2,842,792 matches
-
articole și studii literare despre I.L. Caragiale, Ion Creangă, Lucian Blaga, Thomas Mann, Jacob Wassermann, Robert Musil, Franz Kafka, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Heinrich Böll și Günter Grass, ce au fost publicate ulterior în volumul "Unde și interferențe. Studii, eseuri, articole" (1969). A colaborat, de asemenea, cu articole în „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Secolul 20”, „Manuscriptum”, „România literară” etc. A scris mai multe volume de eseistică, memorialistică și critică literară precum "Heinrich Mann. Omul și opera" (1966), "Unde și interferențe. Studii
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
Ion Creangă, Lucian Blaga, Thomas Mann, Jacob Wassermann, Robert Musil, Franz Kafka, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Heinrich Böll și Günter Grass, ce au fost publicate ulterior în volumul "Unde și interferențe. Studii, eseuri, articole" (1969). A colaborat, de asemenea, cu articole în „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Secolul 20”, „Manuscriptum”, „România literară” etc. A scris mai multe volume de eseistică, memorialistică și critică literară precum "Heinrich Mann. Omul și opera" (1966), "Unde și interferențe. Studii, eseuri, articole" (1969), "Cunoaștere poetică și mit
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
A colaborat, de asemenea, cu articole în „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Secolul 20”, „Manuscriptum”, „România literară” etc. A scris mai multe volume de eseistică, memorialistică și critică literară precum "Heinrich Mann. Omul și opera" (1966), "Unde și interferențe. Studii, eseuri, articole" (1969), "Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga" (1970), "Gândirea lui Goethe în texte alese" (1973) și "Despre, despre, despre..." (1995, 2000). În 1977 s-a stabilit în Germania, mai întâi la Köln și apoi la München, colaborând
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
alese" (1973) și "Despre, despre, despre..." (1995, 2000). În 1977 s-a stabilit în Germania, mai întâi la Köln și apoi la München, colaborând la BBC (cu sprijinul lui Ion Negoițescu) și la ziarul "Curentul" (condus de V. Dumitrescu). Un articol despre Emil Cioran, pe care-l cunoscuse în timpul studiilor din Franța, a fost transformat apoi într-un volum ce a fost publicat la Paris ("Cioran jadis et naguère", 1988). A mai publicat în România două romane ("Rătăcire", 1995; Mărturisirile unui
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
musicologypapers.ro/Revistevechi/Lucrări%20de%20Muzicologie%20vol%206.pdf<nowiki/ref> "Leș Sciences musicales en Roumanie au XIX-ème siècle", în „Acta musicologica”, nr. 3-4, Basel, 1971 Tradiții ale cântecului patriotic, în „Studii de muzicologie”, vol. VII, Editura Muzicală, București, 1971 Articolele monografice: E. Caudella, P. Ciuntu, D.G. Kiriac, G. Dima, I. Ivanovici, K. Mikuli, I. Mureșianu, G. Musicescu, C. Porumbescu, Ț. Popovici, E. Wachmann, I. Vorobkievici, în "Grove’s Dictionary of Music and Musicians", London, 1972 "Dimitrie Cantemir - muzicianul", în „Tribuna
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
redactor-șef al Agenției de știri Amos News. Din noiembrie 2001, odată cu apariția revistei de cultură a comunității albaneze din România, „Miku i shqiptarit”, al cărei fondator a fost, a ocupat funcția de redactor șef al acestei publicații. A publicat articole din domeniul politic și cultural în cotidianele România Liberă, Adevărul, Cotidianul, Tineretul Liber și în revistele România Literară, Luceafărul, Observator Cultural, Adevărul Literar și Artistic, Secolul XX, Diverta Magazin ș.a. S-a remarcat că traducător al celebrului scriitor albanez Ismail
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
Întâlnirea de la plopul ars), român, traducere în limba albaneză de Dionis Bubani, Ed. Enciclopedica, Tirana 1997 Timp de viață, timp de moarte. Texte cu și despre Ismail Kadare, Ed. Privirea, București 2006 ● Momente din istoria Albaniei. Culegere de studii și articole (vol. 1-2), Ed. Privirea, București 2013 ● Povestiri de pe Drin. Studii și articole de etnografie și folclor albanez, Ed. Privirea, București 2014 ● Bucătărie albaneză. 50 de rețete tradiționale, Ed. Privirea, București 2005 ● Cronică în piatră (Kronike ne gur), român, Ed. Univers
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
Ed. Enciclopedica, Tirana 1997 Timp de viață, timp de moarte. Texte cu și despre Ismail Kadare, Ed. Privirea, București 2006 ● Momente din istoria Albaniei. Culegere de studii și articole (vol. 1-2), Ed. Privirea, București 2013 ● Povestiri de pe Drin. Studii și articole de etnografie și folclor albanez, Ed. Privirea, București 2014 ● Bucătărie albaneză. 50 de rețete tradiționale, Ed. Privirea, București 2005 ● Cronică în piatră (Kronike ne gur), român, Ed. Univers, București 1983 ● Cetatea (Keshtjella), român, Ed. Univers, București 1987 ● O capitală în
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
2012 Emblemă de Aur a Orașului, acordată de Primăria Korcea, iulie 2016 Premiul pentru traducere al Uniunii Scriitorilor din România, decembrie 2016 Povestea literaturii de sertar a fost peste tot aceeași. În: LiterNet, 4 ian. 2006 (http://atelier.liternet.ro/articol/3125/ Marius-Dobrescu/Povestea-literaturii-de-sertar-a-fost-peste-tot-aceeasi.html) Kanun-ul sau obsesiile unui mare scriitor. În: LiterNet, 22 oct. 2003 (http://atelier.liternet.ro/articol/755/Marius-Dobrescu/Kanun-ul-sau-obsesiile-unui-mare-scriitor.html) Generalul armatei moarte - cîteva cuvinte despre. În: LiterNet, 15 oct.2003 (http://atelier.liternet.ro/articol
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
decembrie 2016 Povestea literaturii de sertar a fost peste tot aceeași. În: LiterNet, 4 ian. 2006 (http://atelier.liternet.ro/articol/3125/ Marius-Dobrescu/Povestea-literaturii-de-sertar-a-fost-peste-tot-aceeasi.html) Kanun-ul sau obsesiile unui mare scriitor. În: LiterNet, 22 oct. 2003 (http://atelier.liternet.ro/articol/755/Marius-Dobrescu/Kanun-ul-sau-obsesiile-unui-mare-scriitor.html) Generalul armatei moarte - cîteva cuvinte despre. În: LiterNet, 15 oct.2003 (http://atelier.liternet.ro/articol/752/Marius-Dobrescu/Generalul-armatei-moarte-citeva-cuvinte-despre.html) Ismail Kadare. În: Despre Albania, în limba română (http://albaniaperomaneste.com/istorie/personalități/ismail-kadare/) Proza e
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
articol/3125/ Marius-Dobrescu/Povestea-literaturii-de-sertar-a-fost-peste-tot-aceeasi.html) Kanun-ul sau obsesiile unui mare scriitor. În: LiterNet, 22 oct. 2003 (http://atelier.liternet.ro/articol/755/Marius-Dobrescu/Kanun-ul-sau-obsesiile-unui-mare-scriitor.html) Generalul armatei moarte - cîteva cuvinte despre. În: LiterNet, 15 oct.2003 (http://atelier.liternet.ro/articol/752/Marius-Dobrescu/Generalul-armatei-moarte-citeva-cuvinte-despre.html) Ismail Kadare. În: Despre Albania, în limba română (http://albaniaperomaneste.com/istorie/personalități/ismail-kadare/) Proza e Ramiz Gjinit rrezaton një nostalgji ... În: Balli i kombit, 12 mai 2009 Scriitorul , decorat cu „Medalia Recunoștinței” de Președintele Albaniei
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
well known writer Petro Marko în Krajova, România. În: Independent Balkan News Agency, 24 oct.2013 (http://www.balkaneu.com/tag/marius-dobrescu/) Ismail Kadare: Publius Ovidius Nașo. Călătorie în România. În: Observator cultural, 13 sept. 2013. (http://www.observatorcultural.ro/articol/publius-ovidius-naso-calatorie-in-romania-2/) Promovimi i librit Riva H. të Arbër Ahmetajt. În: Zemrashqiptare, 26 apr. 2012. (http://www.zemrashqiptare.net/news/id 27318/Marius-Dobrescu:-Promovimi-i-librit-Riva-H-t%C3%AB-Arb%C3%ABr-Ahmetajt.html) Viața, jocul și moartea lui Lul Mazrek, de Ismail Kadare, recomandarea lui Radu
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
DIGI 24, 18 iul. 2015. (http://www.digi24.ro/Știri/Digi24/Cultură/Știri /Da-te+la+o+carte+Viața+jocul+și+moartea+lui+Lul+Mazrek+de+Ismail) Radu Paraschivescu - Ismail Kadare. În: România culturală, febr. 2007. http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=6285 Miră Skenderaj: Marius Dobresku, poetët shqiptarë “flasin” rumanisht. În: Gazeta Shqip, 5 aug.2012 (http://www.gazeta-shqip.com/lajme/2012/08/05/marius-dobresku-poetet-shqiptare-flasin-rumanisht/) Denion Ndrenika: Ismail Kadare në rumanisht, “Darka e gabuar” përkthehet nga Marius Dobresku. În
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
Mogoș, Herbert Habenicht, Maria Weiser, Mircea Tătaru precum și cu dirijorii: Paul Popescu, Remus Georgescu, Eugen Pricope, Peter Oschanitzky, Damian Vulpe, Marius Tănăsescu. Colaborări cu formații camerale de renume precum Cvartetul "Timișoara", Cvartetul "Euphonia", din cadrul Filarmonicii de Stat din Târgu Mureș. Articole în presă: “O pianistă care-și cucerește auditoriul prin calitatea touché-ului, robust și totuși nuanțat, prin unitatea stilistică obținută, infuzată discret cu unde de suflu romantic, racolate însă unui concept unic, prin profunzimea imaginilor sonore recreate”. (Felicia Stancovici la Filarmonica
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
Filologie Româna „A. Philippide” din Iași, redactor al publicației cu profil academic „Philologica Jassyensia” și colaborator la mai multe reviste culturale, printre care „Cuvântul”, „Observator cultural” și „Tribuna”. A fost secretar general de redacție al revistei culturale „Timpul” (2004-2007). Semnează articole în Dicționarul general al literaturii române, vol. I-VI (coord. Eugen Simion, Editura Univers Enciclopedic, 2004-2007).
Șerban Axinte () [Corola-website/Science/335739_a_337068]
-
și Literatura Română în Bucovina” (fondată în anul 1862 la Cernăuți) și a înființat în 1991 o filială la Bacău, având ca activitate de bază promovarea culturii românești. Cu participarea sa efectivă au fost elaborate peste 30 de studii și articole despre preocupările social-economice și cultural-educative ale românilor din nordul Bucovinei, au fost organizate între 2009 și 2010 expoziții cu tema „Fotografii din Bucovina”, fiind editate cu acest prilej două albume, concomitent cu organizarea unor spectacole cultural-artistice referitoare la tradițiile și
Emilian Drehuță () [Corola-website/Science/335744_a_337073]
-
bogat de idei, evenimente, fapte, oameni și prin ținuta tipografică și artistică, fiind prima lucrare de acest gen referitoare la un județ apărută în literatura de specialitate din România. A doua ediție, revizuită și mult îmbunătățită, cu peste 330 de articole noi și cu peste 160 de pagini în plus, având același coordonator și aproximativ aceiași autori și redactori, a apărut în decembrie 2008, cu prilejul sărbătoririi a șase sute de ani de existență a municipiului Bacău. Aceasă nouă ediție, scrisă de
Emilian Drehuță () [Corola-website/Science/335744_a_337073]
-
Conților de Mortera. Cu toate acestea, desi negocierile au fost reluate de guvernele Adolfo Suarez și Felipe González, cănd ducesa să întors din exil, ea a spus: "Tot ce am vrut să spun despre Cuba am spus în 1965" în articole el a scris apoi pentru Revolución.
Luisa Isabel Álvarez de Toledo () [Corola-website/Science/335748_a_337077]
-
fost recompensat cu gradație de merit și în perioada 01.01.2007-01.01.2008 cu salariu de merit. Membru al Societății Române de Chimie. Începând cu anul 2005 s-a implicat în realizarea unui număr de trei proiecte de cercetare: Articole științifice: Cârti publicate: Exemplu de lucrări publicate în reviste cu caracter științific internațional:
Cristian Ion Gheorghe Ciucu () [Corola-website/Science/335756_a_337085]
-
engleză ale Bibliei se referă la ei ca „oameni care studiau stelele”, se crede că ei erau astrologi, care ar fi putut prevedea nașterea unui Mesia din cercetarea stelelor. Gaspar este adesea considerat a fi un savant indian. Într-un articol din "Encyclopædia Britannica" (1913) se precizează că „în conformitate cu tradiția bisericii occidentale, Baltazar este adesea reprezentat ca un rege al Arabiei, Melchior ca rege al Persiei și Gaspar ca rege al Indiei”. Istoricul Ioan din Hildesheim relatează o tradiție în orașul
Gaspar (mag) () [Corola-website/Science/335753_a_337082]
-
stat. Aceasta poate fi o navă de suprafață sau una submersibilă. Navele de război posedă sisteme de arme care le permit să atace, să se apere singure sau să protejeze alte unități navale. În conformitate cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (articolul 29), definiția unei nave de război este: Semnele exterioare distinctive ale navelor militare, în sensul acestei convenții, diferă în funcție de țară, principalul semn distinctiv fiind pavilionul național arborat la pupa navei. În conformitate cu dreptul internațional, o navă de război este considerată ca
Navă militară () [Corola-website/Science/335764_a_337093]
-
științele și matematica; în clasa a zecea a câștigat olimpiada locală de fizică. Între anii 1986 și 1989 a studiat fizica și ingineria la Universitatea din București. În anii de facultate a început cercetarea pe tema teoriei haosului, publicând trei articole. În 1989, la vârsta de 22 de ani, Barabási a emigrat în Ungaria împreună cu tatăl său. În 1991 a terminat masteratul la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, sub îndrumarea lui Tamás Vicsek, apoi s-a înscris la studii de fizică
Albert-László Barabási () [Corola-website/Science/335767_a_337096]
-
responsabile pentru apariția proprietății lipsei de scară în rețelele adevărate. Mai târziu Barabási a demonstrat că lipsa scării apare și în sistemele biologice, mai precis în rețelele metabolice și rețelele de interacțiune între proteine. În 2001 a publicat un nou articol cu Réka Albert and Hawoong Jeong în care demonstrează o slăbiuciune a rețelelor fără scară, anume că ele sunt rezisente la deranjamente arbitrare dar susceptibile unor atacuri. Acest concept este discutat în bestsellerul pentru audiență generală numit "Linked" ("Conectat"). Contribuțiile
Albert-László Barabási () [Corola-website/Science/335767_a_337096]
-
A absolvit Facultatea de Electrotehnica, Universitatea din Craiova, în 1992. A scris unsprezece cărți tehnice (de informatică aplicată) și cinci cărți beletristice (proza scurtă ficționala; proza eseistica de nuanță filosofica, psihologică și antropologica). De asemenea, a scris peste trei sute de articole tehnico-științifice pentru reviste din România și din Europa (CAD Report, CHIP, ComputerWorld, ENERGIA, GEOconnexion, GEOinformatics, Hello CAD FANS, IT Trends, My Computer, NET REPORT, PC MAGAZINE, PC REPORT, PC WORLD, Tehnica și Tehnologie). Prin contribuțiile sale timpurii (articole, cărți, lucrări
Mircea Băduț () [Corola-website/Science/335769_a_337098]
-
trei sute de articole tehnico-științifice pentru reviste din România și din Europa (CAD Report, CHIP, ComputerWorld, ENERGIA, GEOconnexion, GEOinformatics, Hello CAD FANS, IT Trends, My Computer, NET REPORT, PC MAGAZINE, PC REPORT, PC WORLD, Tehnica și Tehnologie). Prin contribuțiile sale timpurii (articole, cărți, lucrări) în domeniile CAD (proiectare asistată de calculator) și GIS (sisteme geo-informatice), a fost un pionier în aceste subdomenii ale informaticii în România. O parte dintre titlurile semnate de sunt frecvent menționate în bibliografii academice și profesionale din România
Mircea Băduț () [Corola-website/Science/335769_a_337098]