2,842,792 matches
-
posesiv sau demonstrativ poate fi folosit în același timp cu un substantiv. În gramaticile limbii franceze sunt luate în seamă trei articole: hotărât, nehotărât și partitiv. Cele două din urmă se înlocuiesc în unele cazuri cu prepoziția "de". În franceză, articolele hotărâte sunt proclitice. Există trei forme: "le", "la" și "leș", primele două putând fi elidate, deci luând formă "l’". Exemple: le garçon" „băiatul”, la fille" „față”, l’homme" „bărbatul”, l’épouse" „soția”, leș garçons" „băieții”, leș filles" „fetele”, leș hommes
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
și "leș", primele două putând fi elidate, deci luând formă "l’". Exemple: le garçon" „băiatul”, la fille" „față”, l’homme" „bărbatul”, l’épouse" „soția”, leș garçons" „băieții”, leș filles" „fetele”, leș hommes" „bărbații”, leș épouses" „soțiile”. Dacă înaintea substantivului cu articol hotărât se folosesc prepozițiile "à" sau "de", acestea se contrag cu articolele "le" și "leș": Exemple: "Je veux aller au match" „Vreau să merg la meci”, "Pierre va aux États-Unis" „Pierre merge în Statele Unite”, "Je viens du théâtre" „Vin de la
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
le garçon" „băiatul”, la fille" „față”, l’homme" „bărbatul”, l’épouse" „soția”, leș garçons" „băieții”, leș filles" „fetele”, leș hommes" „bărbații”, leș épouses" „soțiile”. Dacă înaintea substantivului cu articol hotărât se folosesc prepozițiile "à" sau "de", acestea se contrag cu articolele "le" și "leș": Exemple: "Je veux aller au match" „Vreau să merg la meci”, "Pierre va aux États-Unis" „Pierre merge în Statele Unite”, "Je viens du théâtre" „Vin de la teatru”, "Mărie est rentrée des Pays-Bas" „Mărie s-a întors din Olanda
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
au match" „Vreau să merg la meci”, "Pierre va aux États-Unis" „Pierre merge în Statele Unite”, "Je viens du théâtre" „Vin de la teatru”, "Mărie est rentrée des Pays-Bas" „Mărie s-a întors din Olanda”. Că în română, în franceză sunt trei articole nehotărâte: un garçon" „(un) băiat”, une fille" „(o) față”, des garçons" „(niște) băieți”, des filles" „(niște)” fete, "des enfants" „(niște) copii”. Diferența este că în franceză, față de română, articolul nehotărât este totdeauna obligatoriu înaintea substantivelor comune numărabile, inclusiv atunci când în
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
a întors din Olanda”. Că în română, în franceză sunt trei articole nehotărâte: un garçon" „(un) băiat”, une fille" „(o) față”, des garçons" „(niște) băieți”, des filles" „(niște)” fete, "des enfants" „(niște) copii”. Diferența este că în franceză, față de română, articolul nehotărât este totdeauna obligatoriu înaintea substantivelor comune numărabile, inclusiv atunci când în română nu se folosește: "Îl y a des enfants dans la cour" „Sunt (niște) copii în curte”, " Ton enfant est un garçon ou une fille ?" „Copilul tău este băiat
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
totdeauna obligatoriu înaintea substantivelor comune numărabile, inclusiv atunci când în română nu se folosește: "Îl y a des enfants dans la cour" „Sunt (niște) copii în curte”, " Ton enfant est un garçon ou une fille ?" „Copilul tău este băiat sau față?”. Articolul nehotărât plural ("des") se omite dacă substantivul determinat în mod nehotărât are o functie sintactica în care este folosit cu prepoziția "de": Acest articol este folosit cu substantive nenumărabile, concrete sau abstracte, la singular, atunci când în română asemenea substantive sunt
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
în curte”, " Ton enfant est un garçon ou une fille ?" „Copilul tău este băiat sau față?”. Articolul nehotărât plural ("des") se omite dacă substantivul determinat în mod nehotărât are o functie sintactica în care este folosit cu prepoziția "de": Acest articol este folosit cu substantive nenumărabile, concrete sau abstracte, la singular, atunci când în română asemenea substantive sunt nearticulate. În cazul celor concrete, în română corespunde uneori cu "niște", folosit facultativ. Exemple: "Elle a du courage" „Are curaj”, "Tu aș acheté de la
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Exemple: "Elle a du courage" „Are curaj”, "Tu aș acheté de la farine ?" „Ai cumpărat făină?”, "Je mets de l’huile dans la salade" „Pun ulei în salată”, "Je vais rôtir de la viande" „O sa frig (niște) carne”. Cele trei forme ale articolului, "du" pentru masculinele care încep cu consoana, "de la" pentru femininele cu consoana și "de l’" pentru masculinele și femininele care încep cu vocală sunt la origine prepoziția "de" + articolul hotărât singular, combinație care s-a specializat pentru funcția de articol
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
rôtir de la viande" „O sa frig (niște) carne”. Cele trei forme ale articolului, "du" pentru masculinele care încep cu consoana, "de la" pentru femininele cu consoana și "de l’" pentru masculinele și femininele care încep cu vocală sunt la origine prepoziția "de" + articolul hotărât singular, combinație care s-a specializat pentru funcția de articol partitiv și nu este de confundat cu prepoziția "de" + articol hotărât înaintea substantivelor singulare cu funcție de atribut sau de complement. Aceasta înlocuire are loc în câteva cazuri: 1. În
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
articolului, "du" pentru masculinele care încep cu consoana, "de la" pentru femininele cu consoana și "de l’" pentru masculinele și femininele care încep cu vocală sunt la origine prepoziția "de" + articolul hotărât singular, combinație care s-a specializat pentru funcția de articol partitiv și nu este de confundat cu prepoziția "de" + articol hotărât înaintea substantivelor singulare cu funcție de atribut sau de complement. Aceasta înlocuire are loc în câteva cazuri: 1. În general în propoziție negativă: Constituie excepție de la această cazul când negația
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
femininele cu consoana și "de l’" pentru masculinele și femininele care încep cu vocală sunt la origine prepoziția "de" + articolul hotărât singular, combinație care s-a specializat pentru funcția de articol partitiv și nu este de confundat cu prepoziția "de" + articol hotărât înaintea substantivelor singulare cu funcție de atribut sau de complement. Aceasta înlocuire are loc în câteva cazuri: 1. În general în propoziție negativă: Constituie excepție de la această cazul când negația se referă la numele predicativ ("Je ne suiș pas un
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
-e”, "un kilo" „un kilogram”, "une heure" „o oră”, "un morceau" „o bucată”, "une bouteille" „o sticlă”, "une tranche" „o felie”, "un paquet" „un pachet”, "une goutte" „o picătură” etc. Exemple: 3. Înaintea unui atribut adjectival la plural, se înlocuiește articolul nehotărât "des", în registrul de limbă elevat: "Elle a acheté des roses „A cumpărat trandafiri” → Elle a acheté de jolies roses" „A cumpărat trandafiri frumoși”. Spre deosebire de cel românesc, determinantul posesiv francez are forme diferite de cele ale pronumelui posesiv: Observații
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
doua - depărtarea: "cette balle-ci" „mingea această (de aici), "cette balle-là" „mingea aceea” (mai pe larg despre folosirea acestor particule, vezi mai jos secțiunea Pronumele demonstrativ). După cum se vede din exemple, nici acest determinant nu se poate folosi în franceză împreună cu articolul hotărât. Substantivul francez prezintă dificultăți pentru un nenativ mai ales în ceea privește genul sau, formarea femininului celor animate și a pluralului: Substantivul se caracterizează și în franceză prin categoria genului gramatical, dar acesta poate fi numai masculin sau feminin
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Marie-Françoise" (feminin). În cazul celor bărbătești, unul dintre ele poate fi "Mărie", specific feminin. Acesta urmează de regulă prenumele masculin ("Jean-Marie"), dar nu totdeauna. Sunt și bărbați cu prenumele "Marie-Joseph" sau "Marie-Charles". Numele de orașe se folosesc în general fără articol, în afară de cazul când au atribut ("le Paris de mes rêves" „Parisul visurilor mele”, "le vieux Marseille" „vechiul Marseille”), dar unele nume de orașe includ un articol hotărât (Le Mans, Le Havre, La Rochelle, "Le Căire" „Cairo”), care trebuie să fie
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
bărbați cu prenumele "Marie-Joseph" sau "Marie-Charles". Numele de orașe se folosesc în general fără articol, în afară de cazul când au atribut ("le Paris de mes rêves" „Parisul visurilor mele”, "le vieux Marseille" „vechiul Marseille”), dar unele nume de orașe includ un articol hotărât (Le Mans, Le Havre, La Rochelle, "Le Căire" „Cairo”), care trebuie să fie totdeauna prezent, chiar inclus fiind în contragerile "du", "au", "des" și "aux": "Ce train vient du Mans" „Trenul asta vine de la Le Mans”, "Je vais au
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
fie totdeauna prezent, chiar inclus fiind în contragerile "du", "au", "des" și "aux": "Ce train vient du Mans" „Trenul asta vine de la Le Mans”, "Je vais au Căire" „Merg la Cairo”). Numele de țări, continente și regiuni se folosesc cu articol hotărât și dacă n-au atribut (excepție "Israël" „Israel”). Numele continentelor și al majorității țărilor este de genul feminin și se termină cu e ("l’Asie" „Asia” "la France" „Franța”, "la Roumanie" „România”), dar sunt și nume de țări de
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
de genul masculin, dintre care unele terminate în e: "le Danemark" „Danemarca”, "le Chili" „Chile”, "le Japon" „Japonia, "le Portugal" „Portugalia”, "le Cambodge" „Cambodgia”, "le Zimbabwe" „Zimbabwe”, "le Mexique" „Mexic”. Sunt și câteva țări cu nume la plural, care primesc articolul "leș": "leș Etats-Unis d’Amérique" „Statele Unite ale Americii”, "leș Pays-Bas" „Țările de Jos”, "leș Philippines" „Filipinele”. Numele de țări și de regiuni de genul feminin se folosesc cu prepoziția "en" „în” fără articol (en Pologne" „în Polonia”, en Transylvanie" „în
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
țări cu nume la plural, care primesc articolul "leș": "leș Etats-Unis d’Amérique" „Statele Unite ale Americii”, "leș Pays-Bas" „Țările de Jos”, "leș Philippines" „Filipinele”. Numele de țări și de regiuni de genul feminin se folosesc cu prepoziția "en" „în” fără articol (en Pologne" „în Polonia”, en Transylvanie" „în Transilvania”), la fel ca și numele de țări masculine care încep cu vocală: en Iran" „în Iran”. Cu aceeași funcție, celelalte nume masculine singulare de țări primesc prepoziția "à" contrasa cu articolul "le
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
fără articol (en Pologne" „în Polonia”, en Transylvanie" „în Transilvania”), la fel ca și numele de țări masculine care încep cu vocală: en Iran" „în Iran”. Cu aceeași funcție, celelalte nume masculine singulare de țări primesc prepoziția "à" contrasa cu articolul "le": au Japon" „în Japonia”. Înaintea numelor de țări la plural se folosește tot "à", contrasa cu "leș": "aux États-Unis" „în Statele Unite”. Adjectivul calificativ francez se aseamănă cu substantivul în privința formării femininului și a pluralului, si mai pune probleme referitoare
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
puțin frecvente decât cele regulate. Pentru accentuarea diferenței dintre termenii comparației, se folosesc adverbele "bien" sau "beaucoup" înaintea lui "plus/moins": "C’est bien/beaucoup plus intéressant" „E mult mai interesant”. Privitor la locul adjectivului calificativ în grupul substantival, vezi articolul Sintaxa limbii franceze, secțiunea Grupul substantival cu atribut(e). Principalele specii de numeral sunt în franceză, ca și în română, cel cardinal, cel ordinal și cel fracționar. Mai sunt și unele numerale care exprimă o cantitate aproximativa cu ajutorul unor sufixe
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
care se folosește numai pentru zile, însemnând că substantiv „o saptămână”. Aceste numerale se leaga cu prepoziția "de" de eventualul substantiv care le urmează, unele pot fi puse la plural și sunt totdeauna precedate sau de un cardinal, sau de articol hotărât, sau de articolul nehotărât "des": "Îl a une quarantaine d’années" „Are vreo patruzeci de ani”, "deux douzaines" „două duzini ”, "des dizaines de milliers de manifestants" „zeci de mii de manifestanți”, "la dizaine de livres qu’îl a luș
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
pentru zile, însemnând că substantiv „o saptămână”. Aceste numerale se leaga cu prepoziția "de" de eventualul substantiv care le urmează, unele pot fi puse la plural și sunt totdeauna precedate sau de un cardinal, sau de articol hotărât, sau de articolul nehotărât "des": "Îl a une quarantaine d’années" „Are vreo patruzeci de ani”, "deux douzaines" „două duzini ”, "des dizaines de milliers de manifestants" „zeci de mii de manifestanți”, "la dizaine de livres qu’îl a luș" „cele vreo zece cărți
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
verbul "être" este chiar preferat: "Cette voiture est la mienne = Cette voiture est à moi „Mașină asta e a mea”. Locul pronumelor personale este prezentat în secțiunile Propoziția afirmativa ce conține și părți de vorbire neaccentuate și Propoziția imperativa ale articolului Sintaxa limbii franceze. Sunt în general considerate tot pronume personale două pronume conjuncte care nu au corespondențe exacte în română, numite pronume adverbiale. Sunt două asemenea pronume, "y" și "en". Al doilea este omonim cu prepoziția "en". Sunt cuvinte cel
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
gaseste de asemenea în construcții fixe, precum verbul "s’en aller" „a se duce”: "Je m’en vais" „Mă duc”. Privitor la locul acestor pronume, vezi secțiunile Propoziția afirmativa ce conține și părți de vorbire neaccentuate și Propoziția imperativa din articolul Sintaxa limbii franceze. În franceză, formele pronumelor posesive sunt diferite de cele ale adjectivelor posesive (vezi mai sus secțiunea Determinanți abstracți) și sunt aproape totdeauna precedate de articol hotărât: Exemple în propoziții: "Notre appartement est plus grand que le leur
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
afirmativa ce conține și părți de vorbire neaccentuate și Propoziția imperativa din articolul Sintaxa limbii franceze. În franceză, formele pronumelor posesive sunt diferite de cele ale adjectivelor posesive (vezi mai sus secțiunea Determinanți abstracți) și sunt aproape totdeauna precedate de articol hotărât: Exemple în propoziții: "Notre appartement est plus grand que le leur „Apartamentul nostru este mai mare decât al lor”, "Utilise ta serviette, pas la mienne „Folosește prosopul tău, nu pe al meu”. Formele pronumelor demonstrative franceze diferă de asemenea
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]