orbitale, și momente cinetic și magnetic proprii. Aceste momente au primit denumirea de "spin electronic", în legătură cu încercarea de a le lega de mișcarea de rotație a electronului în jurul axei sale proprii. Momentul cinetic propriu
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
pictorul Constantin Lecca și-a făcut adeseori portretul. Astfel, el a considerat că "Portretul unui tânăr (bărbat)" este de fapt un autoportret (1) realizat în timpul călătoriilor pe care Lecca le-ar fi făcut în Italia. El se bazează în acestă ipoteză pe faptul că portretul ar fi fost făcut într-o perioadă de tinerețe în care Constantin Lecca a fost influențat de pictura romantică vieneză. Concluzia care se desprinde din privirea lucrării este cea a omului voluntar, impresie care precede firea
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
favorabile, efectul eșantionării întâmplătoare, relații cauzale greșite, variabile confundate, modificări ce țin de variabilă timp, etc. Conform lui Nicolaie Lungu „planurile (schemele) experimentale au fost construite pentru a controla aceste variabile parazite, numite și alternative (a nu se confundă cu ipoteza alternativă), ale căror efecte pot interfera cu intervenția pentru a minimiza efectele, pentru a le mască, a le neutraliză, sau chiar pentru a produce efecte inverse celor cercetate”. Elementele pe care le cuprinde un design experimental sunt observațiile și măsurătorile
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
variabilelor externe face improbabilă producerea efectului de către un alt factor (de pildă, temperatura camerei). Avându-se în vedere că subiecții ignoră adevăratul scop al studiului, nu se poate afirma că efectul observat ar putea fi doar rezultatul reacției subiecților la ipoteza (motivația de a ajuta experimentatorul să-și confirme ipoteza). Experimentul de laborator desfășurat cu înșelarea subiecților reprezintă un instrument valoros pentru descoperirea principiilor comportamentului (vezi, pentru metodologia psihologiei sociale, Chelcea, 2001; Curelaru, 2003). În general, controlul experimental devine mult mai
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
factor (de pildă, temperatura camerei). Avându-se în vedere că subiecții ignoră adevăratul scop al studiului, nu se poate afirma că efectul observat ar putea fi doar rezultatul reacției subiecților la ipoteza (motivația de a ajuta experimentatorul să-și confirme ipoteza). Experimentul de laborator desfășurat cu înșelarea subiecților reprezintă un instrument valoros pentru descoperirea principiilor comportamentului (vezi, pentru metodologia psihologiei sociale, Chelcea, 2001; Curelaru, 2003). În general, controlul experimental devine mult mai dificil în aprecierea eficienței aplicățiilor psiho-sociale. Dacă participanții la
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
Peninsula Sinai din Egipt, ar fi de origine « vlahă », însă veridicitatea acesteia nu este verificabilă. Cronica lui Nestor mentionează că in secolul al X-lea "maghiarii au alungat pe vlahi (românii din Panonia și Carpați) și le-au luat pământurile". Ipoteza deplasării românilor din secolul al X-lea spre Moravia și Polonia este sprijinită de Lozovan și de N. Drăganu Există și alte teorii referitoare la deplasarea românilor spre aceste zone, legate în principal de ocupația pastorală a românilor. Ca urmare
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
a oilor) (vezi „pârtie”), "kurnota" „oaie cu coarne” (vezi „cornută”), "košár" „coșar”, "murgaňa"/"murgaša" „oaie cu lână de culoare închisă” (vezi „murg”), "putira"/"putyra" „putină” (cu rotacismul „n” > „r”), "strunga"/"strunka" „strungă” sau "žinčica" „jintiță”. Începuturile acestei „Vlahíi” sunt discutate : ipoteza protocronistă afirmă că prezența Vlahilor în Moravia și în sudul Poloniei încă din sec. al X-lea ar fi dovedită de cronicile lui Ioan Skilițes, care menționează un schimb de populații în anul 976 inițiat de împăratul bizantin Vasile II
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
care a murit subit. Arheologul Costică Asăvoaie, cercetător științific la Institutul de Arheologie de pe lângă Academia Română, filiala Iași, a afirmat că este posibil ca osemintele descoperite să fie cele ale domnitorului Miron Barnovschi-Movilă, decapitat de turci în 1633. "Dovezile care susțin ipoteza aducerii în grabă a corpului domnitorului sunt greu de combătut. Cadavrul acestuia a fost descărnat. În mormânt, s-a găsit o monedă poloneză, aflată în circulație în anul morții sale, 1626. De asemenea, tunica brodată în aur, găsită deasupra oaselor
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
Nottingham și au primit un set de echipamente și o minge. În anul 1933, Herbert Chapman a schimbat echipamentul adăugând mai multe dungi și schimbând roșul existent cu o nuanță mai deschisă. Originea dungilor albe este necunosută însă există două ipoteze; Chapman s-ar fi inspirat de la un suporter din tribune care purta un pulover roșu peste un tricou alb; altă ipoteză susține că a fost inspirată de desenatorul Tom Webster, cu care Chapman juca golf. Chiar dacă nu se știe exact
Arsenal FC () [Corola-website/Science/311362_a_312691]
-
multe dungi și schimbând roșul existent cu o nuanță mai deschisă. Originea dungilor albe este necunosută însă există două ipoteze; Chapman s-ar fi inspirat de la un suporter din tribune care purta un pulover roșu peste un tricou alb; altă ipoteză susține că a fost inspirată de desenatorul Tom Webster, cu care Chapman juca golf. Chiar dacă nu se știe exact care variantă este adevărată, echipamentele cu culorile roșu și alb au definit clubul Arsenal, iar echipa a purtat această combinație de
Arsenal FC () [Corola-website/Science/311362_a_312691]
-
numitele așteptări raționale,prin care se caută să se dea o explicație unor constatări de genul curbei Phillips. Potrivit teoriei economice neoclasice: Aceste două postulate reprezintă esență concepției neoclasice despre activitatea macroeconomică. Prima parte a acestei concepții se apropie de ipoteză clasică a flexibilității prețurilor și salariilor, ceea ce înseamnă pur și simplu că ele se ajustează rapid pentru a echilibra cerere și oferta. Cea de-a doua ipoteza constituie o noutate absolută, ea fiind inspirată de progresele înregistrate în ultimii ani
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
concepției neoclasice despre activitatea macroeconomică. Prima parte a acestei concepții se apropie de ipoteză clasică a flexibilității prețurilor și salariilor, ceea ce înseamnă pur și simplu că ele se ajustează rapid pentru a echilibra cerere și oferta. Cea de-a doua ipoteza constituie o noutate absolută, ea fiind inspirată de progresele înregistrate în ultimii ani în domenii precum statistică și teoria comportamentului în condiții de incertitudine. Potrivit acestei ipoteze oamenii isi formează așteptările pe baza celor mai bune informații aflate la baza
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
se ajustează rapid pentru a echilibra cerere și oferta. Cea de-a doua ipoteza constituie o noutate absolută, ea fiind inspirată de progresele înregistrate în ultimii ani în domenii precum statistică și teoria comportamentului în condiții de incertitudine. Potrivit acestei ipoteze oamenii isi formează așteptările pe baza celor mai bune informații aflate la baza lor. Astfel statul nu-i poate păcăli pe cetățeni deoarece ei sunt bine informați și au acces la aceleași informații că funcționarii publici. Subproducția este imposibilă prin
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
determină pe investitori să cheltuiască o anumită sumă de bani, iar pe consumatori să hotărască dacă își economisesc veniturile. Cum poate însă știință economică să abordeze într-un mod logic problemă așteptărilor? Economiștii neoclasici au răspuns la această întrebare formulând ipoteza așteptărilor raționale. Potrivit acesteia, previziunile sunt obiective și se bazează pe toate informațiile disponibile. Ipoteza așteptărilor pornește de la faptul că oamenii fac previziuni obiective. Mai controversată este ideea conform căreia oamenii se folosesc de întreaga informație existența și de teoria
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
dacă își economisesc veniturile. Cum poate însă știință economică să abordeze într-un mod logic problemă așteptărilor? Economiștii neoclasici au răspuns la această întrebare formulând ipoteza așteptărilor raționale. Potrivit acesteia, previziunile sunt obiective și se bazează pe toate informațiile disponibile. Ipoteza așteptărilor pornește de la faptul că oamenii fac previziuni obiective. Mai controversată este ideea conform căreia oamenii se folosesc de întreaga informație existența și de teoria economică. Aceasta presupune că ei înțeleg modul în care funcționează economia și ce anume face
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
pe de o parte, și realitatea, care arată cu totul altfel. Pritre condițiile realizării echilibrului ,presupuse de modelul neoclasic,se numără : Ele stau în atenția economiștilor neoaclasici și realizarea lor este prezentată ca posibilă,cu condiția întrunirii unui număr de ipoteze. Cercetarea și dezbaterile au fost orientate în mare măsură asupra ipotezelor. Una dintre ipoteze este cea a concomitentei realizării echilibrului în toate cele patru piețe :a mărfurilor ,capitalului,forței de muncă și monetare -ceea ce este greu aproape imposibil de
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
Pritre condițiile realizării echilibrului ,presupuse de modelul neoclasic,se numără : Ele stau în atenția economiștilor neoaclasici și realizarea lor este prezentată ca posibilă,cu condiția întrunirii unui număr de ipoteze. Cercetarea și dezbaterile au fost orientate în mare măsură asupra ipotezelor. Una dintre ipoteze este cea a concomitentei realizării echilibrului în toate cele patru piețe :a mărfurilor ,capitalului,forței de muncă și monetare -ceea ce este greu aproape imposibil de realizat în condițiile gradului mare de complexitate,de interdependenta între economiile
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
echilibrului ,presupuse de modelul neoclasic,se numără : Ele stau în atenția economiștilor neoaclasici și realizarea lor este prezentată ca posibilă,cu condiția întrunirii unui număr de ipoteze. Cercetarea și dezbaterile au fost orientate în mare măsură asupra ipotezelor. Una dintre ipoteze este cea a concomitentei realizării echilibrului în toate cele patru piețe :a mărfurilor ,capitalului,forței de muncă și monetare -ceea ce este greu aproape imposibil de realizat în condițiile gradului mare de complexitate,de interdependenta între economiile lumii. O ipoteză
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
ipoteze este cea a concomitentei realizării echilibrului în toate cele patru piețe :a mărfurilor ,capitalului,forței de muncă și monetare -ceea ce este greu aproape imposibil de realizat în condițiile gradului mare de complexitate,de interdependenta între economiile lumii. O ipoteză a echilibrului de piață este cea a suveranității absolute a cumpărătorilor de a dispune de cheltuirea veniturilor lor,în timp ce în realitate intervin mulți factori care determină o suveranitate relativă. Modificarea frecvență a raporturilor dintre cerere și oferta imprimă prețurilor un
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
de scară industrială producția în serii mari are ca efect creșterea productivității și scăderea prețurilor până la un punct pe masura creșterii cantităților produselor .Din acest motiv echilibrul general obținut din intersectarea curbelor cerere și oferta este pus sub semnul întrebării. Ipotezele menționate pentru a se putea realiza echilibrul sunt puțin satisfăcute în realitate, pentru că piața în stare dinamică tinde mereu spre echilibru dar nu îl atinge niciodata.se ridică astfel problemă limitelor pe care le are piața în determinarea ofertei și
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
o funcție unică, și, pe lângă a extinde ζ("s") dincolo de domeniul de convergență al seriei originale, Riemann a stabilit o ecuație funcțională pentru funcția zeta, care pune în legătură valorile din punctele "s" cu cele din punctele 1 − "s". Celebra ipoteză Riemann, formulată în aceeași lucrare a lui Riemann, se ocupă de zerourile acestei funcții extinse analitic. Pentru a accentua faptul că "s" este văzut ca număr "complex", el este scris de obicei de forma "s" = σ + "it", unde σ = Re
Funcția zeta Riemann () [Corola-website/Science/311456_a_312785]
-
privitoare la distribuția zerourilor funcției zeta Riemann ζ("s"). Funcția zeta Riemann se definește pentru toate numerele complexe "s" ≠ 1. Această ia valori reale, pentru orice număr > 1 (suma seriei, prin care este definită, fiind infinit, pentru orice număr <=1). Ipoteza Riemann privește rădăcinile netriviale și afirmă că: Deci zerourile netriviale ar trebui să se afle toate pe așa-numita dreapta critică formulă 2 cu "ț" număr real și "i" unitatea imaginara. Funcția zeta Riemann pe dreapta critică este studiată uneori în
Ipoteza Riemann () [Corola-website/Science/311443_a_312772]
-
afle toate pe așa-numita dreapta critică formulă 2 cu "ț" număr real și "i" unitatea imaginara. Funcția zeta Riemann pe dreapta critică este studiată uneori în termenii funcției Z, ale cărei rădăcini corespund cu rădăcinile funcției zeta de pe dreapta critică. Ipoteza Riemann este una din cele mai importante probleme din matematică contemporană, în principal pentru că s-a demonstrat că un mare număr de alte rezultate importante sunt adevărate dacă ipoteza Riemann este adevărată. Majoritatea matematicienilor cred că ipoteza Riemann este adevărată
Ipoteza Riemann () [Corola-website/Science/311443_a_312772]
-
ale cărei rădăcini corespund cu rădăcinile funcției zeta de pe dreapta critică. Ipoteza Riemann este una din cele mai importante probleme din matematică contemporană, în principal pentru că s-a demonstrat că un mare număr de alte rezultate importante sunt adevărate dacă ipoteza Riemann este adevărată. Majoritatea matematicienilor cred că ipoteza Riemann este adevărată. (J. E. Littlewood și Atle Selberg sunt sceptici. Scepticismul lui Selberg, rezultă din tinerețea să. Într-o lucrare din 1989, el a sugerat că există o clasă mai largă
Ipoteza Riemann () [Corola-website/Science/311443_a_312772]
-
de pe dreapta critică. Ipoteza Riemann este una din cele mai importante probleme din matematică contemporană, în principal pentru că s-a demonstrat că un mare număr de alte rezultate importante sunt adevărate dacă ipoteza Riemann este adevărată. Majoritatea matematicienilor cred că ipoteza Riemann este adevărată. (J. E. Littlewood și Atle Selberg sunt sceptici. Scepticismul lui Selberg, rezultă din tinerețea să. Într-o lucrare din 1989, el a sugerat că există o clasă mai largă de funcții, clasa Selberg, pentru care această ipoteză
Ipoteza Riemann () [Corola-website/Science/311443_a_312772]