28,471 matches
-
întindă puțin. După o oră de somn, durerea de cap dispăruse. L-am învățat pe fiul meu să-i facă masaj și o ajută de fiecare dată când se apropie criza. E o adevărată binecuvântare. Mi-am ajutat mama, fratele, sora și fiul cel mare, care sufereau de diverse afecțiuni, și toți sunt surprinși de rezultat. Vă mulțumesc că ați decis să împărtășiți această formă minunată de medicină alternativă. Cu sinceritate, D. J. S., Missouri CAPITOLUL 16tc "CAPITOLUL 16" Cum împiedică
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
mișcă frecvent în partea laterală a corpului (spre degetul mic), s-ar putea ca tunelul carpian să fie comprimat. Presiunea apasă asupra nervului median ce trece prin tunel, provocând astfel umflarea și inflamarea zonei. De exemplu, vecina noastră are o soră care lucrează într-o închisoare. Slujba ei presupune deschiderea zilnică a celulelor, timp de câteva ore pe zi. Învârtirea repetată a cheilor înspre dreapta (spre degetul mic) i-a cauzat sindromul de tunel carpian. Puteți preveni problemele încheieturii fie mișcând
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
și vitamina B6. Tonicul „L.P.” din plante ajută la calmarea durerilor menstruale și a crampelor. Înainte însă de a folosi orice formă de tratament la domiciliu, ar trebui să consultați un medic. O călugăriță folosește reflexologia pentru a vindeca o soră prietenă Mă gândesc la dumneavoastră cu recunoștință în fiecare zi. Acum mai bine de-o săptămână, una dintre surori, o prietenă de-a mea, se simțea foarte rău și s-a dus la culcare. „Ce s-a întâmplat?”, am întrebat
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
folosi orice formă de tratament la domiciliu, ar trebui să consultați un medic. O călugăriță folosește reflexologia pentru a vindeca o soră prietenă Mă gândesc la dumneavoastră cu recunoștință în fiecare zi. Acum mai bine de-o săptămână, una dintre surori, o prietenă de-a mea, se simțea foarte rău și s-a dus la culcare. „Ce s-a întâmplat?”, am întrebat-o. „Ți-a venit ciclul?” „Nu”, a răspuns ea. „Aș vrea eu.” Nu avea menstruație de un an de
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
și dumneavoastră prin asta, vă imaginați cât de mult mă bucur. Eu mă simt foarte bine, probabil datorită masajului de o oră și jumătate pe care mi-l fac la tălpi în fiecare zi. Mă rog pentru dumneavoastră. Cu afecțiune, Sora L.M. Atenție: Aș dori să atrag atenția tuturor femeilor însărcinate. Nu masați în profunzime punctele reflexe ale uterului și ale ovarelor. Dacă stimularea acestor puncte poate provoca începerea ciclului menstrual în câteva minute, atunci este foarte posibil să poată provoca
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Foto 64: După curățare, folosiți o sondă reflexă pentru stimularea punctelor de presiune de pe limbă. Foto 65: Pentru a crește nivelul energetic al partenerului, masați energic, cu mișcări circulare, degetele, palmele și brațele pentru a stimula circulația. Foto 66: Două surori își atenuează emoțiile puternice. Masați ușor degetele, apoi trageți puternic alunecând spre vârf, pentru a elimina stările de neliniște. Foto 67: Întindeți mâinile și transmiteți-le energia vindecătoare celor dragi. Foto 68: Stimularea corectă a punctului reflex al colonului. Folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
întregime în alfabet chirilic în limba română): în primele pagini elevul este familiarizat cu buchiile chirilice, urmând ca apoi să exerseze cuvinte bisilabice, cele mai multe fără nicio încărcătură semantică particulară (pp. 3-12); la pagina 13 apar, alături de tripleta "ta-tă, mu-mă, soră", cuvintele "lu-mi-nă, po-ma-nă, vir-tu-te, drep-ta-te", reluate apoi sub forma "drep-ta-te, lu-mi-na-re, deș-tep-ta-re, des-ro-bi-re". Peste alte câteva pagini sunt introduse fraze scurte, de genul "Neam fără soldați", "Legi nedrepte", "Răutate ocrotită", "Despotism înformă", "Necazuri suferite cu voia noastră" (p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
eterate" care, în pofida idealismului lor naiv, constituie în fapt un atentat împotriva simțământului național (p. 78). În condițiile în care țările vecine, rivale geopolitice ale încă plăpândului stat național românesc, investeau masiv în promovarea egoismului național, educația umanitaristă ar fi soră cu sinuciderea statală. Nu aceasta este calea de urmat. Pe bună dreptate, Michailescu rezonează pe aceeași lungime de undă a ideilor cărora le va da glas, câteva decenii mai târziu, É. Durkheim: "La ce ar folosi să concepem o educație
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
te cheamă, măi fetiță? Nu mă tem de nimeni, venerabile domnule președinte...Subiectul baladei este conceput, fără îndoială, după o altă operă. sintagme nominale - Nu avem nimic de făcut și - lucru caracteristic - ne pune mereu să facem câte ceva. enunțuri nominale - Sora lui - de treabă femeie - l-a îngrijit de atâtea ori... propoziții - Mă gândii să-i zic - că mai bine nu i-aș zice - să pună legume în loc de nimic. fraze - Eu sper - și ți-o spun asta ca să mă ții minte
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
întreținut profesionist scena literară: Gabriela Melinescu, Mariana Marin, Marta Petreu, Angela Marinescu, Gabriela Adameșteanu, Magdalena Boiangiu, Tita Chiper, și nu în ultimul rând semnatarele de memorialistică Ileana Malancioiu, Nina Cassian, Monica Lovinescu. Lista poate continua: Doina Ioanid, Ioana Nicolaie, Simona Sora, Anca Manolescu etc, etc, etc. Pentru ce au adus fiecare nou ar trebui atâtea detalii... Împreună s-au înscris în tendințele moderne ale literaturii, fiecare în domeniul abordat. Poezia feminină a adus nou prozaismul poetic, luciditatea tăioasă și rece, semnificația
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ele un singur tot)“. Deci, la 1934, s-a dat o interpretare defectuoasă și incompletă, deoarece nu ține seama de sensul juridic și istoric ce prevalează în definiția și interpretarea voită de Conachi. Este adevărat că termenul e „derivat din soră (pl. surori)”, ca și termenul a înfrăți, dar sensurile lor sunt cu totul deosebite în documentele istorice. Această instituție foarte veche, înfrățirea, nu este atestată în Moldova, ci numai în Țara Românească, și are în vedere procedeul folosit pentru transmiterea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
singur tot)“. Deci, la 1934, s-a dat o interpretare defectuoasă și incompletă, deoarece nu ține seama de sensul juridic și istoric ce prevalează în definiția și interpretarea voită de Conachi. Este adevărat că termenul e „derivat din soră (pl. surori)”, ca și termenul a înfrăți, dar sensurile lor sunt cu totul deosebite în documentele istorice. Această instituție foarte veche, înfrățirea, nu este atestată în Moldova, ci numai în Țara Românească, și are în vedere procedeul folosit pentru transmiterea dreptului de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sate și moșii prin actul din 15 iulie 1448, Anghelina, căsătorită, cu Vasile Bujoreanu, staroste și apoi vornic de Bârlad, Schiva (Paraschiva), soția lui Dabija Nădăbaico. Inițial, satul și moșia Țigăneii s-a împărțit în trei, fiecare din cele trei surori stăpânind câte o treime, aceasta fiind situația și cu ocazia unei redistribuiri din 1636, în „Suretul ispisocului de la Vasili Vodă de înpărțala ce ș-au împărțit moșiile”, fiecărei surori revenindu-i, printre altele, „a tree parte din Dimăceni, ce esti
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșia Țigăneii s-a împărțit în trei, fiecare din cele trei surori stăpânind câte o treime, aceasta fiind situația și cu ocazia unei redistribuiri din 1636, în „Suretul ispisocului de la Vasili Vodă de înpărțala ce ș-au împărțit moșiile”, fiecărei surori revenindu-i, printre altele, „a tree parte din Dimăceni, ce esti la ținutul Tecuciului [...] și a tree parte din satul Țigănenii (sic) în ținutul Tecuciului” (subl. ns.). La 15 martie 1668 vedem că „Armanca vorniceasa a răposatului vornicului Vasile” Roșca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și altul cu dregătoria de stolnic. Trebuie avut în vedere și faptul că relația de rudenie dintre soția domnitorului, doamna Tudosca, și Iordache Cantacuzino decurgea din situația că soția acestuia era tot fiica lui Coste Băcioc, deci cele două erau surori, iar soții lor cumnați. Pe acest criteriu putem considera că Iordache Cantacuzino a fost cel care a intrat în stăpânirea Bozieștilor de Sus prin actul de danie din aprilie 1645. Noi surprindem aceste succesive parcelări din larga obște umbrăreșteană ilustrate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
când Vasile Lupu face daniile sale. Mai târziu, în vremea lui Gheorghe Duca, părți din respectivul sat, precum și din Umbrăreștii propriu-ziși, alături de alte sate și moșii, fac obiectul unei împărțeli între marele vornic al Țării de Jos, Gavriliță Costache, și sora sa, Tudosica Jora, printr-un act datat 8 septembrie 1679. Înainte însă de a ne referi la detaliile privind modul cum au decurs transmiterile de stăpâniri ce vor sta în atenția noastră, este necesară o clarificare și o precizare asupra
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
act de acest gen, de mărturie și tocmeală „de bună voie pentru toate ocinile și moșii ce avem de la răpăusații părinții noștri Costache slugerul și maica noastră Tofana”, după ce se enumera întâi ce i-a revenit lui Gavriliță, iar apoi surorii sale, se reia și se continuă parcă în mod special pentru a se învedera aspectul pe care dorim să-l subliniem și noi, anume: „Umbrăreștii pe Bârlad, la Tecuci, ce s-ar veni partea părinților noștri, să fie la mine
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar numai după tată, de a moșteni și el pe slugerul Costache, părțile de la Umbrărești rămân exclusiv în stăpânirea marelui vornic al Țării de Jos, Gavriliță Costache, iar părțile din Boziești, ocina și cumpărturile sau daniile „pe zapisă”, sunt atribuite surorii sale, Tudosica, soția slugerului Gavril Jora în a doua căsătorie a ambilor, de unde și apelativul Joroaia, întâlnit în actele timpului său. Asupra autenticității documentului și a datelor din el ar fi demn de avut în vedere faptul că editorii lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au generat numeroasele confuzii și erori la istorici și genealogiști ce au făcut referiri la familia acestor boieri moldoveni. Observăm cum Gavriliță, în iubirea sa de neamul din care a descins, atribuie fiului mai mic din căsătoria cu Tudosica Costin, sora marelui cronicar, numele tatălui său, Costache sluger, în încercarea de a perpetua amintirea și memoria aceluia care a întemeiat și a deschis cursus honorum al neamului. Tot în acest scop îi lasă acestuia în stăpânire satele și moșiile moștenite de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
decât acolo unde se știa că sunt întrunite condiții optime de găzduire, chiar dacă se practica folosirea corturilor, după cum bine se știe. Atari bune condiții îi putea oferi la Umbrărești marele vornic al Țării de Jos, sfetnic apropiat și rudă prin sora sa, Tudosica, măritată cu unchiul soției lui Gh. Duca, Gavril Jora, fratele doamnei Dafina Dabija. Gavriliță fusese în mare cinste și protecție în cea de-a doua domnie a lui Duca Vodă (1668-1672) și, probabil, se bucura încă de încredera
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
orașele Iași, Galați, Botoșani, vii la Socola și în alte podgorii moldovenești, mori și moșii în mai multe ținuturi, pod pe dubasuri (umblător) pe apa Siretului. Dintre moșiile care au făcut obiectul împărțelii din 1679 între bunicul său, Gavriliță, și sora acestuia, Tudosica Jora, cât și dintre cele consemnate în diata marelui vornic, atunci când, „și-a așezat copiii” și prin care, am văzut, lui Costache serdar, tatăl lui Manolache, îi dăduse Epurenii, Ciocăneștii, Bârlăleștii, Șoldana [...], „și părțile de la Umbrărești și viile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiul serdarului Costachi, căsătorit cu Maria, una din fiicele lui Ion Palade. Acesta, la rândul său, ținuse pe Nastasia, fiica marelui vornic Ion Racoviță, din a doua căsătorie cu Safta Jora. Safta rezultase din a doua căsătorie a Todosicăi Costache, sora lui Gavriliță, cu Gavril Jora și putem accepta că părțile din Boziești, ce-i reveniseră ei în urma împărțelii din 1679, au trecut în stăpânirea lui Ion Racoviță, fiul marelui logofăt Neculai Racoviță, cel ce primise în 1664 danie vadul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bozieștii, trecând de la Iordache la Toma Cantacuzino. E verosimil acest schimb și pe considerentul că și Toma Cantacuzino se înrudea cu Vasile Lupu și tot prin soții, deoarece „a doua soție a lui Toma Cantacuzino a fost Anița Vorontar Prăjescu, [...] soră cu soția cronicarului Grigore Ureche și vară primară cu doamna Tudosca, soția lui Vasile Lupu”, prin care moștenise partea de sat fostă a lui Isac Balica. Apoi va fi trecut zestrea la fiica lor Nastasia, prima soție a vornicului Ion
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trecut la fiica sa, Maria, căsătorită cu Manolachi Costache. Că Ion Palade a avut stăpânire la Umbrărești, respectiv la Boziești, este un fapt atestat documentar: monahia Teodora Macri, una din fiicele lui Ion Palade, nemulțumită de frații ei și de sora Maria, pentru că nu au acceptat-o la moștenirea averii tatălui lor („am rămas și am trăit în lipsă și în nevoi toată viața mea”, va explica ea), după moartea surorii ei, revendică „dreptate și să se giudece pentru cele ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiicele lui Ion Palade, nemulțumită de frații ei și de sora Maria, pentru că nu au acceptat-o la moștenirea averii tatălui lor („am rămas și am trăit în lipsă și în nevoi toată viața mea”, va explica ea), după moartea surorii ei, revendică „dreptate și să se giudece pentru cele ce au rămas de la răposații frații miei ce s-au săvârșit stărpi anume, logofeteasa Maria Manolăchioae și Costantin Păladi păharnic și Nicolai Păladi ban”. În izvodul „de moșii și alte lucruri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]